Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » biologie
SISTEMUL NERVOS CENTRAL

SISTEMUL NERVOS CENTRAL



Sistemul nervos central

Dezvoltarea ontogenetica a sistemului nervos central, se face pe seama foitei ectodermice, prin a carei proliferare si segmentare i-au nastere - pe linia mediana - placa neurala, care se va transforma in sant neural, flancat de crestele neurale. Apoi, se inchide si formeaza tubul neural, ce se separa de ectoderm si intra in mezoderm, deasupra cozii dorsale. La extremitatea cefalica a acestui tub, proliferarea celulara si diferentierea continua, dand nastere veziculei cerebrale primitive, concomitent cu aparitia in mezoderm a schitei vertebrelor si a canalului vertebral. Vezicula primitiva se va segmenta incomplet, formand trei vezicule: prozencefal, mezencefal si rombencefal. Prima si ultima vezicula se vor mai segmenta o data rezultand, in final 5 vezicule: telencefal, diencefal, mezencefal, metencefal si mielencefal, din care se vor forma toate componentele encefalului si restul tubului neural, va forma maduva spinarii avand in centru canalul ependimar.

Sistemul nervos periferic si vegetativ, se formeaza din crestele neurale prin segmentare metamerica, care va da lanturile ganglionare si nervii spinali.


1.  Maduva spinarii

Este asezata in canalul neural (rahidian), de la gaura occipitala, pana la circa jumatatea craniala a sacrumului, unde se efileaza formand conul medular, prelungit cu firul terminal. Organul are un aspect de cilindru, de culoare albicioasa, usor turtit dorso-ventral, lung de circa 190 cm la cal, lat de 15 - 20 mm si gros de 12 mm. Prezinta o curbura cervico-dorsala, cu concavitatea orientata dorsal si alta lombo-sacrala, cu concavitatea orientata ventral, precum si doua ingrosari (intumescente), una cervicala situata intre vertebrele C5 - T2 si una lombara intre vertebrele L4 - L5. Aceste intumescente corespund zonelor de emergenta ale nervilor ce constituie plexurile nervoase brahial si lombo-sacral. Deoarece maduva spinarii este mai scurta decat canalul vertebral, nervii desprinsi din portiunea sa terminala au o directie tot mai oblica caudal, realizand coada de ca. Datorita aspectului sau turtit, maduva spinarii prezinta: o fata dorsala, una ventrala si doua margini laterale. Fata dorsala, este strabatuta de fisura mediana dorsala, flancata de santurile colaterale dorsale, din care converg radacinile dorsale (senzitive), ale nervilor spinali. In regiunea cervicala, intre fisura cervicala si santurile colaterale dorsale se interpun santurile intermediare dorsale, care delimiteaza medial, fasciculul Goll, iar lateral fascicolul Burdach. Fata ventrala, prezinta santul median ventral, mai larg si mai putin adanc si doua santuri colaterale ventrale din care emerg radacinile ventrale ale nervilor spinali. Marginile (fetele) laterale, sunt usor rotunjite.

Pe sectiune transversala, se evidentiaza existenta unei zone de substanta alba dispusa la periferie si una de substanta cenusie dispusa central, avand in centrul sau canalul ependimar.

Substanta cenusie, are forma literei 'H', prezentand doua coarne dorsale (senzitive), orientate in directia santurilor colaterale dorsale si doua coarne ventrale (motoare), orientate spre santurile colaterale ventrale, acestea fiind mai groase, cu contur mai neregulat, iar varful lor este neregulat, latit. La baza coarnelor ventrale si dorsale, se afla coarnele (mai mici) intermedio-laterale (vegetative). Substanta cenusie dispusa dorsal de canalul ependimar, formeaza comisura cenusie dorsala, iar cea de sub canal, comisura cenusie ventrala, ambele legand cele doua jumatati de substanta cenusie intre ele. Cornul dorsal, format din baza, corp si varf, are varful acoperit de o banda de substanta alba - zona lui Lissauer, sub care se afla substanta gelatinoasa Rolando si stratul zonal Waldeyer si Clarke, legat de functiile senzitive extero- si proprioreceptive. Neuronii din aceste coarne sunt de talie mica si stabilesc sinapse cu axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali care sunt la originea radacinii dorsale a nervilor spinali. Axonii neuronilor din coarnele dorsale fac sinapsa fie cu neuronii din coarnele ventrale, fie cu neuronii din etajele superioare ale substantei cenusii. Axonii, nu parasesc maduva; ei intra in componenta fasciculelor fundamentale.

In cornul ventral, se afla grupuri de neuroni radiculari, ce constituie nucleii cornului respectiv. Ei fac sinapsa cu neuronii intercalari, iar axonii lor formeaza radacinile ventrale ale nervilor spinali. Acesti nuclei sunt mai numerosi la nivelul intumescentelor. Dendritele neuronilor multipolari, fac sinapsa cu axonii neuronilor piramidali din scoarta cerebrala, cu a celor din coarnele medulare dorsale etc.

Coarnele intermedio-laterale, sunt mai reduse si contin neuroni vegetativi, grupati in nuclei simpatici si parasimpatici. Axonii lor, intra in alcatuirea radacinilor dorsale (parasimpaticii) si ventrale (ortosimpaticii) ale nervilor spinali (ex. nucleii ciliospinali, cardio-acceleratori, pilo-erectori, etc).

Fiziologic, substanta cenusie se sistematizeaza in zonele: somato-senzitiva (in corpul cornului dorsal), viscero-senzitiva (in baza cornului dorsal), viscero-motoare (in baza cornului ventral) si somato-motoare (in varful cornului ventral).

Substanta reticulara a maduvei, reprezinta zona de substanta cenusie formata din neuroni dispusi in retea in substanta alba de la nivelul bazei coarnelor dorsale si intermedio-laterale, ce constituie o zona de interferenta a celor doua substante. Canalul ependimar, este tapetat la interior cu celule gliale ependimare inconjurate de fibre mielinice si celule gliale ce formeaza substanta gelatinoasa Stilling. In el se afla lichid cefalorahidian.

Substanta alba, este formata din fibre mielinice (de culoare alba) grupate in fascicule. Fisurile si santurile o impart in cordoane; cordoanele dorsale, dispuse intre santurile colaterale dorsale; cordoanele ventrale, delimitate de santurile colaterale ventrale, iar cele laterale se afla intre santurile colaterale dorsale si ventrale. Acestea, la randul lor,  sunt formate din fascicule de fibre mielinice (tractusuri), dintre care unele au directie ascendenta (caile sensibilitatii), iar altele descendenta (caile motorii), prin care maduva spinarii isi exercita functia de conducere. In cordoanele dorsale se afla cai ascendente ca: fascicolul Goll (gracillis), dispus medial de fascicolul Burdach (cuneatus) dispus lateral, fiind separate de santurile intermediare dorsale. In cordoanele ventrale sunt cai descendente ca: fasciculele cortico-spinal, tecto-spinal, reticulo-spinal si fascicule ascendente ca: spino-talamic, spino-reticular, fundamental-ventral etc. In cordoanele laterale, caile ascendente sunt: fasciculele: spino-cerebelos ventral (Gowers), spino-cerebelos dorsal (Flechsig), spino-reticular lateral, iar cele descendente, fasciculele: cortico-spinal lateral, rubro-spinal si fundamental lateral. Mai exista fibre care nu parasesc maduva, constituind fibre de legatura dintre diferite segmente ale sale, realizand functia de centru reflex spinal somatic si vegetativ.

2.  Encefalul

 

Este asezat in cavitatea craniana, iar caudal se termina cu maduva spinarii. Este format din trunchiul cerebral, asezat ventral si median, din creierul mare (cerebrum) si cel mic (cerebelul) dispus caudo-dorsal. Aceste componente vor fi prezentate din directia caudo-craniala, incepand cu mielencefalul, apoi metencefalul, mezencefalul, diencefalul si telencefalul cu derivatele lor.

2.1.  Mielencefalul

Deriva din rombencefal, si fiind dispus cel mai caudal, fiind reprezentat de bulbul rahidian, valul medular caudal (la fata dorsala a bulbului), pedunculii cerebelosi caudali (pe fetele laterale) si jumatatea caudala a ventricolului IV.

Bulbul rahidian (maduva prelungita), seamana cu un trunchi de con turtit dorso-ventral, fiind in prelungirea maduvei la nivelul gaurii occipitale. Este situat pe fata endocraniana a bazioccipitalului, prezentand o baza, un varf, o fata ventrala (vizibila), una dorsala si doua margini (laterale). Baza, dispusa cranial, se continua cu puntea, de care este separata de santul bulbo-pontin (vizibil pe fata ventrala). Varful, se continua cu maduva spinarii, fara o delimitare certa. Fata ventrala, triunghiulara si usor convexa, este delimitata, cranial, de santul bulbo-pontin, fiind strabatuta de santul median ventral, care rostral, se termina in gaura oarba, iar caudal se continua cu fisura mediana ventrala a maduvei. Lateral de acest sant, se afla piramidele bulbare, aparand ca doua reliefuri alungite, delimitate lateral, de santurile colaterale ventrale. Lateral de extremitatea rostrala a piramidelor si paralel cu santul bulbo-pontin se afla corpul trapezoid. In unghiul format de corpul trapezoid si piramida, se afla tuberculul facial, reprezentand nucleul de origine a perechii VII de nervi cranieni. In santurile colaterale ventrale se afla originea aparenta a nervilor cranieni VI si XII (abducent si hipoglos). Pe marginile laterale, se afla originea aparenta a nervilor cranieni VII, VIII, IX, X si XI, respectiv, intermedio-facial, acustico-vestibular, gloso-faringian, vag si spinal accesoriu. Fata dorsala (vizibila numai dupa ridicarea cerebelului), formeaza ventriculul IV, (rezultat prin dilatarea canalului ependimar), al carui planseu il formeaza fosa romboidala. Potiunea rostrala a fosei apartine metencefalului (trigonul pontin), iar cea caudala, bulbului (trigonul bulbar). In fundul fosei, romboidale se afla santul median, flancat pe laturi de santurile limitante care se termina, rostral, in fosa trigemenului. Median si lateral de aceste doua santuri se afla cate o banda longitudinala (cea laterala motoare, cea mediala senzitiva) ce reprezinta continuarea coarnelor medulare. In banda mediana, se afla nucleii motorii bulbo-pontini; locus coeruleus – pentru perechea V de nervi cranieni, facial (VII); eminentele rotunde (VI), aripa alba interna (XII) si aripa cenusie (X, XI). In banda laterala se afla nucleii senzitivi si senzoriali terminali (fosa trigeminala - pereche V, aripa alba externa, perechea VIII). La comunicarea dintre ventriculul IV si canalul ependimar se afla obexul. Ventriculul IV se continua, rostral cu apeductul mezencefalic (Sylvius). Pe laturi, fosa romboidala, este delimitata de fasciculele Goll si Burdach ce se continua rostral cu pedunculii cerebelosi caudali (corpii rostriformi); de pedunculii cerebelosi mijlocii si rostral (cerebelo-mezencefalici).



Structural, bulbul este format din substanta alba si din cenusie (la interior). Substanta cenusie se prezinta sub forma de nucleii motorii si senzitivi; cei motorii, sunt originea reala a unor nervi cranieni, iar cei senzitivi sunt nucleii terminali ai fibrelor senzitive din nervii cranieni cu originea in bulb. Cei motorii sunt: principal si secundar al hipoglosului, ambiguu pentru nervii IX, X, si XI; nucleul facialului. Dintre nucleii senzitivi amintim: al tractusului solitar pentru nervii: VII, IX si X si nucleul gelatinos pentru nervul V. Dintre nucleii senzoriali, fac parte, acustico-vestibularul, din cei vegetativi, nucleul cardio-pneumo-enteric pentru X si salivatorul caudal pentru nervul IX. Pe langa acesti nuclei mai exista si nuclei proprii ai bulbului – Gol si Burdach si ai substantei reticulare. Substanta alba (dispusa superficial si profund) este reprezentata de fasciculele ascendente si descendente, ce reprezinta functia de conducere a bulbului.

 Metencefalul

Este format din puntea lui Varolio, cerebel si pedunculii cerebelosi.

Puntea, este perpendiculara pe axul principal al trunchiului cerebral, intre extremitatea rostrala a bulbului si aborala a pedunculilor cerebrali. Este o banda de substanta nervoasa, usor latita la mijloc si ingusta la extremitati, continuata dorsal cu pedunculii cerebelosi mijlocii, care o leaga de cerebel; la pasari ea lipseste. Prezinta: o fata ventrala si una dorsala, o margine rostrala si una caudala si doua brate laterale, reprezentate de pedunculii cerebelosi mijlocii. Pe linia mediana a fetei ventrale, se afla santul bazilar ce adaposteste artera bazilara, iar pe laturi sunt originile aparente ale nervilor trigemeni. Fata dorsala, este reprezentata de trigonul pontin al fosei romboidale. La marginea rostrala se afla santul ponto-peduncular, ce o delimiteaza de pedunculii cerebrali, iar santul ponto-bulbar de la marginea caudala o delimiteaza de bulbul rahidian. Substanta cenusie se afla in profunzimea sa, dispusa sub forma de nuclei motorii, senzitivi si vegetativi, ce apartin unor nervi cranieni si nuclei proprii prin care puntea isi indeplineste functia de centru reflex. Substanta alba, este formata din fascicule ascendente, transversale – de asociatie si descendente, care impreuna cu substanta reticulata din partea ventrala realizeaza functia de conducere.

Cerebelul, (creierul mic), este dispus dorsal de punte si de majoritatea bulbului rahidian, fiind separat de emisferele cerebrale prin fisura transversala. El este legat de bulb, punte si mezencefal prin trei perechi de pedunculi cerebelosi (rostrali, mijlocii si caudali). Ontogenetic, el deriva din peretele dorsal al metencefalului, din care se dezvolta arhicerebelul, apoi paleocerebelul si ulterior neocerebelul, ultimul fiind strabatut de santuri si fisuri primare si secundare, ce vor delimita lobii si lobulii organului. Cerebelul, are o forma globuloasa - neregulata, usor turtit dorso-ventral, avand o fata dorsala si alta ventrala. Fata dorsala, convexa, este strabatuta de multe fisuri si doua santuri longitudinale, paramediane, ce impart cerebelul in doua emisfere cerebeloase, dispuse lateral si o portiune centrala numita vermis, ce are aspect de vierme inelat cu extremitatile curbate la fata ventrala, unde se apropie foarte mult intre ele. Emisferele cerbeloase prezinta circumvolutiuni grupate in lobi (patrat, semilunar dorsal si ventral, cuneiform, paramedian, paraflocular si floculos – dupa Kappers). Fata ventrala contine extremitatile vermisului, care delimiteaza recesul acoperisului ventricului IV si partile ventrale ale emisferelor cerebeloase.

In structura sa, intra substanta alba si cenusie. Substanta cenusie, formeaza scoarta cerebeloasa, iar in interiorul substantei albe formeaza nucleii cerebelosi. Substanta alba se afla in interior, (centru si lamele cerebeloase), formand centrul medular. Cortexul, are trei straturi: molecular, la exterior, format din celule mici in forma de cosulet (paner) si celule stelate anastomozate cu celulele stratului mijlociu (ganglionar); stratul ganglionar, format din celule Purkinje mari, piriforme, dispuse pe un singur rand, avand dendritele dirijate spre stratul molecular, iar axonii spre stratul granular si nucleii cerebelosi; stratul granular, dispus cel mai intern, format din celule granulare mari si mici ce se conecteaza cu celulele din celelalte doua straturi. In scoarta se mai afla si fibre nervoase din caile ascendente ce fac legatura cu celule stratului granular si ganglionar. Celulele gliale, sunt de tip Golgi in stratul granular si ganglionar si in paneras, in stratul molecular. Cerebelul intervine in mentinerea si modificarea tonusului muscular, in coordonarea miscarilor.

Pedunculii cerebelosi, sunt cordoane de substanta alba ce leaga cerebelul de unele componente ale trunchiului cerebral. Exista pedunculi cerebrali caudali (bulbo-cerebelosi) ce leaga cerebelul de bulbul rahidian, fiind dispusi la partea caudo-laterala a ventricului IV; pedunculii mijlocii (ponto-cerebelosi), ce leaga cerebelul de punte si contin numai fibre ascendente si pedunculii rostrali (cerebelo-mezencefalici) cu fibre predominant eferente, situati pe laturile trigonului pontin si uniti prin valvula lui Vienssens, leaga cerebelul de mezencefal, fiind o lama de substanta cenusie ce concura la formarea ventricului IV.

 Mezencefalul

Componentele sale deriva din vezicula mijlocie (mezencefalica) a trunchiului cerebral; din ea diferentiindu-se in partea ventrala, pedunculii cerebrali, iar dorsal, tuberculii patrugemeni, iar cavitatea veziculei devine un canal ingust – apeductul mezencefalic (Sylvius). Segmentul este flancat, caudal de metencefal, iar cranial de diencefal, reprezentand portiunea cea mai ingusta a trunchiului cerebral.

Pedunculii cerebrali, sunt doua cordoane de substanta nervoasa, dispuse la fata ventrala a mezencefalului, intre santul ponto-peduncular si diencefal (rostral). Sunt cilindrici, avand: o fata ventrala, una dorsala si doua laterale. Pe fata ventrala, se observa originea aparenta a nervului oculo-motor (III), cranial de care se afla bandeleta transversala pedunculara. Pedunculii au o directie divergenta caudo-cranial, intre ei delimitand – cranial – santul interpeduncular in care este asezat hipotalamusul. Fata dorsala, a lor este acoperita de tuberculii patrugemeni, pedunculii cerebelosi rostrali si partial de straturile optice. Fata mediala, este unita cu a congenerului, iar cea laterala este mascata de emisferele cerebrale, de care o separa fanta lui Bichat, iar de calota, santul lateral al mezencefalului.



Pe sectiune transversala, pedunculii apar formati dintr-o portiune ventrala - piciorul mezencefalului, una mijlocie – calota, separate intre ele, latero-medio-ventral, de catre substanta neagra (Sömmering) si o portiune dorsala - acoperisul (tectum) mezencefalului.

Piciorul pedunculilor, este format din fibre mielinice ce apartin caii piramidale, geniculate si tractusurilor cortico-pontine. Calota pedunculilor, are si substanta cenusie, formata din nucleii de origine ai nervilor cranieni oculomotor (III) si trochlear (IV), nucleul mezencefalic al trigemenului (V) si nucleul parasimpatic (pupilar), iar formatiuniile cenusii proprii sunt substanta neagra (Sömmering), de forma semilunara, nucleul rosu (Stiling), dispus rostral si nucleul interpeduncular.  

Tuberculii patrugemeni (tectul mezencefalic) sunt dispusi perechi, dorsal de apeductul Sylvius, constand dintr-o pereche rostrala si una caudala, separati intre ei de santul cruciat. Portiunea longitudinala a santului, este in continuarea valului medial rostral si se termina cu o depresiune ocupata de epifiza. Tuberculii patrugemeni rostrali (optici), sunt mai dezvoltati la rumegatoare, cal si porc si mai redusi la carnivore, reprezentand centrii reflexelor vizuale. Tuberculii patrugemeni caudali (acustici), sunt mai redusi, fiind centrii reflecsi ai cailor acustice. Lateral, fiecare tubercul se continua cu cate un brat conjunctival ce leaga tuberculii craniali de corpii geniculati laterali, iar pe cei caudali de corpii geniculati mediali.

Structural, tuberculii au o lama de substanta alba - stratul zonal, iar la interior tuberculii rostrali au structura similara unui nucleu cenusiu, iar cei caudali, stratificata, facand legaturi cu tractusul tectal, cu alte formatiuni din encefal si maduva.

 Diencefalul

Este asezat cranial de mezencefal si acoperit dorsal de emisferele cerebrale. Caudal, este limitat de comisura caudala, latero-ventral, de corpii mamilari, ventro-rostral de chiasma optica si lateral de capsula alba interna. El, este format din: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus, avand in centrul sau ventricolul III si stabilind legatura intre telencefal si restul sistemului nervos.

            Talamusul (straturile optice), este format din doua mase ovoide, dispuse in fata mezencefalului, caudal de corpul striat si lateral de ventriculul III. Prezinta patru fete si doua extremitati. Fata dorsala, este convexa si triunghiulara cu baza caudal; cranial prezinta un tubercul rostral, iar caudal, un tubercul pulvinar, ce se continua cu corpul geniculat lateral. Fetele laterale, sunt in raport cu nucleul caudat al striatului de care le delimiteaza santul ponto-striat, in care se afla stria terminala. Fata mediala, formeaza peretele lateral al ventriculului III si leaga cele doua straturi optice prin masa intermediara (comisura cenusie). Fata ventrala vine in raport cu pedunculii cerebrali. Extremitatea craniala, este legata de corpul striat, iar cea caudala vine in raport cu tuberculii patrugemeni craniali si corpul geniculat lateral. El este format din substanta cenusie acoperita de substanta alba - stratul zonal, de la care pleaca lama medulara interna, dirijata sagital si ventro-lateral, ce imparte substanta cenusie in nuclei: rostrali, caudali, laterali mediali si intralaminali, prin care talamusul este conectat la centrii corticali si subcorticali.

            Metatalamusul, asezat lateral de talamus, este format pe fiecare parte de corpii geniculati lateral si medial. Primul, este conectat cailor optice si tuberculului patrugemen rostral, iar al doilea, dispus intre precedentul si pedunculii cerebrali este conectat cu tuberculii patrugemeni caudali prin bratul conjunctival caudal. La exterior, sunt formati dintr-o lama de substanta alba, iar la interior din nuclei de substanta cenusie.

            Epitalamusul, situat dorsal de talamus, este constituit din epifiza, trigonul habenulei, habenulele si comisura alba caudala.

            Trigonul habenulei, este delimitat lateral de pulvinar, medial de habenule si caudal de coliculii optici. Habenulele, sunt doua bandelete longitudinale de substanta nervoasa, dispuse dorsal de talamus, in prelungirea epifizei. Comisura alba caudala, este o bandeleta de substanta alba dispusa intre deschiderea craniala a apeductului Sylvius si baza epifizei.

            Hipotalamusul, este asezat in fosa interpedunculara, fiind delimitat cranial de chiasma optica si bandeletele optice, iar caudal si lateral de pedunculii cerebrali. In componenta sa intra hipofiza (glanda endocrina), tija hipofizei, tuberculul cenusiu, tuberculul mamilar si tractusul optic. Tuberculul cenusiu, este sferic, avand in centru o perforatie in jurul careia se insera tija hipofizei (infundibul). In el se afla nucleii ventro-median si dorso-median. Tuberculul mamilar – unic la solipede si bovine, dublu la oaie este asezat caudal de cel cenusiu. Componenta sa cenusie este data de nucleii corpilor mamilari si substanta reticulata hipotalamica.

Telencefalul

Este reprezentat prin emisferele cerebrale, care ocupa majoritatea cavitatii craniene. Sunt in numar de doua (stanga si dreapta) separate prin fisura interemisferica si unite prin corpul calos, dispus in fundul acestei fisuri. Fiecare emisfera are o fata dorso-laterala, convexa in ambele sensuri, ce prezinta o serie de scizuri care delimiteaza mai multe circumvolutiuni. Fata mediala, plana, este in raport cu congenera sa si prezinta la baza corpul caolos, trigonul cerebral, septul pelucid si comisura alba rostrala. Fata ventrala (baza creierului), prezinta in portiunea mijlocie fisura cerebrala laterala (valea lui Sylvius) caudal de care se afla lobul hipocampului (piriform), iar cranial de ea se afla trigonul olfactiv (perforat pe suprafata). Extremitatile rostrala si caudala, sunt convexe in toate sensurile. Santurile mai largi de pe suprafata emisfeelor cerebrale il impart in lobi; astfel santul central dirijat oblic ascendent, separa lobul frontal de cel parietal, santul Sylvius, oblic cranio-caudal separa lobul parietal de cel temporal; santul perpendicular (parieto-occipital) de la nivelul lobului caudal al emisferei separa lobii parietal, occipital si temporal. La baza santului Sylvius se afla lobul insulei.

Emisferele cerebrale, sunt formate din substanta cenusie, dispusa periferic (cortexul) si central (ganglionii bazali) si substanta alba dispusa la interior, ce delimiteaza, in fiecare emisfera cate un ventricul. Ganglionii bazali, sunt dispusi latero-rostral fata de talamus, de care sunt separati prin santul opto-striat. Fiecare ganglion se compune din nucleul caudat, nucleul lenticular, nucleul claustru si trei capsule albe.



Nucleul caudat (intraventricular), de forma ovala este dispus cranio-medial fata de cel lenticular, de care este separat prin capsula alba interna, care prin genunchiul sau il separa de talamus. Extremitatea sa rostrala (capul), proemina in lumenul ventriculului lateral, iar cea caudala (coada) se dirijeaza spre peretele ventral al ventriculului. Nucleul lenticular (extraventricular), este in partea laterala a caudatului si despartit de el prin portiunea rostrala a capsulei albe interne, iar de talamus prin portiunea caudala a acestei capsule. El este separat de claustrum prin capsula alba externa. Claustrum, este o lama de substanta cenusie subtire, asezata lateral de capsula alba extrema si separat de scoarta cerebrala (cortex) prin capsula alba externa. Cortexul (scoarta cerebrala), este format din substanta cenusie a telencefalului. Segmentul sau cel mai vechi – arhepallium, are o structura simpla, iar cel mai nou – neopallium, are o structura mai complexa. Grosimea substantei cenusii si numarul straturilor celulare difera cu zona din cortex. Neuronii cortexului sunt de urmatoarele tipuri: piramidali (de talie mare si mica); stelati; fusiformi, Cajal, Martinotti si polimorfi. Ei sunt dispusi, in general, pe sase straturi: molecular (plexiform) cel mai extern, format din celule Cajal; granular extern, ce contine celule piramidale; piramidal extern, cu celule piramidale mici; granular intern cu celule stelate; ganglionar, cu celule piramidale mari (Betz) si stratul polimorf cu celule de forme diferite.

Substanta alba, este dispusa intre cortex si nucleii descrisi anterior, fiind denumita centrul oval. Ea contine fibre de proiectie, ce formeaza tractusurile, fibre de asociatie, ce leaga intre ele diferite zone de pe aceeasi emisfera si fibre comisurale, ce unesc zone simetrice de pe cele doua emisfere, fiind reprezentate de corpul calos, trigonul cerebral, septul pelucid si comisura alba rostrala.

Corpul calos, leaga cele doua emisfere intre ele, formand plafonul ventricular lateral. Are o extremitate craniala recurbata - rostrumul corpului calos (genunchiul) si una caudala, bureletul (spleniul). Fata sa dorsala se vede in fisura interemisferica, fiind parcursa de tractusurile longitudinale (Lancisi) si tractusurile cenusii sau laterale dirijate spre hipocamp. Fata ventrala, ofera pe linia mediana loc de insertie septului pelucid, ce separa intre ei ventriculii laterali. Trigonul cerebral (formixul) este sub corpul calos, impar de forma triunghiulara, cu varful rostral si baza caudal. Varful se divide in doi pilieri (stalpi) rostrali ce contribuie la delimitarea gaurii interventriculare (Monro); baza se uneste cu bureletul corpului calos, formand pilierii caudali, care se prelungesc lateral cu coarnele Ammon. Comisura alba rostrala, este o banda dispusa pe peretele oral al ventriculului III, in fata pilierilor trigonului. O ramura a sa leaga bulbii olfactivi intre ei si cu lobul piriform opus, iar cealalta ramura leaga lobii temporali.

Sistemul limbic (rinencefalul, dupa denumirea veche), este alcatuit dintr-un complex de formatiuni dispuse la fata ventrala a encefalului reprezentate de: bulbii olfactivi, lobul piriform si hipocampul. Bulbii olfactivi, sunt dispusi la polul rostral al emisferelor cerebrale, constituind sediul sinapselor axonilor celulelor bipolare din mucoasa olfactiva cu celulele mitrale din ei. Tractusurile olfactive, sunt doua benzi de substanta alba ce pleaca din bulbii olfactivi si dupa un scurt traiect se bifurca in striile olfactive mediala si laterala ce se dirijeaza spre lobul piriform. Trigonul olfactiv, este triunghiul delimitat de cele doua strii olfactive, caudal de bandeleta transversala. Lobul piriform, este portiunea mijlocie a circomvolutiunii (girusul) hipocampului. Hipocampul (cornul Ammon), este asezat latero-caudal in planseul ventriculilor laterali, fiind in forma de corn de berbec. El se dirijeaza initial caudo-lateral, apoi ventro-rostral, ajungand la baza lobului piriform. Cele doua hipocampuri sunt in continuare unul cu altul prin baza lor. Sunt formate din substanta cenusie ce reprezinta continuarea scoartei cerebrale la acest nivel si substanta alba provenita de la pilierii caudali ai trigonului central.

Cavitatile encefalului

Sunt reprezentate de ventriculii cerebrali aflati in continuarea canalului ependimar din maduva spinarii, cu care comunica, precum si intre ei, asigurand circulatia lichidului cefalrahidian pe care-l contin. In sens oro-aboral, sunt urmatorii: doi ventriculi laterali, ventriculul III, apeductul Sylvius, ventriculul IV.

Ventriculii laterali (I si II) sunt dispusi simetric in cele doua emisfere cerebrale, separati intre ei de septul pelucid. Ei comunica cu al III-lea prin orificiul Monro. Interiorul lor se imparte in: portiunea frontala, sfenoidala si temporala. Ventriculul III, se afla in jurul celor doua mase talamice a diencefalului, comunica cu cei laterali si cu al IV-lea, prin apeductul lui Sylvius. Apeductul lui Sylvius este intre calota pedunculilor cerebrali si tuberculii patrugemeni si face legatura intre ventriculii III si IV. Ventriculul IV, se afla in metencefal si mielencefal, fiind acoperit de valurile medular anterior si posterior, iar in mijloc de cerebel. Cranial, comunica cu apeductul Sylvius, iar caudal cu canalul ependimar. Prin unghiurile laterale, comunica cu spatiul leptomeningic prin gaurile Luschka (rumegatoare, suine, carnivore) si Maghendie (cal, rumegatoare, porc). In toti vetriculii exista plexuri coroidiene ce secreta lichid cefalrahidian.

 Meningele

Intreg sistemul nervos central este invelit in trei membrane protectoare, numite meninge: duramater, arahnoida si piamater.

Duramater, este o membrana conjunctiva mai groasa si rezistenta, dispusa la exterior. Portiunea spinala, delimiteaza cu canalul vertebral, spatiul epidural, umplut cu grasime, iar cea cerebrala formeaza endostul oaselor cutiei craniene si formeaza duplicaturi coasa creierului ce separa emisferele; cortul cerebelului, ce inveleste cerebelul si-l separa de emisferele cerebrale si cortul hipofizei ce inveleste hipofiza. Arahnoida, este de natura conjunctivo-vasculara, mai subtire, aflata sub duramater, cu care delimiteaza spatiul subdural, iar cu piamater, spatiul leptomeningic (subarahnoidian), ambele pline cu lichid cefalrahidian. La nivelul sinusurilor venoase cerebrale, se afla granulatiile Pacchioni – Craginari, ce dreneaza lichidul cefalorahidian. Piamater este tot de natura conjunctivo-vasculara, fina ce adera la substanta nervoasa, emitand ligamentele dintate, care o leaga de duramater. Lichidul cefalorahidian, este limpede, usor alcalin, cu rol de protectie a SNC si de reglare a fluxului sangvin din substanta nervoasa.

 Vascularizatia encefalului

Arterele encefalului, deriva din arterele cerebro-spinala si carotida interna. Artera cerebro-spinala, formeaza trunchiul bazilar, plasat in santul median ventral al trunchiului bazilar si se anastomozeaza cu poligonul hipofizar, la nivelul mezencefalului. Colateralele sale iriga cerebelul, trunchiul cerebral si labirintul membranos din urechea interna. Artera carotida interna, prin colateralele ce le da iriga restul encefalului.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




APARATUL RESPIRATOR LA PASARI
Bazinul osos si mobilul fetal
PRINCIPIILE TEHNICILOR DE CLONARE SI ANALIZA A ADN
INSUSIRI ALE SISTEMELOR BIOLOGICE
SISTEMUL LIMFATIC
Numarul, formele si dimensiunile celulelor eucariote
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV
Activitatea optica si strereochimia aminoacizilor


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu