Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » referate » fizica
Lucrul mecanic

Lucrul mecanic


Lucrul mecanic

Prin inmultirea scalara a relatiei fundamentale (3.3) cu vectorul deplasare infinitezimala , rezulta:

  .

Marimea:

 

reprezinta lucrul mecanic elementar efectuat de forta la deplasarea punctului ei de aplicatie pe distanta infinitezimala (Fig. 3.1, 3.2).

Fiind definit ca produs scalar (3.13), lucrul mecanic depinde de unghiul dintre directia fortei si cea a vectorului deplasare; acesta poate fi pozitiv (daca < 90°), negativ (daca > 90°) sau nul (daca = 90°, adica punctul de aplicatie al fortei este fix sau deplasarea are loc perpendicular pe directia fortei - asa cum se intampla de pilda in cazul lucrului mecanic al fortei centripete in miscarea circulara).

Fig. 3.1. Lucrul mecanic elementar al fortei la o deplasare infinitezimala a punctului material pe o traiectorie oarecare

Fig. 3.2. Reprezentarea grafica a lucrului mecanic elementar al fortei , la o deplasare infinitezimala a punctului material (lucrul mecanic elementar fiind reprezentat de aria hasurata, delimitata superior de portiunea de traiectorie pe care a avut loc deplasarea)

Lucrul mecanic total al unei forte variabile, la deplasarea intre doua puncte P1 si P2 de pe traiectorie (Fig. 3.12), se obtine prin insumarea lucrurilor mecanice elementare caracterizate prin forte constante, adica integrand relatia 3.12 intre cele doua puncte, astfel:



  .

Daca forta este o forta conservativa, ale carei proiectii intr-un sistem de coordonate cartezian pot fi exprimate prin intermediul potentialului U (x,y,z):

  , , ,

lucrul mecanic elementar se scrie:

  .

Prin urmare, in cazul deplasarii punctului material intre doua pozitii P1 si P2 de pe traiectorie, lucrul mecanic devine:

 

adica, lucrul mecanic al unei forte conservative este independent de drumul parcurs si depinde numai de valorile potentialul de camp in punctele P1 si P2 (altfel spus, lucrul mecanic este o functie de stare). Exemple de forte conservative: forta gravitationala, forta elastica, fortele centrale, etc.

Daca traiectoria punctului material este o curba inchisa:

  .

Locul geometric al punctelor unui camp de forte conservative pentru care potentialul este constant, constituie o suprafata de nivel sau echipotentiala. Pentru o astfel de suprafata lucrul mecanic al fortelor campului este nul, vectorii si fiind perpendiculari. Liniile de forta sau liniile de camp sunt curbe tangente in fiecare punct la vectorul forta cu originea in punctul respectiv.

Lucrul mecanic are dimensiunile: , unitatea de masura in S. I. fiind Joule (J). 1 J este lucrul mecanic efectuat de o forta de 1 N la deplasarea unui punct material pe distanta de 1 m (deplasarea avand loc pe directia fortei).





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Exemple de aplicare ale teoremelor de variatie sau conservare a energiei
Miscarea Hagen-Poiseuille
INTERACTIUNEA ION-DIPOL PERMANENT
Energia, Legea I a termodinamicii si Entalpia
Forma pulsului generat de detectorii cu semiconductori
DETERMINAREA FRECVENTEI UNEI OSCILATII CU AJUTORUL FIGURILOR LISSAJOUS
Miscarea circulara uniforma
Introducere -declararea verbala a celei de-a doua legi a termodinamicii

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu