Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Caracterizare generala a vaii superioare a buzaului

Caracterizare generala a vaii superioare a buzaului






Introducere

Valea Superioara a Buzaului reprezinta este un spatiu montan, din zona Carpatilor Curburii avand caracteristici naturale si social-economice aparte. Pozitia geografica, resursele si cadrul natural favorabile, alaturi de conditiile social-istorice au constituit elemnete determinate in individualizarea acestui spatiu montan.

Studiile cu caracter fizico-geografic dar si  etnografic realizate in timp au pus in evidenta caracterul aparte al regiunii, in cadrul acesteia individualizandu-se o populatie cu obiceiuri si ocupatii specifice (exploatarea resurselor lemnoase, cultura cartofului, cresterea animalelor).

Populatia din Valea Superioara a Buzaului a inregistrat cresteri lente in secolul al XIX – lea, o crestere rapida in doua jumatate a secolului XX (dupa 1950, odata cu intensificarea exploatarii resurselor lemnoase) si o scadere relativ mare a numarului de locuitori dupa 1989.

Factorii care au condus la scaderea numarului de locuitori din regiunea studiata constau in scaderea natalitatii, cresterea mortalitatii, trecerea de la tipul traditional de familie (cu numar mare de membrii) la cel cu putin membrii in familie, reducerea contingentului fertil, tendintele de imbatranire a populatiei in ultimi ani.

Analizand structura economica a populatiei se obvserva urmatoarele aspecte caracteristice:

-                 in perioada comunista ocupatiile de baza erau legate de exploatarea lemnului, de prelucrarea acestuia, dar si de activitati agricole specifice zonei cum ar fi cresterea animalelor si cultura plantelor in special cea a cartofului si cea a pomilor fructiferi.

-                 in perioada post-comunista se constata o diminuare a activitatilor traditionale si o dezvoltare relativ mare a activitatilor legate de constructii si a celor legate de turism (in special agroturism si ecoturism)          

Dezvoltarea viitoare a zonei va fi legata de dezvoltarea turismului si exploatarea eficienta a resurselor zonei (resurse lemnoase, materiale pentru constructii, pajisti si fanete).

Obiectivele generale ale lucrarii

Lucrarea “Studiul geografic asupra Vaii Superioare a Buzaului”, intocmita pe o documentare stiintifica si pe cercetare de teren, urmareste atingerea unor obiective stiintifice dar si a unora practico-aplicative si metodice.

Obiectivele stiintifice propuse sunt:

a.      prezentarea cadrului natural al Vaii Superioare a Buzaului

b.     analiza problemelor legate de populatie si asezari (evolutie demografica, structura populatiei, tipuri de asezari)

c.      analiza problemelor legate de activitatile economice din regiunea studiata

Din punct de vedere metodic mi-am propus urmatoarele obiective:

1.     educarea elevilor in cadrul orelor de geografie dar si a celor educative in spiritul cunoasterii si formarii unei aitudini pozitive fata de mediul inconjurator, incepand in primul rand cu orizontul apropiat.

2.     integrarea cercetarii si a concluziilor rezultate in lectiile de geografie

3.     implicarea elevilor in problematica studiata prin cunoasterea teoretica a Vaii Superioare a Buzaului dar si prin cunoasterea practica realizata prin excursii tematice.

4.     aplicatii de teren cu elevii in scopul familializarii acestora cu elementele geografice naturale si antropice ale spatiului geografic studiat.

Cercetarea practico-aplicativa a lucrarii de fata s-a facut resimtita in cadrul orelor de geografie, in care elevii sunt familiarizati cu diferite aspecte legate de probleme din regiune si nu numai, prezenta lucrare putind fi o sursa de informare atat pentru cadrele didactice intreresate dar si pentru autoritaile locale.

Aplicand in cadrul orelor de geografie, integrarea informatiilor cu privire la elementele cadrului fizico-geografic si socio-economic al Vaii Superioare a Buzaului, s-a avut in vedere in principal educatia elevilor prin cunoasterea geografica.

Un rol foarte important in realizarea acestei lucrari il are integrarea-aplicarea studiilor de specialitate si a aplicatiilor de teren in lectiile de geografie la clasele de liceu dar si cele de gimnaziu.

Activitatea metodica

Se refera la integrarea temei studiate in lectiile de geografie.Intrucat lectia reprezinta forma principala de predare – invatare – evaluare este necesara proiectarea unor obiective clare coroborate cu moduri de lucru, metode, procedee, mijloace moderne adecvate. Scopul acestora este sa antreneze elevii in procesul instructiv educativ, sa le trezeasca interesul si curiozitatea.

Principalele metode utilizate in lectiile de geografie sunt cele traditionale cum ar fi : prelegerea, explicatia, conversatia, descrierea, povestirea dar si cele moderne cum ar fi problematizarea, observatia directa si indirecta, metoda brain – storming, metoda cubului.

Utilizarea combinata a metodelor cu aplicatiile de teren, ofera posibilitatea elevului sa-si formeze o imagine clara asupra problememlor legate de mediul geografic de orizontul apropiat precum si de transformarile care au avut loc in urma interventiei umane, devenind astfel mai constienti de modificarile aduse mediului, de problemele care apar in acesta, pentru creerea unei responsabilitati in ceea ce priveste mediul.

In capitolul…….probleme metodice am relevat importanta studierii problemelor legate de regiunea Vaii Superioare a Buzaului, si integrarea lor in lectiile de geografie, am prezentat proiecte de lectie in care sunt tratate particularitai diferite ale cadrului fizico-geografic, uman si economic din regiunea studiata.

Modalitati de lucru

Pentru realizarea acestei lucrari am realizat urmatoarele etape de lucru:

1.     documentarea privind aspectele cadrului fizico-geografic, demografic si economic prin studierea literaturii de specialitate.

2.     observatiile practice in regiunea Vaii Superioare a Buzaului.

3.     identificarea principalelor elemente legate de cadrul natural, industrie, agricultura, cai de comunicatie, turism din regiune.

4.     corelarea rezultatelor de teren, de cercetarea stiintifica, cu cele din plan metodic (valorificarea observatiilor elevilor in cadrul lectiilor, antrenarea – implicarea elevilor in cercetarea geografica de ansamblu).

5.     utilizarea in cadrul lectiilor de geografie a metodelor adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse in legatura cu tematica studiata.    

In toate aceste probleme si modalitati de realizare a lucrarii m-am bucurat de sprijinul doamnei conf. univ. dr. Radita Alexe.

Rezultatele stiintifice obtinute

Studierea cadrului geografic in ansamblu reprezinta preocuparea multor cercetatori geografic si poate constitui tema de cercetare pentru licenta, pentru studierea gradului didactic, precum si ca tema de studiu pentru doctorat. Pentru a sublinia problemele geografice actuale ale Vaii Superioare a Buzaului am pornit de la prezentarea fizico-geografica a acestei (relief, alcatuire geologica, clima, sol, vegetatie, hidrografie) am prezentat aspectele demografice, ale asezarilor umane si cele economice.

Lucrarea a fost orientata spre evidentierea factorilor locali favorabili locuirii a factorilor externi, precum si evidentierea unei interdependente intre cadrul natural si dezvoltarea socio-economice a regiunii. Am urmarit obtinerea unor idei de sinteza si realizarea unui material fundamentat stiintific, necesar desfasurarii procesului de invatamant prin integrarea unor probleme in orele de geografie cat si pentru cadrele didactice de specialitate in diferite activitati (comisii metodice, cercuri, aplicatii practice).

Observatiile efectuate pe teren au avut ca principal obiectiv observarea cadrului natural si socio-economic din Valea Superioara a Buzaului. Analizand situatiile concrete din teren, studiind literatura de specialitate putem afirma ca intre cadrul natural si problemele socio-economice exista o stransa interdependenta, modificarea echilibrului mediului natural constituind una dintre preocuparile de baza ale prezentului. Analizand populatia, asezarile si principalele activitati din regiune putem afirma ca transformarile din cadrul natural al zonei sunt strans legate de acestea. Dezvoltarea infrastructurii economice, transformarea mediului inconjurator si amenajarile teritoriale sunt legate de resursele naturale ale zonei. Investigarea cadrului geografic local, atata a celui natural cat si a celui socio-economic care determina premisele dezvoltarii pe viitor ale regiunii s-a facut sub indrumare stiintifica riguroasa si prin observatii proprii de teren sub atenta examinare si indrumare a doamnei conferentiar universitar doctor Radita Alexe careia ii multumesc sincer si profund pentru toata sustinerea acordata.


ISTORICUL CERCETARILOR

            Regiunea geografica a vaii superioare a Buzaului prin problemele pe care le ridica a stat in atentia geologilor si geografilor care au abordat in studiile lor in aceasta zona.

            Lucrarile cu caracter geografic sunt mai numeroase; ele au fost facute fie in scop teoretic, fie practic, pentru punerea in valoare a unor resurse minerale. Intre 1863 si 1927 au fost efectuate observatii privind formatiunile de flis de catre Fr. Hauer, Gr. Stefanescu, Gr. Cobalcescu, I. Simionescu etc. Dupa 1927 sunt efectuate o serie de lucrari de sinteza, insotite de harti detaliate; cercetarile geologice cunosc un avant important deupa 1948. In perioada mentionata se remarca studiile efectuate de E jekelius (1938), N. Oncescu (1943), D. Patrulius (1952, 1963), T. Neagu (1966) etc.

            Studiile cu caracter fizico-geografic sunt si ele numeroase; se remarca in primul rand cele efectuate asupra Intorsurii Buzaului, in scopul elucidarii problemelor legate de evolutia vaii si explicarea caracterului ei transversal.

            G. Schilling (1920) a incercat sa explice schimbarea cursului Buzaului de la nord spre sud – est in zona localitatii Intorsura Buzaului prin captare.

            In prezent, in urma studiilor intreprinse de diversi geografi, in special de N. Orghidan (1932, 1939, 1969) se admite ca valea Buzaului este antecedenta in bazinul superior. Acelasi autor a studiat si zona montana inconjuratoare si indeosebi Muntii Siriu.

            Zona subcarpatica a Buzaului se bucura de atentia sporita a geografilor, fapt concretizat in numeoase studii efectuate, indeosebi geomorfologice. Existenta porniturilor si a alunecarilor de teren, larga dezvoltare a organismelor torentiale sunt tot atatea cauze care au dus la intensificarea cercetarilor asupra lor, in scopul gasirii unor metode eficiente de combatere. Acestea au fost studiate de V. Mihailescu (1939), I. Marinescu, St Comeaga (1962), L. Badea (1933), V. Mihailescu(1963), T. Naum (1966), N Orghidan (1932, 1969) etc.

            Daca studiile geologice si geomorfologice efectuate asupra acestor regiuni sunt relativ numeroase, nu acelasii lucru se poate spune si despre cele cu caracter climatic, hidrografic, biogeografic si pedogeografic. In special asupra climei hidrografiei se simte o lipsa de informatii, fapt care ingreuneaza studiul celorlalti factori fizico-geografici.

            Studii de biogeografie asupra regiunii au facut  R. Calinescu, St. Stoenescu, Al. Bunescu (1968 – „Enclave de elemente mediteraneene in Subcarpatii Curburii”) Anterior se remarca studiile efectuate de I. Lupe (1946), privitor la raspandirea unor formatiuni vegetale pe valea Buzaului. Valea superioara a Buzaului, prin problemele pe care le ridica, a facut obiectul unor studii cu caracter fizico – geografic si economico-geografic, dar nu pentru toata zona. Sectorul sudic al regiunii (Valea Lupului – Nehoiasu) s-a bucurat de un numar insemnat de studii privitoare la populatie, asezari , agricultura, industrie.

            Petrescu Burloiu (1936, 1967) C. Popescu (1963, 1967), Ioana Stefanescu (1968) etc. In Lucrarile lor au analizat zona subcarpatica a Buzaului care pentru regiunea noastra constituie punctul de intrare dinspre sud. Relevam si existenta unor studii cu caracter etnografic efectuate intre cele doua razboaie mondiale. Petrescu Burloiu (1963), V Dumitrescu (1930), I. Isbasoiu (1929) au efectuat studii cu ocazia excursiilor organizate de Societatea Geografica “Soveja”. In prezent nu exista un studiu cu privire la aspectele economico-geografice ale intregii regiuni , de aceea am incercat prin aceasta lucrare sa realizez un studiu de ansamblu al intregii regiuni.

                                                   

CAPITOLUL I

                                     ASEZAREA GEOGRAFICA

           

            Pentru o tratare exacta a problemelor privitoare la Valea Superioara a Buzaului intre izvoare si Nehoiu este necesara stabilirea pozitiei geografice a zonei luate in studiu, atat in cadrul contextului natural in care ea se integreaza, cat si in cadrul economico-geografic al regiunii invecinate.

            Regiunea ocupa in ansamblu tarii o pozitie central estica, suprapunandu-se mai multor unitati naturale: Muntii Buzaului, Subcarpatii Buzaului si Depresiunea Intorsura Buzaului.

Valea superioara a Buzaului este limitata la nord – vest de Muntii Ciucasului; la nord valea Buzaului formeaza o larga depresiune (Depresiunea Intorsura Buzaului) care este marginita in directia mentionata (nordica) de Muntii Barsei. De la Intorsura Buzaului, valea Buzaului prezinta o directie nord-vest spre sud-est, avand un caracter transversal fata de axa masivelor montane principale care formeaza lantul carpatic. Valea Buzaului in sector transversal este flancata spre est de Muntii Podul Calului (foto 1 ), iar spre est de Masivul Siriului (foto 2 ).

       

                  Foto 1                                                       Foto 2

Asezarea din  punct de vedere fizico-geografic a regiunii aflata in studiu, in susmentionatele mari unitati de relief prezinta o deosebita importanta penrtu intelegerea evolutiei procesului de umanizare, al dezvoltarii social-economice. Factorii naturali au avut si au rol de seama in orientarea economica a activitatii populatiei. Existenta pasunilor si fanetelor a favorizat dezvoltarea cresterii animalelor iar bogatele resurse forestiere ale zonei au dus la orientarea unui numar insemnat de locuitor spre activitatile legate de exploatarea si prelucrarea lemnului.

Altitudinea ridicata, pantele accentuate in cea mai mare parte a zonei, sunt cauze care nu au permis o dezvoltare a culturilor cerealiere, zona fiind deficitara din acest punct de vedere.

Pozitia geografica si-a pus amprenta pe deosebirile de ordin economic dintre cele doua parti ale sectorului studiat-nordic si sudic - manifestate prin diferentierile structurii economice ale celor doua sectoare, in special in domeniul agriculturii.

De altfel, aceste diferente, intre partea nordica a vaii superioare a Buzaului (portiunea dintre izvoare si satul Crasna) si cea sudica (portiunea dintre satul Gura Siriului si Chirlesti, la sud de Nehoiu) sunt rezultatul unei evolutii social-istorice diferite a celor doua sectoare si se manifesta atat in domeniul economic (mentionam ca zona nordica are un nivel de trai mai ridicat, concretizat si prin declararea oras a localitatii Intorsura Buzaului) cat si cel etnografic. Cele doua sectoare au facut parte in trecut din doua provincii istorice diferite, partea nordica facand parte din Transilvania, iar cea sudica din Tara Romaneasca, granita dintre aceste doua provincii a urmarit linia celor mai mari inaltimi. Aceste doua parti sunt despartite intre ele de creasta inalta formata de Plaiul Tatarutului, Culmea Bocirica in vest si Muntele Bota Mare in est, intre care Buzaul si-a sapat o ingusta vale transversala. Ingustimea vaii in acest sector a impiedicat dezvoltarea unor legaturi comerciale sustinute pe vale in trecut; intre partile nordice si sudice ale zonei legaturile se realizau in trecut mai ales pe drumuri de culme. In ultima perioada insa, modernizarea soselei intre Buzau si Brasov care trece pe valea Buzaului faciliteaza comunicatiile dintre aceste sectoare.

Din punct de vedere administrativ, hotarele actuale intre diferitele localitati ale vaii superioare a Buzaului urmaresc principalele forme de relief si in special cumpenele de apa.

Asezarile omenesti de pe valea superioara a Buzaului, intre izvoare si Nehoiu, apartin din punct de vedere administrativ de trei judete.

In partea nord vestica se afla comuna Vama Buzaului care apartine judetului Brasov; in partea nordica, suprapunandu-se Depresiunii Intorsura Buzaului se afla orasul cu acelasi nume si comunele suburbane Barcani si Sita Buzaului, care din punct de vedere administrativ apartin judetului Covasna; in partea central-sudica si sudica a vaii superioare a Buzaului se afla comunele Siriu si Nehoiu care administrativ tin de judetul Buzau.

Dezvoltarea asezarilor omenesti de pe valea Buzaului a fost favorizata de dezvoltarea economica generala a regiunilor inconjuratoare si mai ales de existenta unor importante rezerve forestiere a caror exploatare a inceput odata cu aparitia primilor germeni ai capitalismului. Este de remarcat faptul ca asezarile s-au extins in timp de la sud la nord, odata cu mutarea spre nord a arealelor de exploatare a padurilor, in cazul portiunii cuprinse la sud de Siriu. In partea nordica a Vaii Buzaului, asezarile omenesti sunt mult mai vechi. Vama, dupa cum indica insusi toponimicul, a fost punct de vama intre Transilvania si Tara Romaneasca, pe drumul care urma de fapt nu valea Buzaului, mai ingusta, ci a Teleajenului.

                                            CAPITOLULII

           PARTICULARITATI ALE CADRULUI NATURAL

II. 1   LITOLOGIA, MODIFICARI IN PEISAJ, RESURSE DE SUBSOL

   

    Valea Buzaului este axata pe unitatea structurala a Carpatilor Orientali, in zona lor de curbura, acolo unde depozitele flisoide cunosc o mare dezvoltare ( foto 3 )

 

          

                                         Foto 3

In bazinul superior al vaii Buzaului, in partea sa nord-vestica este dezvoltata panza flisului curbicortical (sau de Teleajen); varsta depozitelor acestei panze fiind cuprinsa intre Cretacic si Paleogen. Albianul si Vraconianul sunt reprezentate prin gresii curbicorticale in alternanta stransa cu depozite argilo-marnoase cenusiu inchise cu dungi verzui. La partea superioara a acestei serii se dezvolta gresii in bancuri groase, in parte conglomeratice care contin rare obitoline (D. Patrulius, R Dumitrescu, N. Gherasi, 1968)

Zona de afloriment a flisului curbicortical este marginita in partea interna de o zona sinclinala (Intorsura - Aninoasa), ale carei depozite prezinta o succesiune completa din Vraconian pana in Maestrichtian  inclusiv. Depozitele sunt alcatuite din marne, gresii si microconglomerate cu resturi sporadice de radiolarite. Se intalnesc si argile cenusii sau rosii cu intercalatii de cinerite (T. Neagu, 1966).

In zona de obarsie a Buzaului, litologia este alcatuita in principal din gresii sistoase Baremiene si Aptiene, la care se adauga conglomerate calcaroase, calcare si marno-calcare. Extensiunea calcarelor si marno-calcarelor este deosebit de mare in zona muntilor Ciucas - Zaganu – Tataru, unde prezenta lor a determinat aparitia unui relief specific, calcaros (carstic).

In zona Tataru Mic – Sita Buzaului – Barcani ,  depozitele Albian – Vraconiene au cea mai mare dezvoltare. Valea Buzaului Strabate aceste depozite pana la Intorsura pe o directie aproximativ sud-nord. De aici isi modifica directia de curgere spre sud-est, traversand intreg complexul litologic al zonei flisului.

Flisul curbicortical este separat prin linii de fractura de depozitele Albian – Turoniene care alcatuiesc panza de Macla – Zagon. Aceste depozite sunt constituite din gresii calcaroase cenusii si marne verzui cenusii si negricioase, ele fiind dispuse in partea estica a flisului curbicortical(M. Sandulescu , C. Ghenea, I. Motas , T. Brandabur , 1968).

Panza de macla – Zagon este separata spre est de o alta panza flisoida, de mai mare extindere, alcatuita din depozitele Neocomjan – Albiene constituite din sisturi negre, sau Senonian – Paleocene (a caror pondere este mai mare) care formeaza gresia de Siriu.

In continuare, spre sud-est , valea Buzaului strabate unitatea panzei de Tarcau pana la iesirea din zona montana. Aici, transversal pe vale sunt dispusi termeni apartinand Paleogenului (Eocen si Oligocen) si Neogenului (Miocen – Helvetian). Acestia sunt alcatuiti din marne, gresii si sisturi, in general cenusii in alternanta ritmica (flis grezos sistuos). Neogenul este alcatuit din conglomerate, gresii si sisturi apartinand orizontului conglomeratic de Brebu (D. Patrulius, R Dumitrescu , N. Gherasi , 1968).

Zona flisului in cuprinsul vaii superioare a Buzaului este caracterizata prin ingemanarea elementelor ridicate, anticlinale – cu elemente coborate (sinclinale adiacente) , care formeaza un ansamblu de cute cu directia nord-est/sud-est afectate de un sistem de falii.

Panza de Macla – Zagon mentionata mai inainte apartine de zona interna a flisului. In zona externa a flisului apar doi pinteni – de Homoraciu – care se dezvolta sub forma unei bolti anticlinale caliate axial, si de Valeni, care apare afectat de numeroase falii longitudinale sau transversale.

Structura geologica si litologica mentionata isi pune evident amprenta in aspectul actual al reliefului. In partea nord-vestica a zonei, conglomeratele calcaroase care alcatuiesc masivul Ciucas - Tataru au dus la aparitia unui relief tipic structural si litologic.

Lipsa unor resurse minerale a impiedicat aparitia unei industrii de exploatare si prelucrare a acestora, de interes local fiind doar carierele de la Intorsura Buzaului si Sita Buzaului, din care se exploateaza gresii si argile de calitate mediocra, utilizate in constructii.

II. 2 RELIEFUL

A.        Hipsometria

             Zona muntilor Buzoieni se caracterizeaza prin altitudini medii si absolute destul de ridicate.

            Hipometric, circa 31% se afla intre 350 m si 800 m (valoare de vale, depresiuni, culmi joase), peste jumatate (54%) din suprafata muntilor revine culmilor desfasurate intre 800 m si 1200 m, 14% sunt culmi si versanti cuprinsi intre 1200 m si 1600 m si numai 1% apartine varfurilor si crestelor care depasesc  1600 m.

Inaltimile cele mai mari sunt in est (Muntele Penteleu-foto 5) si vest (Muntele Ciucas -foto 4, Muntele Siriu) iar cele mai mici se gasesc in sud (350 m – 700 m ) si nord (700 m – 900 m). Se remarca o linie a marilor inaltimi (Ciucas - Siriu - Penteleu) , cu pozitie relativ centrala.

                                       

               Foto 4                                                               Foto 5

Cumpana de apa dintre bazinele Buzaului si Oltului se desfasoara insa la nord de aceasta linie, la o altitudine de 780 m – 1250 m; culoarele de vale principale (Buzau, Basca Mare, Basca Mica) sunt insa transversale si depasesc linia marilor inaltimi.

Altitudinea medie de 1206 m plaseaza Muntii Ciucas - Buzau in cadrul unitatilor carpatice joase. Pe masive se constata valori de altitudine medie de peste 1000 m, in muntii Ciucas - Penteleu, Siriu.

  B. Fragmentarea reliefului.

B.1.      Densitatea fragmentarii releva, prin reparitita valorilor ,  o stransa legatura cu evolutia generala a regiunii, cu diferentierile litologice si intr-o anumita masura, cu factorul antropic. Cele mai mari valori (peste 2km/km2) se intalnesc in lungul culoarelor de vai principale, cu o evolutie indelungata, in sectoarele de litofaciesuri usor enudabile si intens tectonizate (basca Rosilei, Basca Mica Basculita, Casoca) la confluentele de pe Buzau, Basca Mica.

Valorile cele mai mici (sub 0,5km/km2) sunt inregistrate in partea superioara a interfluviilor, indeosebi acolo unde suprafetele de nivelare au o extensiune deosebita (pe culmile Chirusca, Maliia, Viforita).

Pe trei sferturi din suprafata analizata se inregistreaza o fragmentare de 0,5-2 km/km2.

B.2.          Adancimea fragmentarii reliefului regiunii exprima o stransa legatura cu generatiile de vai, intensitatea ridicarii diferitelor masive (indeosebi in pleistocen) si principalele litofaciesuri.

Valorile cele mai mari se constata in sud si mai ales in fasia inaltarilor maxime, peste 600 m in muntii Ciucas si Penteleu peste 800 m. Valorile cele mai scazute (sub 100 m), din suprafata regiunii inregistreaza o fragmentare medie de 100 m 0 400 m (indeosebi la Clabucetele Intorsurii).

 C.         Declivitatea este dependenta de gradul de fragmentare a regiunii, de inaltrea mai accentuata a jumatatii sudice, de desfasurarea principalelor litofaciesuri si intr-o anumita masura de factorul antropic.

Peste o treime din suprafata analizata inregistreaza pante de peste 300 m; o pondere deosebita o au aceste pante pe versantii alcatuiti din conglomerate, gresii de Tarcau si Kliwa, pe cei cu caracter carstic, in rapele de desprindere; pe vaile transversale, in lungul taluzurilor drumurilor forestiere etc.

Valorile pantelor de sub 70 (15%)  sunt caracteristice depresiunilor  si bazinetelor depresionare, suprafetelor si nivelelor de eroziune.

Pe 48% din teritoriu declivitatea oscileaza cu 70 si 200; o frecventa mai mai mare o are la nord de linia marilor inaltimi (Clabucetele), pe versantii formati din roci friabile din flisul paleogen.

Reparitita valorilor declivitatii ca si a celorlalti indicatori morfometrici, releva trasaturi specifice regiunilor carpatice medii si reflecta totodata specificul evolutiei Carpatilor de la Curbura.

 C. VAILE SI INTERFLUVIILE

A. Vaile

Sistemul de vai, clasificat in conceptia Horton – Strehler, este format din sapte ordine de marime fiecare cu fizionomie si caracteristici morfometrice specifice in functie de gradul de evolutie si de influentele litologice si structurale.

Vaile de ordinul I sunt cele mai frecvente si mai recente, prezentand lungimi de 0,45 km – 1,2 km si adancimi de 25 m – 100 m. In profil transversal sunt simetrice iar profilul longitudinal accentuat are o panta medie mai mica de 300 si o desfasurare neconforma cu structura.

Vaile de ordinul II cu lungimi medii de 1 km – 3 km au adancimi de 50 m – 150 m si profil simetric sau asimetric in functie de dispozitia fata de aliniamentele structurale. Vaile transversale pe complexele petrografice, local, prezinta praguri in tallveg si au versantii cu panta accentuata (250 - 500).

Vaile de ordinul III au lungimi de pana la 7 km si adancimi de 150 m – 200 m si prezinta albie minora si rar, terase de meandru.

In Muntii Penteleu si Podul Calului, majoritatea vailor sunt conforme cu structura si simetrice iar la cele desfasurate pe contact petrografic profilul transversal este asimetric.

In Clabucetele Intorsurii predomina vaile transversale pe liniile structurale, puternic adancite. Local diferentele litologice se manifesta prin praguri in talveg.

In Muntii Siriu, Menteoru si Ivanet, vaile sunt scurte si predominant transversale. Diferenta de densitate a rocii favorizeaza formarea ingustarilor si largimilor in profil transversal.

Vaile de ordinul IV si V, afluenti principali ai Buzaului , Bascei Mari, Bascei Mici, prezinta lunca si adesea terase locale. Influentele litologice si structurale manifestate prin asimetrii locale, ingustari si rupturi de panta se constata indeosebi in sectorul marilor inaltimi.

Vaile de ordinul VI sunt Basca Rosilei si Buzaul (in aval de Intorsura Buzaului -foto 6 ) .  Au adancimi de 300 m – 650 m, albii majore largi in litofaciesuri moi si foarte inguste in defilee sau in sectoare cu alunecari; versantii sunt in trepte. In profilul transversal al vailor se inregistreaza o trecere (la 850 m) de la un profil mai larg la unul relativ ingust. Buzaul este o vale net transversala pe aliniamente structurale iar Basca Rosilei are caracter longitudinal. Toate acestea determina diferentieri evidente in fizionomia(succesiuni de bazinete si ingustari la prima vale, culoar larg la ultima) si in caracteristicile lor morfometrice (indeosebi pante cu valori mai ridicate la Buzau).

                        

                                                  Foto 6

Vaile de ordinul VII au ca reprezentant Buzaul in aval de Nehoias, regiunea montana care se desfasoara pe circa 8 km si este o vale larga, transversala (doua ingusturi si praguri impuse de gresia de Kliwa). Aceste vai au versanti in trepte.

Parametrii morfometrici ai vailor din diferite ordine se inscriu intr-un sistem care reflecta dezvoltarea normala a retelei de rauri in bazinul hidrografic al Buzaului. Abaterile constatate la diversele ordine fata de desfasurarea logica se datoreaza: interventiei antropice (cresterea lungimii retelei hidrografice torentiale pe masura extinderii suprafetelor defrisate), evolutiei retelei  hidrografice in Clabucetele intorsurii (cresterea numarului si lungimii totale a vailor de ordinul I si II la afluentii Paraului Negru, paralel cu micsorarea lor la afluentii Buzaului etc.)

B.        Interfluviile

Sistemul de interfluvii este alcatuit din sapte categorii principale, a caror orientare, fizionomie si caracteristici morfometrice sunt legate atat de evolutia retelei de vai cat si de unele influente structurale, petrografice sau neotectonice.

Interfluviile de ordinul VII si VI se desfasoara in general pe directia nord-sud sau NV-SE, alcatuind cumpana de ape dintre buzau, Basca mare si Basca Mica. Sunt transversale pe unitatile structurale, diferentierile petrografice fiind frecvent diferentiate prin varfuri si sei (indeosebi in flisul paleogen). Pastreaza suprafete de eroziune iar orientarea lor a fost impusa de prima generatie de vai(miocena).

Pozitia initiala a cumpenei de apa a suferit modificari locale prin inaintari ale unor afluenti cu nivel de baza coborati. Semnificativa este impingerea ei spre est catre Buzau si Basca Mare, intre Basca Mare si Mica, rezultand o asimetrie pronuntata a interfluviilor.

Interfluviile de ordinul V si IV se desfasoara intre afluentii principali ai Buzaului si Bascelor, intre vai vechi (pliocene), care s-au axat, cel putin la inceput, pe litofaciesuri moi, pe contacte petrografice si structurale ori pe o directie impusa de panta generala a reliefului. Dispozitia interfluviilor, in majoritatea situatiilor, reflecta influenta combinata a cauzelor mentionate, cu predominarea factorului structural la cele orientate NV-SE sau nord-sud.

Pe interfluviile largi, de exemplu la vest de Casoca, la vest de Basculita, Patacu etc. dezvoltate pe mai multe faciesuri petrografice, numarul varfurilor si vailor variaza intre 8 si 15.

Interfluviile de ordinul III sunt scurte (intre 3,5 km si 11 km lungime) si orientate indeosebi NE-SV conform cu aliniamentele structurale. Multe se suprapun pe litofaciesuri grezoase. Interfluviile din sectorul solizilor paleogeni, local sau in intregime, releva caracter de Logbaks.

Pe rama montana a Depresiuniii Brasov interfluviile se desfasoara sud-nord, fie est-vest, au profil longitudinal in trepte si sunt legate de dezvoltarea afluentilor Raului Negru in cuaternar.

Interfluviile de ordinul II si I au lungimi de 0,5 km – 3,5 km si orientari variabile. Influentele litologice si structurale se impun indeosebi in paleogen prin versantii abrupti, materii de eroziune, asimetrii.

Interfluviul format in urma captarilor cuaternare se desfasoara in nordul Clabucetelor Intorsurii, intre varfurile Prisica si Zboina. Este alcatuit din mai multe culmi secundare, orientate nord-sud si pe varfuri la 850 m – 1200 m, legate prin sei largi la 750 m – 800 m. S-a format dupa coborarea regiunii brasovene, cand afluentii Raului Negru au inaintat regresiv spre sud ceea ce a facut ca varfurile mai inalte sa se afle la nord iar sectoarele mai joase in sud.

  D.  RELIEFUL PETROGRAFIC SI STRUCTURAL

  1. Relieful petrografic

Muntii Ciucas - Buzau se remarca printr-o mare complexitate litologica. De la vest la est se gasesc conglomerate, marne, gresii, gresii de Siriu - foto 7, gresii de Tarcau, gresii de Kliwa, marno-argile miocene etc. Totodata in cadrul fiecarui litofacies exista deosebiri locale legate de succesiunea si grosimea diferitelor orizonturi, precum si elementele din compozitia lor.

                 

                                                   Foto 7

Cracteristicile litoformelor, mai ales pe faciesurile argiloase, marno-argiloase, grezo-argiloase, sunt influentate si de alti factori care conlucreaza cu roca si anume: microclimatul in functie de altitudine si de expunerea versantilor, vegetatia si activitatea antropica.

a.1. Formele de relief dezvoltate pe conglomerate.

 Cea mai mare parte a masei de conglomerate prezinta un procent important de elemente calcaroase, exceptie facand culmile Dungu si Magura de jos (Bratocea, Gropsoarele).

Forme dezvoltate pe conglomerat, coloane, tunurile, babele au inaltimi de 100 m si diametru de 200 m fiind situate la sectorul de intersectie a versantilor (bazinul Chirustelor), in jurul nodurilor orohidrografice (Ciucas, Zaganu, Tigai). Alte forme dezvoltate pe conglomerate sunt alveolele, nisele, scobiturile lenticulare care se dezvolta la contactul orizonturilor.

a.2. Formele de relief dezvoltate pe calcare. Calcarele apar insular la periferia masei de conglomerate.

Lapiezurile sunt intalnite pe majoritatea suprafetelor slab inclinate – se gasesc in poiana Tesla, Muntele Rosu.

Dolinele sunt mai putine, au dimensiuni mici(diametrul de cativa metri) si se gasesc in poiana tesla si in estul Culmii Strimbu. Dolinele apar si pe dealurile calcaroase.

Avenele au fost identificate intr-un punct din estul klippelor calcaroase din Culmea Strambu.

Pesterile au dimensiuni mici si se afla in culmea tesla si pe versantul din Culmea Strambu.

a.3. Formele de relief dezvoltate pe gresia de Siriu si de Tarcau. Pe abrupturile structurale formate din gresie, modelarea a detasat turnuri, coloane iar pe platouri s-au dezvoltat microdepresiuni. Apar pe valea Tiga, ating 25 M in diametru si 15 cm in adancime cat si pe suprafetele usor inclinate ale unor blocuri de gresie de Tarcau (sub varful Ivanut, pe culmea Penteleu.)

a.4. Formele de relief dezvoltate pe complexe plastice. Unele litofaciesuri paleogene si miocene se caracterizeaza prin frecvente alternante de straturi marno-argiloase. Ca urmare, pe versanti sunt frecvente alunecarile de teren si curgerile noroioase.

B. Relieful structural

Nu toate formele de relief structural au o dezvoltare mare. Se pot repera unitati montane unde relieful structural se impune in peisaj si unitati unde formele structurale apar ca detalii in configuratia vailor si interfluviilor. Aici injumatatesc peisajul morfostructural.

b.1. Peisajul morfostructural al Ciucasului se remarca prin casturi, suprafete structurale extinese, vai consecvente, obsecvente subsecvente, bazinete depresionale cu caracter structural. Aceste forme sunt legate de interfluviile principale si de generatiile de vai vechi.

Vaile, sub aspect structural apartin la cinci tipuri:

Vai obsecvente cum ar fi afluentii estici ai Dalghiului, Valea Stanii.

Vai consecvente cum ar fi Chirostile, Sipotul.

Vai subsecvente cum ar fi Dalghiul in cursul superior, Urlatoarea, Valea Berii

Vai axate pe linii de sariaj, cu este cazul Buzaului Superior.

b.2. Peisajul morfostructural al Siriului pote fi urmarit in aria gresiei de Siriu, in deosebi la sud de valea Buzaului , unde apare evident un sinclinal (intre vaile Buzau si Siriu Mare), un anticlinal faliat(Malaia) si un aliniament de sariaj. Spre est in unitatea medio-interna se adauga doua cute de solzi.

b.3. Peisajul morfostructural, Penteleu – Ivanet. La sud de aliniamentul varful Penteleu- Valea Siriului, unitatea flisului medio-marginal este alcatuit din cute-solzi. Formele de relief structural nu sunt legate de interfluviile principale ci de cele secundare dintre generatiile de vai mai noi (pliocen superior - cuaternar).

E. TERASE

Pe raurile din regiunea cercetata au fost cartate 1-5 nivele de terase (inclusiv terasa de lunca) care au desfasurarea frecventa in depresiuni, bazinete sau in sectoarele de vale larga. Numarul restrans se datoreste mai ales dinamicii de versant extrem de active in faciesurile friabile si plastice, care au pricinuit nu numai acoperirea unor poduri de terasa (pe Basca Mare, Basca Mica), ci chiar inlaturarea acestora, precum si schimbari frecvente a pozitiei albiei Buzaului, Bascei Mari, Bascei Mici, in timpul viiturilor, insotita de erodarea completa sau partiala a peticelor de terasa.

Variatia numarului de terase de la un sector la altul pe aceeasi vale si distanta relativ mare intre ele fac dificila racordarea lor. La acestea se adauga efilarea totala a teraselor in talveg ca urmare a unor usoare miscari de lasare (la Intorsura Buzaului, Comandau), sau cresterea altitudinii lor datorita fie ridicarilor neotehtonice (la contactul cu subcarpatii) fie acumularilor.

Terasele de pe valea Buzaului, au desfasurare mai mare in regiunea montana, doar la Vama Buzaului si Nehoiu, in rest apar unu, doua nivele de terase inguste si acoperite cu conuri de dejectie.

Pana la confluent cu Delghiul, Buzaul nu are decat o terasa de 1,5 – 2 m. In depresiunea Intorsurii Buzaului s-au pastrat trei terase aluviale, in compartimentul Vama Buzaului.

 F. LUNCILE

Aspectul si desfasurarea luncilor sunt conditionate in general de geologie si regimul scurgerilor. Obisnuit vaile prezinta lunci exterioare in sectoarele alcatuite din litofaciesuri usor erodabile, in cele aflate in amonte de linia inaltarii maxime oriunde s-au produs usoare subsidente (Intorsura Buzaului, Comandau). Sectoarele de vale cu lunca ingusta sau lisita de aceasta corespund defileelor dezvoltate in gresii si in conglomerate. Variatia volomului de apa din amonte catre aval, si de la o generatie de vai la alta face ca lunca pe ansamblu sa creasca in dimensiuni si sa prezinte o fizionomie mai complexa spre si in cursul inferior si de la raurile de ordinul trei la Buzau.

Lunci dezvoltate se intalnesc in lungul vailor Buzaului, Bascei Rosilei, Bascei Mari, Dalghiu.

In depresiunile Intorsura Buzaului si Comandau se desfasoara pe 10 – 15 km lungime si 0,2 – 3 km latime. Pe celelate vai apare ca fasii monolaterale avand lungimi de sub 1 km si latimi de la cativa zeci de metrii pana la 300 m pe Basca Mare, Basca Mica.

II.3 CLIMA

            Pentru studiul climatic al acestei regiuni s-au folosit datele de la o serie de statii meteorologice, cum ar fi statia Buzau, situate la o altitudine de 102 metri (45 ° 09’ latitudine Nordica, 26° 49’ longitudine estica); statia Nehoiu (350 metri altitudine 46°26’ latitudine, 26°18’ longitudine); statia Patirlage (284 metri altitudine, 49°19’ latitudine, 26°22’ longitudine).

            Perioada de observatie a fost diferita

Pentru temperature s-au folosit datele pe o perioada de 111 ani ( 1896-2007), pentru nebulozitatea total ape o perioada de 100 ani (1896-1915; 1926-2007), pentru precipitatii si unele fenomene de iarna(inghet, bruma)  –  56 ani ( 1951- 2007 ), pentru vant, umezeala aerului, zile senine si acoperite, zile de inghet, de iarna, de vara, zile tropicalesi fenomene climatic 23 ani (1961-1993)

De asemenea, pentru toate fenomenele cu valori extreme (maxima si minima absoluta de temperature, maxima de precipitatii in 24 de ore si numarul maxim de zile cu fenomene si temperature caracteristice) s-au luat in considerare intreaga perioada de observatii a statiilor si a posturilor meteorologice pentru a se prinde in studiu cele mai mari extreme inregistrate la posturile  respective ( Patarlagele si Penteleu – )

1. FACTORII GENETICI AI CLIMEI

  1. Suprafata active

Datorita rezistentei rocilor la eroziune, Valea Buzaului, ca de altfel si vaile afluentilor sai (Basca Mare, Basca Mic, Basca Rosiliei etc.) au in zona ontana profil transversal in forma de V, uneori cu aspect de chei sau cu bazine depresionare la confluenta. Traversand culmi cu litologii diferite, adesea profilul longitudinal se prezinta in trepte. Dintre toate, Buzaul, taie total Carpatii si Subcarpatii de Curbura.

Relieful acestei regiuni este principalul factor modificator al climei si topoclimei. El influenteaza aspectele de vreme prin altitudine, orientarea pantelor, configuratia locala, microrelief.

Fiecare element climatic variaza conform zonalitatii verticale a peisajelor geografice (gradientul termic vertical nu are in toate formele de relief acelasi sens, observanduse inversiuni de temperatura chiar in anotimpul cald).

Un rol deosebit in repartitia duratei de stralucire a Soarelui si a energiei solare,  o are orientarea culmilor. De asemenea orientarea culmilor si inclinarea pantelor isi spun cuvantul. Efectul foehn determina o uscaciune mare, deci un climat mai bland de pantele sudice si totodata, de adapost in cadrul depresiunilor. Complexitatea conditiilor locale de relief si  de clima se reflecta si in structura covorului vegetal.

  1. Circulatia generala a atmosferei

Datorita pozitiei perimetrului de studi in regiunea curburii, ca si datorita altitudinii reduse a masivelor montane, teritoriul respectiv este supus unor influente de circulatie diferite. Cele ma importante sunt influentele foehn ale ca rezultat al escaladarii barajului orografic de catre aerul  oceanic din vest, introducand modificari climatice, mentinerea temepraturii mai ridicate, reducerea intensitatii fenomenelor de iarna (inghet, chiciura, polei, strat de zapada).

  1. Radiatia solara

Distributia radiatiei solare globale se reprezinta complet neuniform. Ea depinde, in primul rand de durata de stralucire a Soarelui, de caracteristicile suprafetei active: formele de relief, altitudinea, expunere, fragmentarea, microreliful. In aceasta zona durata de stralucire a soarelui se situeaza in jurul valorii de 1.800 ore pe an, radiatia solara variaza intre 117.5 si 110 k.cal/cm2/minut, suprafata orizontala.

 

2. CARACTERISTICILE GENERALE ALE CLIMEI

  1. Temperatura aerului

          Incalzirea suprafetei active si a stratului de aer limitrof se face prin intermediul radiatiei solare, a conductibilitatii si a convectiei termice.

In perimetrul studiat, datorita altitudinii si a formelor de relief deosebit de variate, valorile temperaturii aerului se repartizeaza neuniform.

Temperatura medie anuala

          Valea Buzaului este intersectata de izoterma de 10-6 grade celsius , influentele foehnale si adapostul facand ca in aceasta zona temeperatura medie anuala sa fie ridicata (10°-9° la o altitudine de 200 m – 500 m). Inaltimile mai mari, 500 m – 1000 m sunt delimitate de izotermele 8°C - 6°C.

            Zona monatana propriu-zisa, cu altitudini de peste 1000 m este delimitate de izoterma 6°C, in interiorul careia temperatura scade conform gradientului termic vertical pana la mai putzin de 2°C(Vf. Lacaut 1,4°C)Si in cadrul acestei zone montane culoarele principalelor vai (Buzaului, Basca Mare, Basca Mica, Basca Rosiliei) cunosc temperature mai ridicate(6-4°C).

            Culoarul Buzaului care face legatura intre depresiunea intercarpatica Intorsura Buzaului cu depresiunile din avale (Paltineni, Patarlage) este delimitat de izoterma de 6°C. Interesant este faptul ca, in timp ce izoterma de 6°C se desfasoara (conform graficului de  pe pantele sudice cam la 920 m altitudine, in depresiune intercarpatica de la Intorsura Buzaului, valori apropiate se intalnesc chiar pe campul depresionar extins cu 200 metri mai jos (Intorsura Buzaului 6.3°C). Acest lucru este consecinta inversiunilor de temperatura.

            In zona montana de aici variatile multianuale ale temperaturilor aerului sunt mult mai putin perceptibile, cea mai mare medie anuala de temperature a fost de 2°C inregistrata in anul 1966. La Intorsura Buzaului media anuala a temperaturii aerului a atins 7,1°C in 1951, adica cu 2° mai ridicata decat cea multianuala(5,1°C). Cele mai mici medii anuale ale temperaturii aerului au in aceasta zona valori de 0,5°C

            In depresiunile subcarpatice bine individualizate, cele mai mici medii anuale ale temperaturii aerului au coborat cu numai 0,8-0,9°C fata de media multianuala(Patirlage 8,8°C in 1965) la intorsura Buzaului acestea au atins 5,1°C, adica cu 1,2°C mai mica decat cea multianuala.

Temepraturile extreme absolute.

Temperatura minima absoluta.

Racirile accidentale din timpul lunilor cele mai reci, au fost sesizate de temperaturile minime absolute. Fata de mediile multianuale, minimele absolute au coborat cu mai bine de 20°C. Astfel la statia Patirlage minima absoluta a fost de -25,5°C la 23.01.1963, ca urmare a adapostului, in timp ce la Intorsura Buzaului temperaturile minime absolute au atins cele mai coborate valori (-35,2°C in 23.01.1963)

Temperatura maxima absoluta

Incalzirile maxime accidentale rezultate din persistent unui regim continental sau din invaziile de aer tropical continental cu predominarea timpului senin si a regimului de insolatie au fost surprinse de catre temperaturile maxime absolute. De cele mai multe ori acestea s-au inregistrat in lunile cele mai calde ale anului, iulie si august. Valorile temperaturilor maxime absolute inregistrate in perimetrul studiat se diferentieaza dupa cum urmeaza: 37°C in luna VII, 1968 la Patirlage, 35.1°C in luna IX 1946 in depresiunea Intorsurii Buzaului si 26.4°C in luna VII 1969, Vf Lacaut

Amplitudinea maxima absoluta

Urmarind variatiile temperaturilor extreme, de la minimele absolute la maximele absolute se constata amplitudini foarte mari, cu aproximativ 35-40°C mai mari decat cele rezultate din diferenta obtinuta intre temperaturile medii multianuale.

Amplitudinea maxima absoluta la statia Patarlage a fost de 62.5°C, 50-55°C la Varful Lacaut, la Intorsura Buzaului inregistrandu-se cele mai mari ale amplitudinii unde temperaturile minime absolute pot cobori sub 0°C cam tot atat cat urca deasupra lui 0°C de unde rezulta amplitudini maim air de 70°C

Precipitatiile

Cantitatile anuale de precipitatii variaza intre 600-800 mm in zona depresionara, crescand odata cu altitudinea atingand izolat 1000 mm si chiar mai mult (Lacaut 1018.1mm)

Minima anuala de precipitatii a fost inregistrata in anii secetosi (1963 la Intorsura Buzaului – 489.5 mm).

Maxima anuala de precipitatii s-au inregistrat in  2005.

Cantitatile medii lunare de precipitatii – cea mai mare medie lunara se inregistreaza in luna iulie (Patirlage 112.3 mm, Intorsura Buzaului 126.3 mm, Lacaut 160.3mm)

Minimul principal din cursul anului apare in proportie de 48% in octombrie.

Analizand valorile medii lunare de precipitatii, cele mai mici si cele mai mari, s-a observant ca unele luni sunt caracterizate de precipitatii foarte scazute, chiar sub 60 mm – Lacaut 51,9 mm in luna august 1963.

Cantitatile maxime de precipitatii in 24 de ore inregistrate la posturile pluviometrice analizate, desi au ani de observatie diferiti pot duce la unele concluzii legate atat de valorile propriu-zise cat si de frecventa lor. Astfel ploile din 13 iulie 1957 au cuprins o arie destul de larga intre Buzau si Basca Mica fiind inregistrata maxima absoluta – Nehoiu cu 100,3 mm

Numarul mediu annual de zile cu precipitatie se situeaza in jurul valorii de 150-170 zile.

La posturile pulviometrice din depresiunea intercarpatica a Intorsurii, numarul maxim de zile cu precipitatii nu a deposit decat in mod exceptional cifra de 200 – Intorsura Buzaului 203 zile in 1964. Cel mai mare numar de zile cu precipitatii se inregistreaza pe cele mai mari inaltimi Lacaut 212 zile in 1970

Numarul maxim lunar de zile cu precipitatii a variat intre 17-20 zile in luna mai (Patarlage 20 zile, pana la peste 22 zile de Lacaut – 24 zile in 1970)

Numarul minim lunar a coborat la 1-2 zile chiar in regiunile cele mai inalte inregistrandu-se si luni fara precipitatii (Patirlage – septembrie 1953, Nehoiu – august 2001.

C. VANTUL

            Vantul, cel mai dinamic element al climei, reflecta pe fondul general al circulatiei maselor de aer, conditiile locale ale regiunii. Neomogenitatile suprafetei active se imprima asupra directiei si vitezei vantului intensificand sau diminuind dinamica locala.

Directia vantului

Pe fondul circulatiei generale a maselor de aer caracteristica regiunilor de est si sud-est ale tarii, unde vanturile dominante sunt cele de N si NE, in aceasta zona de curbura apar unele particularitati proprii.

Astfel pe inaltimile montane de peste 1700 m ramane predominanta circulatia vestica, caracteristica regiuilor inalte de la altitudinea tarii noastre.

 In depresiunile subcarpatice (Patarlage) ca si in culoarele largi ale vailor, vanturile sunt canalizate in lungul acestora.

In depresiunea Patirlage orientata dupa valea Buzaului pe directia NV-SE vantul dominant este cel de NV(26,8%) urmat de cel de SV (12,8%)

Fercventa mare a diferitelor directii se reflecta in peisajul geografic local al regiunii, astfel in depresiunea Patarlage pe pantele inferioare si pe terasa de lunca din lungul Buzaului, ca de altfel pe toata valea Buzaului arborii sunt aplecati spre vale datorita predominarii vantului de NV

FERCVENTA SI VITEZA MEDIA A VANTULUI

            In cursul anului directiile dominante anuale si lunare au cea mai mare frecventa aparand numai diferente cantitative de la o luna la alta.

Calmul elemental static al climatului, reflecta de asemenea influenta conditiilor locale.

In zonele inalte din zona (Lacaut, Panteleu, Siriu) calmul reprezinta abia 6,1%, in timp ce in depresiunile subcarpatice, cuibarite printre dealuri si la adapostul muntelui, calmul atinge 30% iar in depresiunea intramontana a Intorsurii Buzaului calmul ajunge la 45%.

Din analiza frecventei calmului in timpul anului rezulta un numar ridicat al cazurilor cu calm toamna si la inceputul iernii (Patirlage in noiembrie si decembrie, frecventa calmului este de 45,9% si respective 46,5%)

In timpul acestor luni linistite, viteza vantului inregistreaza valori mici (sub 4m/s), la Patarlage 6,2 m/s.

Perioada cea mai agitatea a anului este primavara , odata cu schimbarea sensului  circulatiei atmosferice (Lacaut 5,0 in aprilie).

Viteza vantului ca si in cazul directiei si asupra vitezei vantului caracteristicile suprefetei active influenteaza intensificarea sau diminuarea acestuia.

In zona ianlta din aceasta regiune viteza medie a vantului depaseste frecvent 7m/s.

            In Depresiunea Patarlage vantul dominant de nord-vest (28%) are o viteza medie anuala de 4,5 m/s, in timp ce vantul de nord, cu o frecventa mai redusa (11,4) are o viteza mai mare, respectiv 4,9 m/s

           

II.4  HIDROGRAFIA

         Formarea Buzaului prin captare a fost  propusa de G. Schilling.

 El presupunea un Buzau nordic format din doua cursuri: unul venea din Ciucas si trecea pe latura de vest a Dealului Stanii spre Raul Negru si altul cu obarsia in bazinul Crasnei si care se desfasura pe latura de est a Dealului Stanii. Ele se uneau la nord de acest deal, raul trecand apoi spre raul negru prin saua de la obarsia Ladautului. Prin seile Ladautu Mic si Barcani s-ar fi dirijat catre nord afluent secundar  de mai mica importanta. Aceasta situatie s-ar fi mentinut pana la nivelsul terasei de 40-50 m din Dealul Stanii, cand s-a inregistrat o schimbare a drenajului spre sud ca urmare a unei captari realizate de un rau sudic care avea un nivel de baza in Campia Romana. Captarea a fost favorizata si de faptul ca bazinul acestuia se afla pe versantii sudici ai Carpatilor pe care ar fi cazut o cantitate mai mare de precipitatii. Alti autori considera sectorul de defileu al Buzaului ca antecedent.

A.Nordon (1933) aduce ca argumente existenta in lungul vaii a suprafetelor pontiana si daciana, iar bombarea lor in sectorul centrual o pune pe seama tectonicii. N. Orghidan (1939) combate ipoteza lui G. Schilling si arata ca prezenta suprafetelor de eroziune de pe rama Nordica a Carpatilor Curburii si in Defileul Buzaului, in deosebi aceeia de 1000 m si 1243 m constituie un argument in sprijinul antecedentei acestui rau.

Formarea si regimul resurselor de apa dunt determinate de conditiile fizico – geografice si geologice. Scurgerea superficiala si cea subterana este influentata in principal de conditiile climatice la care se adauga si alti factori secundari cum ar fii: relieful , scoarta de alterare solul, structura geologica , vegetatia si activitatea umana. Dupa aprecierile  generale factorii climatici au un rol determinant , efectul lor asupra apelor superficiale ajungand la un procent de 80 – 90 %. Dintre factorii climatici precipitatiile asigura posibilitatea completarii tresurrselor de apa , iar potentialul evaporarii pierderile din bilantul hidrologic.

5.1 Elemente morfometrice

         Cele mai caracteristice date morfometrice , le reprezinta lungimea cursului de apa si suprafata bazinului de receptie la care se adauga si varitiile altitudinale importante , precum si altitudinea medie a bazinului de receptie.

       Din suprafata totala a bazinului hidrografic Buzau care este de 5264 kmp bazinul superior al raului Buzau este de 1549 kmp.

Altitudinea medie a bazinului superior al Buzaului este de 1250 m , fata de altitudinea medie a bazinului inferior care este de 8 m.

 Coeficientul de sinuozitate este de cca 2,27; suprafata lacurilor  naturale este de 2968 ha , iar a celor de acumulare este de 1494 ha.

 

A. Scurta caracterizare hidrografica a principalelor cursuri de apa

        Pentru a  ne forma o imagine clara asupra bazinului superior al raului Buzau , trebuie sa facem o scurta caracterizare hidrologica a principalelor rauri afluente Buzaului in acest sector montan.

Raul Strambu , afluent al Buzaului pe partea stanga , are o lungime de 11 km , o altitudinre maxima de 1720 m in amonte si 895 in aval , o suprafata a bazinului de 27 kmp.

Raul Dalghiu , are o lungime de 17 km , o altitudine medie de 1081 m , o suprafata de 51 kmp.

Raul Buzoel are o suprafata de 54 kmp , o altitudine de 1020 m , un coeficent de sinuozitate de 1,80  , o lungime de 16 km.

Raul Floroia are o lungime de 35 km  , o suprafata de 3335 kmp , altitudinea medie fiind de951 m.

Raul Crasna , afluent pe dreapta al Buzaului are o lungime de 9 km , o suprafata de 335 kmp altitudinea medie fiind de 934 m.

Raul Siriul Mic are o lungime de 9 km  , o suprafata a bazinului de 10 kmp , altitunea medie fiind de 1000 de m.

Basca Mare are o lungime de 72 km , o suprafata de 1110 m ,  avand lacuri de acumulare  de 1060 ha  si o suprafata a fondului forestier de 64950 ha.

Raul Ruginosu are o lungime de 5  km , o altitudine medie de 1091 m , o suprafata de 11 kmp.

Basculita are o suprafata dce 11 km ,  o suprafata de 40 kmp si o altitudine medie de 1259 m.

Raul Basca Mica , afluent pe stanga al Buzaului , are o altitudine in amonte de 1660 m in aval , o suprafata de 440 kmp , suprafata acoperita cu paduri fiind de1279 ha. 

B. LACURILE NATURALE

Lacul Vulturilor sau Lacul fara Fund, aflat la est de culmea Malaia, la 1420m, este cantonat intr-o cuveta de origine crio-nivala; lacul are o suprafata de 10000mp, adancimea maxima de 3m si este alimentat din ploi si de izvoarele de la baza poalelor.

Lacul Sec, aflat la nord de Lacul Vulturilor, la 1450m, este o mlastina care, pe ansamblu, ocupa o suprafata de circa 12400 mp; ea prezinta mici ochiuri de apa, adanci de 10-12 cm, alimentate din ploi si mai putin din izvoarele de la poalele culmii Malaia.

Lacul Negru, aflat in muntii Penteleu, sub muchia Steghii, la 1050m, in mijlocul unei paduri si inregistreaza un grad inaintat de colmatare.

Lacul Rosu, aflat sub culmea Penteleu, la NE de varful principal, la 1510m, pe locul unui fost lac, cu ochiuri de apa existente numai primavara.

  Lacul Talharilor, situat pe culmea Ivanetu; a luat nastere intre valurile de alunecare, este aflat la baza unei vechi rape de desprindere.

Lacul Mociaru, de forma circulara si cu adancime redusa, are o suprafata de circa 10000mp, a rezultat in urma unor procese de tasare in formatiuni marno-gazoase ce acopera un sambure de sare.

Lacul Castelului, aflat pe platoul Meledic, are o suprafata de 0,38 ha, o adancime de 3,9m si un volum de apa de 6857 mc.

  Lacul Mare, situat pe platoul Meledic, are o suprafata de 0,72 ha, 5,4m adancime maxima si un volum de 16430 mc, apa.

C.  LACURILE ANTROPICE

Lacul de acumulare SIRIU ( foto 8 ), este un lac artificial de 10 km lungime pe cursul superior al raului Buzau ,   intre Masivul Siriu si Masivul  Podu Calului.  Finalizat in 1985 ,  Lacul Siriu este in primul rand destinat producerii de energie electrica in hidrocentrala de 42 MW prin utilizarea apei din lacul de 500 de hectare si cu un volum de 155 milioane mc. Lacul este deosebit de pitoresc iar drumul ce parcurge malul lacului dinspre Buzau spre Brasov este la fel de pitoresc cu viaducte spectaculoase pe care orice calatorie este o amintire de neuitat.

                        

                                                         Foto 8

Lacurile de acumulare Ciresu si Surduc

Sunt asezate pe raul Basca Mare, unul din afluentii importanti de pe partea stanga a acestiua , in bazinul superior . Constructia acestora a inceput dupa 1980 , dar ca urmare a schimbarilor in cadrul prioritatilor economice ale Romaniei survenite dupa revolutia din 1989,  constructia acestora nu a fost finalizata nici pana in prezent.
II.5 VEGETATIA , FAUNA SI SOLURILE

            In Valea Superioara a Buzaului se poate pune in evidenta prezenta unei zonalitati verticale in repartitia elementeleor de flora, fauna si soluri, determinate de zonalitatea climatica si de relief.

            Intre obarsia Buzaului si Nehoiu exista estfel doua zone mari de vegetatie, una alpina si una forestiera.

Vegetatia etajului subalpin
Are o mai mare extindere in zona, este reprezentat mai ales prin pajisti secundare si se intalneste intre 1400 m si 1800 m. Limita acestui etaj este mai coborata in present ca urmare a despaduririlor efectuate la partea superioara a padurilor in scopul extinderii pasunilor si faneteleor.
In acest etaj are o mai mare extindere la partea superioara a muntilor Ciucas, Bocinica si Buta mare, sunt frecvente asociatiile vegetale de Festuca Picta, Festuca Suprima , Rubra, Carex, Sumperviruns, Ligusticum Mustelina (patrunjelul de munte), dezvolatate pe soluri brun alpine podzolite si pe sol brun-roscat de padure.
Pe versantii calcarosi din zona Ciucas – Tataru se intalnesc specii de Festucutum, Seslerietum, Sempervirentis, etc.

Etajul alpin propriuzis este dezvoltat numai in Muntii Ciucas la peste 1800 m. Este restrains ca intranduri si este constituit din asociatii vegetale de pajisti alpine prin Carex Curvula (rogoz alpin), Festuca Suspina (parusca) care creste in special pe pantele mai abrupte, Componela Alpina(clopotelul alpin), Hieracium Alpinum (galbioara alpina) etc. Aceste asociatii alpine mentionate mai sus traiesc pe soluri de pajisti alpine cu diverse grade de solificari.

Etajul montan al padurilor de conifere.


Acest prim etaj (foto 9 ) alcatuit din conifer urca pana la 1700 – 1800 m, patrunzand in cadrul zonei superioare, subalpine. La altitudini mai mari de 1600 m este intalnit numai in ciucas. In acest etaj vegetatia este reprezentata prin molidisuri in amestec cu alte conifere. Se mai intalnesc paltinul de munte, scorusul, bradul, afinul, merisorul etc.

                

                                                  Foto 9

Etajul de fag


Dupa ce trec  printr-un etaj de tranzitie ( foto 10 )  care este alcatuit din conifere in amestec cu  foioase , etajul fagului are si mai mare extindere, ocupand o parte importanta a zonei forestiere. In aceste paduri covorul erbaceu este alcatuit din asociatii vegetale ce au in componenta lor Asparixa Odorata, Dentonia Bulbifera, Pulmonia Rubra etc.
Tot in cuprinsul zonei forestiere se intalnesc numeroase fanete in a caror component intra covasciorul (ovazul salbatic) si diverse specii de trifoi. Pe versantii sudici ai zonei, la contactul cu subcarpatii se dezvolta padurile de gorun.

                               

                                                     Foto 10

 SOLURILE

            Conditiile de relief, clima, vegetatie , roca si ape pe care se dezvolta, duc la aparitia diferitelor tipuri de sol iar in ceea ce priveste repartitia lor se observa aceeasi zonalitate verticala ca si la clima sau vegetatie.

            Tipurile caractersice de soluri sunt cele brun roscate de padure, podzolite, brun acide montane de padure, brune de padure, pseudo-redzine, soluri formate pe roci compacte in majoritate silicoase precum si pe sisturi argiloase sau marnoase. Local in Ciucas apar soluri redzinice alpine, dezvoltate pe calcare cu orizonturi slab diferentiate pe care se dezvolta o vegetatie calcifila. Mai apar, cu caracter de asemeni local , soluri de lunca intre Mlajet si Crasna si soluri de mlastina la Intorsura Buzaului , in Muntii Ciucas aparand si soluri de pajisti alpine. Dominante sunt insa solurile brun montane de padure care ocupa versantii Vaii Buzaului si Barsei Mari intre Vama Buzaului si Nehoiu. Nivelele superioare ale vaii sunt acoperite cu soluri brun acide montane de padure.

CAPITOLUL III

PARTICULARITATI DEMOGRAFICE

III1. EVOLUTIA  NUMERICA SI DINAMICA POPULATIEI

       Valea Buzaului , in sectorul cuprins intre obarsie si localitatea Nehoiu reprezinta unul dintre vechile areale de locuire din tara noastra . Complexitatea si varietatea reliefului a oferit inca din timpuri stravechi, conditii favorabile pentru intemeiere asezarilor omenesti, pentru dezvoltarea si inflorirea unei bogate culturi materiale . Urme ale unor  stravechi asezari omenesti au fost descoperite atat in apropiere de actuala  comuna Vama Buzaului , cat si in aval , la Nehoiasu si Nehoiu .

       Sectorul analizat in aceasta lucrare , cuprins intre localitatile Vama Buzaului si  Nehoiu , incadreaza toata valea superioara a raului Buzau de la izvoare si pana iesirea din zona montana , la contactul  cu Subcarpatii Curburii. Lucrarea incearca sa prezinte pe baza cercetarilor in teren si materialului bibliografic existent unele aspecte legate de populatie si dezvoltarea asezarilor omenesti in functie de conditiile social istorice si de particularitatilor cadrului natural care au  influentat aceasta repartitie spatiala .

Valea Buzaului s-a bucurat de conditii geografice deosebit de favorabile activitatilor omenesti oferind posibilitatea fixarii unor asezari stabile prin practicarea unei agriculturi variate si a exploatarii materialului lemnos .

      Un alt factor cu inportanta deosebita in dezvoltarea asezarilor , a vietii omenesti ,  il reprezinta pozitia geografica a regiunii , situata pe drumul ce leaga Brasovul de orasul Buzau. ,, Drumul cel mare al Brasovului “ , de pe valea Buzaului si Telejanului a participat activ la aparitia si dezvoltarea acestor asezari . Satele de pe Valea Superioara a Buzaului constituie un tinut de straveche populare , dovada fiind numeroase asezari omenesti , ce atesta o succesiune de culturi materiale si civilizatii umane prezente inca din epoca preistorica .

     Dupa datele existente in 1892 populatia regiunii era in numar de 14.300  locuitori cu o densitate medie de 25 loc/km.p. Dupa aceasta data populatia a avut o crestere  continua , care poate fii pusa in general pe aportul sporului  natural .

In 1930 populatia satelor din Valea Superioara a Buzaului atingea cifra de 17.800 locuitori .

    Cel mai mare numar de locuitori il aveau satele Nehoiu , Nehoiasu , Intorsura Buzaului si Vama Buzaului , care si astazi detin  primele locuri in ceeace priveste numarul de locuitori . la recensamantul di anul 1956 in valea Buzaului s-a inregistrat un numar de 20.678 locuitori , crestere fiind de 6%.

    In anul 1968 , satele regiunii noastre concentrau o populatie de 31.300 locuitori ceace corespunde unei densitati medii de aproximativ 40 loc./km.p. Populatia actuala se grupeaza in 30 sate , 4 comune si 2 orase , Nehoiu si Intorsura Buzaului.

    In anul 1992 populatia regiunii era de 36.547 locuitori cu o densitate medie de aproximativ 48 loc / km. p. 

   In anul 2002 populatia era de 35.777 locuitori cu o densitate medie de 45 de locuitori , observandu-se  o scadera a numarului de locuitori din regiune fata de 1992 cu cca 870 locuitori si a densitatii medii cu aproximativ 3% .

   In anul 2007 populatia scade la 34.786 locuitori pe fondul unui spor natural foarte redus si al unei natalitati scazute , la acestea adaugandu-se si o migratie masiva , in special a populatiei tinere catre statele din vestul Europei.

Graficul evolutiei numerice a populatiei – Valea Superioara a Buzaului

Repartitia geografica a populatiei in Valea Superioara a Buzaului pe trepte de altitudine poate fi sintetizata in tabelul de mai jos( tabel nr. ) si rerprezentata grafic in fig. nr.   

                                Repartitia populatiei pe trepte de relief

Zona de altitudine

Pana la 600 m

Intre 600 si 800 m

Peste 800 m

Proc. din nr. total al populatiei

42,3%

57,1%

O,6%

Proc. din nr. total al asezarilor

52%

45%

3%

                                                    Tabel nr.

            

                                                     Fig. nr.

   Majoritatea populatiei din Valea Superioara a Buzaului tarieste in sectorul inferior al vaii,in zona de contact a muntilor cu subcarpatii activitatea principala a oamenilor de aici o reprezinta cresterea animalelor si cultura cartofului .

III. 2  MISCAREA POPULATIEI

    Din analiza natalitatii , mortalitatii, a sporului natural de la recensamintele din 1930, 1956 , 1966 ,1992 , 2002 si  din 2007 ,  relevam faptul ca in Valea Superioara a Buzaului in ultimii 72 ani s-au produs modificari importanate care constau in scaderea mortalitatii generale si cresterea  sperantei de viata.

Dupa 1989 nr. de locuitori din zona scade lent datorita declinului economic si migratiile tinerilor catre occident atrasi de mirajul imbogatirii rapide. Natalitatea , crescuta pana in 1989 ( depasea 24  de procente in 1956 ) , scade  foarte mult inregistrandu-se valori negative in anumiti ani (1993,1994 , 2007) , efectul resimtindu-se in imbatranirea populatiei.

Cea mai mare valoare a natalitatii a fost inregistrata in localitatile Nehoiu si Siriu ,depasind 28 de procente in anul 1958.

     Sporul natural calculat pe toata zona a inregistrat in anul 1966 cifra de 12% , valori dube fata de sporul natural gemeral la nivel de tara.Dupa 1989 sporul natural scade foatre mult inregistrand valori de 1,2 pana la 0,1 , - 0,3 procente, find apropiat de valoarea la nivel de tara. Diferentierile teritoriale intre satele nordice si sudice sunt relativ scazute inscriindu-se intre 1- 3 procente . Este evident ca procentele sunt mai mici in regiunea nordica , cauza poate consta intr-o anumita psihologie asupra nasterilor din aceste sate care desii cu populatie romanesca majoritara au suferit influentele din partea populatiei din Ardeal .

Cele mai mari valori ale sporului natural sunt inregistrate in orasul Nehoiu si satele Paltineni si Basca Rozilei . Prin valorile care se inregistreaza , sporul natural in Valea Superioara a Buzaului , ramane principalul factor de crestere numerica a populatiei .

 MISCAREA  MIGRATORIE

     Spre  Valea Superioara a Buzaului nu sed inregistreaza deplasari definitive ale populatiei , caracterisistice pentru aceasta regiune sunt deplasarile diurne, saptamanale , de sfarsit de saptamana , si sezoniere .

Acestea sunt efectuate din localitatile Intorsura Buzaului si Vama Buzaului spre orasul Brasov ( navetism ) , populatia activan in special in domeniul serviciiilor comerciale , turistice si bineinteles industriale , distanta parcursa zilnic de catre navetisti fiind de aproximativ 30 km . Deplasarea se face de regula cu trenul , microbuzul , autobuzul sau autoturisme personale. In perioada anilor 1960 – 1989 spre orasul Brasov se deplasau peste 2000 de persoane reprezentand peste 43% din totalul populatiei active din aceste localitati ( Intorsura Buzaului si Vama Buzaului ), dupa 1989 odata cu declinul economic din Romania numarul populatiei  care efectua acest tip de deplasare ( navetism ) scade considerabil ( cateva sute ) , schimbandu-se si domeniul de activitate ( in special activiti comerciale   si cele legate de servicii).

In continuare orasul Brasov  contribuie la dezvoltarea zonei in special a orasului Intorsura Buzaului.

     Miscarea migratorie inregistreaza un procent insemnat si in cadrul industriei forestiere , lemnul reprezentand in continuare principala resursa naturala din zona. In industria prelucratoare a lemnului concentrata in special in orasul Nehoiu este antrenat in continuare un numar relativ mare de persoane din zona subcarpatica, localitatile  Viperesti , Parscov , Cozieni , Balanesti , Bozioru , Patarlagele , Colti , Gura Teghii , Panatau , Cislau. In trecut muncitorii din satele mai departate efectuau deplasari saptamanale fiind cazati in locuinte din oras sau din vecinatatea acestuia. Muncitorii sunt antrenati in activitati cum ar fii curatatul lemnului , cojit , incarcatul vagoanelor cu lemne , transportul bustenilor etc.

III. 3  DENSITATEA POPULATIEI

 

        Din analiza efectuata asupra zonei in studiu s-a constatat ca densitatea populatiei prezinta un caracter discontinuu in teritoriu. In medie , densitatea este putin peste 40 loc/ km. p. , insa diferentierile teritoriale sunt destul de mari , evidentiindu-se densitati ridicate in special in vale , und esunt grupate majoritatea asezarilor omenesti. Acesta concentrare a poupulatiei de-a lungul vaii poate fi explicata numai daca o corelam cu functiile economice  pe care le ineplinesc asezarile din aceasta regiune.

Putem adauga si rolul deosebit pe care il are si l-a avut drumul national 10 in  concentrarea populatiei pe vale dar si rolul de adapost pe care il are valea, oamenii asezandu-si casele in apropierea bazinetelor si confluentelor( Nehoiu – Nehoiasu - Basca  Rozilei , Intorsura Buzaului – Sita Buzaului ). Zona de discontinuitate a asezarilor se afla tocmai intre localitatile Siriu si Crasna , acolo unde valea Buzaului prezinta chei si versanti abrupti , albia miinora fiind foarte ingusta. Aceasta zona prezinta cele mai mici densitati , ( sub 10 loc/km.p. ) , ale populatiei la toate recensamintele.

     Concentrarile cele mai mari sunt evident in cele doua mari centre , Nehoiu si Intorsura Buzaului ( peste 100 loc/km.p. ) . la   recensamantul   din  1992 , valori intre 80 – 100 loc/km.p. erau inregistrate in localitatile Nehoiasu , Merisor , Lunca Priporului.

Densitati mai mici, de 60 – 80 loc/km.p. erau inregistrate  in satele Stanila , Basca Rozilei , Coltul Pietrei ,  Sita Buzaului si Bradet. Densitati scazute inregistrau localitaile din regine centrala si anume Gura Siriului , Casoca , Buzoel , Dalgiu.

    La ultimul  recensamant ( 2002 ) se constata o usoara scadere a densitatii populatiei , cauzele acesteia constand in scaderea natalitatii , cresterea mortalitatii , scaderea sporului natural , migratiei poulatiei tinere catre vestul  Europei. Totusi densitatea populatiei ramane mare in principalele centre urbane ( Nehoiu si Intorsura Buzaului ) precum si in localitatile rurale Sita Buzaului , Lunca Priporului , Nehoias , Basca Rozilei.

In orasele Nehoiu si Intorsura Buzaului densitatea  populatiei depaseste 200 loc/km.p. , la  sate populatia  are o densitate intre 10 loc/km.p – Casoca ,

Buzoel , Zabratau , Dalghiu – si peste 80-100 loc/km.p. in localitatile Nehoias , Basca Rozilei , Lunca Priporului.

    Din  analiza valorilor ,medii ale densitatii inregistrate la ultimul recensamant ,2002, putem trage concluzia ca Valea Superioara a Buzaului este relativ bine populata , desi este o zona montana. In general satele resedinta de comuna au o densitate sporita fata de celelalte exceptie facand satul Siriu.

Densitatea mare inregistrata in centrele urbane , Nehoiu si Intorsura Buzaului trebuie corelata cu vechimea acestora si potentialul economic ridicat.

Densitati de peste 100 loc/km.p. sunt inregistrate si in satele Sita Buzaului (156 loc/km.p) , Lunca Priporului ( 126 loc/km.p ) , Basca Rozilei ( 124 loc /km.p. ) Barcani ( 102 loc/ km.p. ).

Aceste densitati sunt consecinte ale profilului economic pe care l-au luat aceste sate in timp precum si a conditiilor naturale din perioada de formare a satelor.

III.4.  STRUCTURA POPULATIEI

  1. STRUCTURA POPULTIEI PE GRUPE DE VARSTA SI SEXE

    La recensamantul din 1930 grupele de varsta ale populatei cuprinse intre 0-14 ani au ponderi mai mici fata de urmatoarele grupe de varsta , cuprinse intre 15- 30 ani , explicatia constand in afluxul de forta de munca tanara spre localitatile din zona unde principala activitate era exploatarea lemnului.

    Aceste careacteristici se observa si intre anii 1956 si 1966 cand fenomenul industrializarii continua intr-un ritm mai alert. In localitatile Nehoiu , Nehoiasu , Zabraut , Sita  Buzaului predomina net grupele de varsta intre 15 - 45 ani , deoarece industria forestiera dezvoltata aici presupune forta de munca tanara. Grupele de varsta de peste 45 de ani sunt antrenate mai ales in agricultura ca uramare a traditiei.

   In ceace priveste impartirea populatiei pe sexe ( tabel nr.  si grafic nr. )  observam diferentieri destul de mari pe parcursul timpului. Astfel in 1930 predominanta sexului feminin este evidenta in aproape toate satele . pe masura ce trece timpul observam o crestere a procentului   populatiei masculine ,  in perioada comunista depasind procentul populatiei feminine in aproape toate satele. In 1970 procentul populatiei masculine era de 51,7 % iar cel al populatiei feminine era de 48, 3 %.

                        Tabel nr.            Repartitia populatiei pe sexe

Nr crt / comuna

Total populatie

masculin

feminin

1. VAMA BUZAULUI

3.080

53%

47%

2. INTORSURA BUZAULUI

5.463

52,3%

47,7 %

3. SITA BUZAULUI

4.481

55,8%

44,2%

4. SIRIU

3.049

49,5%

50,5%

5. NEHOIU

10. 916

50,5%

49,5%

6. BARCANI

3.940

52,2%

47,8%

                             Graficul populatiei- repartitia pe sexe

                                           Fig  nr.

Ponderea mare a populatiei masculine in comunele Vama Buzaului  si Sita Buzaului , din aceasta regiune , se poate explica  prin faptul ca pe teritorul administrativ al acestor comune au loc majoritatea activitatilor forestiere.

Localitatile din sudul zonei au un profil economic mai variat , prezentand posibilitatisi pentru antrenarea  populatiei feminine , ducand chiar la predominarea populatiei feminine in comuna Siriu.In orasul Nehoiu se observa procente echilibrate.

  Dupa 1989 tendinta de imbatranire a populatei si speranta de viata mai mare a populatiei feminine , a facut ca procentul acesteia sa  creasca astazi procentul total al populatiei feminine ( 50,7% ) ,  sa-l depaseasca usor pe cel al populatiei masculine ( 49, 3% ).

B.   STRUCTURA POPULATIEI ACTIVE

Din  analiza datelor  obtinute la  rencesaminte    ( 1930 , 1956 , 1966 , 1992 , 2002  si datele  din 2007 ) , reiese ca populatia activa a satelor din Valea Superioara a Buzaului detine procente insemnate din totalul populatiei . Se remarca  totusi o diferenta majora intre perioada comunista si cea de dupa 1989 ,cand numarul populatiei active a scazut , crescand numarul persoanelor pensionare.

La recensamantul din 1930 populatia activa reprezenta 45% din totalul populatiei  , in 1956 , 60 % , in 1966 , 63 % , in 1992 , 57% iar in 2002 sub 50% aceasta mentinandu-se estimativ in anul 2007 la un procent de sub 40%. In  perioada  comunista cresterea populatei active s-a realizat datorita dezvoltarii industriei forestiere , inregistrandu-se o scadere evidenta a procentului populatiei antrenate in agricultura , modificarile structurii pe ramuri si activitati profesionale a populatiei de pe Valea Superioara a Buzaului este rezultatul schimbarii functiilor asezarilor.

Graficul populatiei active (anual)

Ca urmare a intensificarii exploatarilor forestiere in zona Nehoiu si Zabrautu – Sita Buzaului in aceste asezari s-au produs cele mai importante si rapide schimbari ale structurii populatiei active , in aceste localitati populatia activa in industrie era de 40% un procent ridicat daca tinem cont de localizarea montana a zonei. Modificarile s-au facut simtite si in celelalte localitati ale regiunii , dar intr-o proportie mai scazuta. In satele Paltineni  , Curmatura , Mlajet , Chirlesti , Barcani ,  Dalghiu , Buzoel , populatia activa antrenata in industrie detinea un procent  scazut situat intre 5 si 12 %. Profilul in timp al acestor asezari nu s-a schimbat prea mult , populatia activand in majoritate  in agricultura.

In anul 1968 din totalul populatiei active agricultura cuprindea 31% iar industria 45%. Deosebirile evidente care existau intre sate sub acest aspect rezida din faptul ca nrehoiu si zabrautu au concentrat in jurul lor principalele activitati industriale ale zonei . Alata cauza isi gaseste explicatia in aceea ca o parte importanta din populatia activa a asezarilor Intorsura Buzaului , Bradet , Acris , era antrenata in industria metalurgica a brasovului. In 1968, 57 % din totalul populatiei active a Intorsurii Buzaului activa in cadrul industriei din Brasov.

Dupa revolutie procentul populatiei active scade substantial in special in domeniul industrial procentul populatiei active in industrie scade la mai mult de jumatate fata de perioada comunista. Creste in schimb procentul populatiei ocupate in sectorul tertiar ,  legat de servicii in special cele legate de turism.

     Structura populatiei pe sexe si domenii de activitate pune in evidenta deosebiriesentiale . populatia feminina este legata in special de activitatile agricole si cele legate de servicii turistice , fata de populatia masculina care activeaza in special in industria lemnui si constructii.

Variatiile locale ale structurii populatiei indica un procent mare al oamenilor care lucreaza in agricultura in satele Mlajet , Curmatura , Barcani , Dalghiu , Ladauti. Aceste sate au un profil agricol dominant , incat putem face o corelatie intre structura populatiei active si functiunile acestor sate.


C.   STRUCTURA POPULATIEI PE MEDII

Fenomenul de urbanizare si-a lasat amprenta si pe Valea Superioara a Buzaului . Pana in 1968 valea superioara figura intre regiunile cu populatie rurala in totalitate dupa 1968 localitatile Intorsura Buzaului si Nehoiu devin orase astfel incat in prezent populatia urbana  a regiunii depaseste procentul de 57% , astfel putem include zona alaturi de cele cu procent ridicat al populatiei urbane.

CAPITOLUL IV

                                         ASEZARILE OMENESTI

   IV.1 ASEZARILE RURALE

       Asezarile rurale din valea superioara a Buzaulu  sunt mentionate pentru prima oara in documentele istorice inca de la inceputul secolului al XIII – lea .

Urmele lasate de romanii care au construit pe interfluviul dintre Buzau si Telejanel , imping istoricul asezarilor omenesti cu multe secole in urma . O retea de castre romane si intarituri raspandite in regiune asigurau apararea acestei cai de comunicatie.

      Popoarele migratoare ce au urmat stapanirii romane au folosit si ele intens aceste drumuri determinand ridicarea de catre Cavalerii Teutoni , adusi pentru paza granitelor Transilvaniei , a cetatilor de la Teliu si Tabla Butii.

  In trecerea pe aici a hoardei lui Bugeak – Han , a ramas denumirea trecatorii de la pasul tataruluisi denumirea muntelui , Varful lui Craiu ( Dumitru Tudor , 1968 ).

      Dupa intemeierea Tarii Romanesti , regiunea continua sa fie umblata necontenit de catre armate , fie  cu ocazia expeditiilor de confruntare sau de alianta dintre voievozii munteni si cei din Transilvania , in timpul razboaielor turco – austriece. Din aceasta perioada detinem trei mentionari  importante despre aceasta zona. Prima se refera la trecerea ostirilor lui Mihai Viteazul in Ardeal in anul 1599 si este amintita de cronicarul maghiar Szamoskogy. A doua in 1658 apartine lui Miron Costin  care a  insotit expeditia turceasca in Transilvania  si care a trecut prin aceste locuri amintind de vama Buzaului. Ulterior , relatarile documentare se inmultesc, istoricul Dionisie Fotino , in anul 1802 , care a insotit in munti bejenia generala provocata de navala bandelor de jefuitori ale lui Pasvantoglu , aminteste de aceste locuri , unde a inanlit o populatie stabila care i-a atras atentia.

     Populatia s-a concentrat in bazinete deoarece aici se intanlesc conditiile topografice   mai favorabile pentru ampalasarea  gospodariilor ; deasemenea, ele ofera mici suprafete cu folosinta agricola , adapost natural , un climat mai bland , precum si apa potabila , deaoarece fiecare bazinet este drenat de catre un rau  tributar Buzaului sau chaiar de catre Buzaul insusi , iar panza freatica se afla aproape de suprafata.In afara acestor bazinete , populatia a ocupat si micile vai , restranse ca suprafata. Sectorul vaii capata cea mai mare extinere  la Intorsura Buzaului si in Nehoiu, aici dezvoltandu-se cele mai mari asezari umane.

    In urma observatiilor din teren asupra Vaii Superioare a Buzaului se poate constata ca modul de grupare al populatiei prezinta unele particularitati. Se pot distinge cateva catactere comune majoritatii asezarilor de aici. Cele mai multe asezari au forma alungita pe directia vaiilor , structura compacta si in  parte adunata , textura neregulata. Structura compacta se datoreste atat configuratiei reliefului precum si necesitatii de a utiliza cu maxima eficienta suprafete agricole disponibile( restranse ca suprafata ) – situate in majoritatea cazurilor in afara vetrei satelor. Majoritatea asezarilor s-au dezvoltat la contactul dintre versanti si suprafata plana a bazinetelor , vetrele lor inaintand in  putine cazuri spre vaile afluente.

    Concentrarile maxime ale populatie sunt in zona de confluenta a vaii Buzaului cu Basca Rozilei. In sectorul sudic al vaii , asezarile sunt mai apropiate intre ele , unele cazuri trecandu-se din una in alta – Paltineni , Nehoiu , Lunca Priporului , Basca Rozilei.

    Unde asezarile si-au extins vetrele si pe suprafetele mai accidentate , neproductive sub aspect agricol , strazile sunt orientate si pe directia pantei perpendiculare pe directia curbelor de nivel , ceeace permite o scurgere rapida a apelor provenite din precipitatii – Barcani , Floroia , Stanila , Vinetisu , Curmatura si partial Mlajet. Aceasta denota o adaptare activa a populatiei la conditiile naturale locale , o legatura intima si continua de interactiune cu aceste conditii.

   Toate elementele  naturale intrate in sfera de intrebuintare a satelor sunt de fapt fragmente  ,, umanizate “ ale naturii locale , reunite si imbinate in forme materiale diferite ca nuanta , intre partea de nord si de sud a sectorului de vale studiat.

    Din cele expuse mai sus si tinand seama de functiile economice pe care le indeplinesc cele 30 de sate din regiunea studiata putem considera ca acestea sunt centre populate cu functii mixte ( agricole – forestiere ).

    Satele din sectorul sudic se caracterizeaza printr-o economie agricola la care se adauga economia forestiera. Din totalul populatiei active ( grafic nr. ) al acestor sate in agricultura sunt ocupati 32% din locuitori , in industria forestira , peste 40%. Satele Mlajet , Chirlesti , Stanila , Paltineni , au un  procent mult mai mare de oameni antrenati in activitatile agricole , aproximativ 2/3 din total  si numai 1/3 in alte activitati.

    Satele din sectorul nordic ( Crasna , Gura Sriului, Sita Buzaului , Zabratau ) prezinta un caracter forestier pronuntat , ata prin structura modului de folosinta cat si prin populatia activa antrenata.

                        Graficul populatiei pe domenii de activitate

                                                Fig.  nr.    

VAMA BUZAULUI

 Este situata in judetul Brasov , pe drumul judetean 103 A pe valea raului Buzau intre Muntii Intorsura Buzaului si Muntii Ciucas – Zagan .

Principalele  activitati economice sunt  legate de cresterea animalelor , agroturism si ecoturism.

Localitatea dispune de 3  scoli cu clasele I- VIII si 3 gradinite.

Activitatile turistice sunt legate de masivul ciucas cu renumitele Tigai, sfinxi.

Daca analizam variatia numarului de locuitori intre 1930 si 1968 constatam o crestere a numarului  populatiei cu 13.499 locuitori. Din analiza hartii densitatii populatiei observam diferente substantiale intre zona subcarpatica adiacenta ( Valea Lupului – Nehoias ) si regiunea montana .

SITA BUZAULUI

Este situata pe valea raului Buzau la o altitudine de 695 m , la 55 de km de orasul resedinta de judet.Este alcatuita din satele Zabratau , Crasna si Merisor. Detine o suprafata de 14.700 ha. la  un nr de 1350 de  gospodarii.are o populatie de 4.814 loc din care 3658 in Sita Buzaului , 563 in Zabratau si 593 in Crasna , locuitorii satului Merisor fiind asimilati in localitaea Sita Buzaului .

COMUNA SIRIU

Comuna Siriu , foto 11 ,  este situata pe raul Buzau , cursul superior , pe DN 10 care face legatura intre orasele Basov si Buzau . in apropierea localitatii se afla barajul Siriu realizat pe arocamente .

Foto 11

Comuna este alcatuita din satele Casoca , Coltu Pietrei, Gura Siriului , Muscelusa, lunca Jaristei .

Populatia numara 3246 locuitori , suferind un usor declin dupa 1992 datorita scaderii activitatilor economice  in special legate de amenajarea hidroenergetica din apropiere.

COMUNA BARCANI

Este situata in judetul Covasna ,  pe raul Basca Rosilei afluent pe dreapta al raului Buzau .Cuprinde in structura ei satele Sarmas si Ladauti . Zona comunei este cunoscuta pentru cultura cartofului si cresterea animalelor .

Populatia este de 3923 locuitori, dispune de 3 scoli , clasele I-VIII, 3 gradinite , dispensar medical si veterinar , 3 camine culturale , biblioteca.

V.2 ASEZARILE URBANE

 Sunt reprezentate de orasele Intorsura Buzaului si Nehoiu .

INTORSURA BUZAULUI

     Orasul Intorsura Buzaului capata acest statut in anul 1968. dupa cum arata si numele este situat chiar in  cotul pe care-l face Buzaul , schimbandu-si directia brusc spre sud – est.

      Pozitia geografica in aceasta <<mica tara a Barsei>> ( N. Orgidan , 1969 ) , suspendata la 200 m deasupra celei adevarate , este favorabila dezvoltarii unei asezari umane. Aceasta depresiune intercarptica constituie o piata de adunare a apelor unde procesul de aluvionare este frecvent in albia raului , iar terasele  au o larga dezvoltare. Sub aspect economico- geografic este favorabila dezvoltarii unor asezari stabile  , unde se poate practica in voie agricultura , alaturi de lucrul la padure si cresterea animalelor.

     Valea Buzaului la sud  de Intorsura Buzaului , prin caracterele de vale ingusta a fost in istorie un loc evitat de populatie pana in apropiere de Nehoiu.

Desi Muntii Buzaului erau strabatuti de drumuri inca din antichitate , acestea evitau valea Buzaului si insoteau culmile montane ale Ciucasului , pasul Tabla Butii , valea Teleajeanului sau pasul Bratocea. In aceasta situatie , localitatea Intorsura Buzaului era izolata de restuL asezarilor de la sud de Sita Buzaului , prin defileul ingust vaii care era impracticabil. Legaturie sale se faceau spre Brasov si Targul Secuiesc de care apartinea si administrativ. Acest fapt datorat pozitiei geografice duce si astazi la o puternica orientare a localitatii spre Brasov , mai ales asub aspectul fortei de munca si al activitatilor desfasurate .

       Intorsura Buzaului intretinea legaturi cu Valenii de Munte in sud , iar existenta sa este atestata documentar ica din vremea cavalerilor teutoni ( 1247 ).

       Pana in secolul XIX , localitatea s-a dezvoltat independent de restul localitatilor de pe valea Buzaului , sudul ei , din cauza lipsei legaturilor.

       Din informatiile oferite de localnici , nucleul vechi al orasului se afla in jurul bisericii de unde apoi s-a extins spre Acris si Sita Buzaului. Acest vechi centru i s-a alaturat ulterior un alt nucleu , format chiar la cotul Buzaului. Prin unirea celor doua nuclee , s-a realizat zona centrala a orasului actual. Localitatea insoteste cursul raului Buzau , luand in general directia acstuia.

      Textura geometrica a acestuia este regulata , realizata cu ajutorul reliefului de o mare uniformitate. Orasul este strabatut  de o artera principala , care concentreaza cele mai importante activitati , fiind dublata in zona centrala de alte strazi cu caracter secundar.

      Din datele obtinute la ultimul recensamant  ( 2002 ) , rezulta ca aproximativ 80% din constructii sunt realizate din caramida su beton si 20% di lemn.

       Populatia orasului a inregistarat cresteri ( grafic nr. ) mai ales in perioada de dezvoltare a indudistriei forestiere. Astfel in anul 1912 orasul avea 1750 locuitori , in 1956 avea 4621 locuitori , in 1966 avea 5185 locuitori , 1977  avea 6542 loc , in 1992 - 8626 loc , in 2002 - 8926 locuitoriiar in 2007 populatia scade la 8642 locuitori.

        Graficul evolutiei numerice a populatiei in orasul Intorsura Buzaului

                                                 Fig nr.

   Populatia  activa  a transformari substantiale de-a lungul timpului , in perioada comunista a scazut ponderea populatiei active din sectorul agricol si a crescut numarul celeiocupate in industrii in special cea metalurgica ( din orasul Brasov ) , si celei forestiere legate de resursele importante de lemn din apropiere.remarcam deasemene si rolul polarizator al orasului pentru forta de munca din localitatile adiacente.

      Dupa 1989 structura populatiei active cunoaste modificari substantiale legate de declinul economic general , in special cel industrial , oamenii activand in continuare in numar relativ ridicat in industria forestiera si servicii , in special cele turistice , o parte importanta din populatia tanara activand in tari din cadrul Uniunii Europene.

      Functiile orasului – au cunoscut modificari de-a lungul timpului. Pana in primul razboi mondial functia era predominant agricola cu profil zootehnic. In perioada interbelica functia localitatii era mixta , agro – industriala , in perioada comunista functia se transforma in industrial agrara, odata cu intensificarea activitatilor de exploatare a lemnului in zona.dupa 1989 functia orasului este mixta legata de activitati de servicii si turistice.

  

NEHOIU 

Orasul Nehoiu ( foto 12 ) situat in Muntii Buzaului pe DN 10 care face legatura intre Brasov si Buzau , principalele culmi montane din apropiere fiind Monteoru( 1345 m ) Rastoaca si Catiasu.

                     

                                             Foto 12

 Este format din satele Basca Rozilei , Nehoias , Paltineni , Lunca Priporului, Vinetisului, Chirlesti , Stanila , Mlajet , Curmatura. Accesul se poate face si pe calea ferata care face legatura dintre oras si Buzau. Orasul este  dotat cu spital , sediu de politie, stadion , sala de  spectacole .

Populatia a cunoscut o evolutie descrescatoare ( grafic nr. ) , intre 1992 ( 12 664 loc ) si 2002 ( 11 631 loc ) , cuzele acestui declin demografic rezidand in scaderea dramatica a acrivitatilor economice in zona  , majoritatea fabricilor dand faliment . principala fabrica ramane cea de prelucrare a lemnului situata in centrul orasului .

              Graficul evolutiei numerice a populatiei in orasul Nehoiu

                                            Fig. nr.

Similar intregului spatiu carpato-danubiano-pontic, plaiurile nehoiene si muntii din jur au fost locuite inca din epoca primitiva. Aceasta locuire milenara este justificata de conditiile naturale favorabile: prezenta raului Buzau, zona depresionara inconjurata de munti, care a favorizat amplasarea asezarilor umane, intinsele paduri si pasuni montane, ce au constituit cu adevarat 'aurul verde' pentru locuitori.Cele mai vechi urme de locuire dateaza din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca Bronzului. Aceste urme s-au descoperit in timpul campaniei arheologice din 1986-1990,in doua puncte:
- in apropierea paraului Nehoiu, pe un platou numit Islaz;
- la iesirea din oras spre Buzau, pe dreapta soselei, la cca. 500m, pe o culme numita Coasta Timarului si cuprindeau diverse fragmente de ceramica atribuite de profesorul Marius Constantinescu, culturii Gumelnita, in care 'comunitatile perioadei de trecere de la neolitic la bronz, populau asezarile situate pe dealurile din apropierea raurilor, in locuinte rectangulare, practicand ocupatii cu caracter agricol si pastoresc, folosind unelte confectionate din piatra, os, corn, lut ars, cupru'. Situata in timp epoca este fixata intre anii 2500-2000 i.H.Epoca bronzului este mult mai bine reprezentata in spatiul orasului Nehoiu: elemente de ceramica, un ciocan si o secure, podoabe si chiar arme de bronz. Toate acestea sunt atribuite culturii Monteoru, cultura cu larga raspandire la nivelul judetului nostru, si apar in satul Mlajet in punctele 'Lunca Topilei' si in N-E satului Trestioara. Aici,pe langa asezare, s-a descoperit si o necropola, un sicriu care a apartinut unei capetenii locale sau scitice dupa afirmatiile arheologului buzoian.Cu toate ca nu exista dovezi arheologice si spatiul montan de la curbura Carpatilor a participat la infiriparea statului dac al lui Burebista si la inflorirea acestuia in tipul lui Decebal. Desi aceasta zona nu a facut parte din provincia romana Dacia, totusi viata cultura spirituala autohtona au fost puternic influentate de romanii din zona subcarpatica. Acest tinut, in perioada de dupa retragerea aureliana(271) era locuit de triburile vizigote si autohtone daco-romane.

Muntii Buzaului (Caucalandului) constituiau baza asezarii triburilor gotilor, de unde acestia navaleau spre sud spre Imperiul Roman. O dovada certa a locuirii din aceasta perioada o constituie tezaurul 'Closca cu puii de aur' descoperita in 1837 la Pietroasele. Apartenenta acestui tezaur a constituit si constituie un punct de disputa intre istorici. Astfel I.Nestor in 'Istoria Romaniei I'din 1958 afirma ca acest tezaur apartine regelui vizigot Atanasieh (fapt sustinut de majoritatea arheologilor, iar H. Horedt in 'Datarea tezaurului de la Pietroasele' in 1960 il atribuie triburilor ostrogote.Puternice amprente asupra vietii, limbii, culturii autohtone si-au pus si slavii care au traversat aceste teritorii in secolul al VI-lea in drumul lor spre sud (Bulgaria, Serbia).Prezenta lor si-a pus amprenta nu numai in cultura si mod de viata, dar mai ales la nivelul limbii (toponimele 'basca'…).O alta dovada a locuirii milenare in Muntii Buzaului, o constituie prezenta celor doua asezari rupestre descoperite in limitele localitati Nehoiu - Gaura Tatarilor de la Mlajet si Piatra Inselatii de la Jetu. Gaura Tatarilor este situata in culmea muntoasa Varful Pietrei, la aproximativ 1km de satul Mlajet. Initial naturala, pestera a fost ulterior amenajata pentru locuit, batranii sustinand faptul ca aceasta pestera era folosita drept ascunzatoare impotriva 'navalitorilor tataresti'.Semnele de pe pereti nu mai sunt lizibile, astfel incat nu se poate afirma daca este vorba de caractere chirilice sau 'ludus naturae', dar batranii afirma ca inaintea celui de-al doilea razboi mondial se puteau observa desene ce infatisau sabii si varfuri de sageti. Aceasta pestera a fost 'o stana de piatra mare in care se afla sapata un fel de odaie cu doua usi, cu inaltimea de un stanjen, despartite de un prag de piatra. Camera dreptunghiulara are doi stanjeni lungime'- (in scrisoarea trimisa lui Al. Odobescu de catre invatatorul I. Popescu din Mlajet, in 1871). Informatii referitoare la meleagurile nehoiene pentru perioada medievala gasim in documentele cancelariei regilor unguri, dar si ale bisericii. Astfel, intr-un document medieval emis la curtea regelui ungur Andrei al II-lea, se incredinta cavalerilor teutoni sarcina de a apara Terra Borza impotriva cumanilor ce navaleau din Terra Boza.Ulterior acestia vor construi cetati la iesirea din pasul Tatarului, zidind cetatile Cruceburg de Hyen in tara Secuilor si alta dincoace de pas la Tabla Butii sau poate Calvini. Cu mari pierderi umane si materiale, cavalerii teutoni vor reusi in 1223 sa coboare prin trecatorile Carpatilor din Terra Borza (tara Barsei) in Terra Boza (tara Buzaului) situata dincolo de Montes Nevium (denumire latina ce insemna Muntele de nea), munte intalnit apoi sub numele de Neoi, Nehoiu. Despre valahii de aici si opozitia manifestata de acestia impotriva convertirii la catolicism (actiune intreprinsa dupa infiintarea Episcopatului Cumanei in 1228) aflam si dintr-o scrisoare a Papei Grigore al XIX-lea catre principele de Bela la 14.09.1934. 'Dupa cate am inteles, in Episcopatul cumanilor se afla niste popoare care se cheama valahi si desi dupa nume se socot a fi crestini, totusi aceasta credinta unica a lor … face fapte contrare acestui nume, caci dispretuiesc biserica romana, nu primesc sacramentele bisericii de la venerabilul nostru frate, episcopul cumanilor, ci de la niste pseudo-episcopi care tin ritul grecilor si multi unguri si germani si alti drept credinciosi trec din Regatul Ungariei ca sa locuiasca cu dansii.' Cea mai veche atestare documentara o avem pentru satul Paltineni in timpul celei de a doua domnii a lui Vlad Tepes. 'Istoria romanilor-compendiu' de Miron Constantinescu, C-tin Daicoviciu si Stefan Pascu precizeaza ca pe la 1241 tatarii au reusit sa treaca muntii Buzaului si sa se stabileasca prin aceste locuri, la sud si est de Carpati.Cea mai veche atestare documentara o avem pentru satul Paltineni in timpul celei de-a doua domnie a lui Vlad tepes. O prima dovada apare in interiorul bisericii satului Paltineni, biserica constuita in 1476 si mutata spre vest in 1537 datorita revarsarilor raului Buzau, biserica ce a rezistat pana in 1872. in acelasi an, 1476, domnitorul Vlad tepes ii anunta pe brasoveni ca a deschis drumul Buzaului, Teleajenului, Prahovei si Rucarulu.La nord de Nehoiu, in catunul Jetu se afla un loc stramt cu numele de 'inselata', loc unde, potrivit legendei doamna Chiajna, vaduva domnului Mircea Ciobanul (1545-1554), urmarita de turci i-a inselat potcovind cai invers.Prima mentionare documentara a orasului Nehoiu dateaza din 1549, cand este amintit ca asezare rurala, pe un vechi drum comercial ce trecea prin pasul Buzau, legand Brasovul cu portul dunarean Braila. Nehoienii duceau la Brasov produse animaliere si rezultate din prelucrarea lemnului, aducand in schimb unelte mestesugaresti, arme si grane. Pe acest drum a trecut spre Transilvania o parte din armata lui Mihai Viteazul, in octombrie 1599. La 28 septembrie 1600, cand cancelarul Ioan Zamoyski se afla cu tabara la Bacau, gata sa treaca in Ardeal, prefera drumul de pe Trotus in schimbul celui de pe Buzau.Documentele privind 'Istoria romanilor-veacul alXVI-lea vol.3 (1551-1570) si copiile de pe aceste documente ce s-au mai gasit in posesia unor locuitori de pe Valea Nehoiului, atesta ca terenul localitatii Nehoiu este de origine mosneneasca obtinute de catre nehoieni prin fapte de arme de la Petru Voievod prin actul din 1526 si recunoscute ulterior de domnitorul Mihai Sutu in anul 1721. Printre primii mosneni de pe Valea Nehoiului se remarca Paslaru ce avea terenuri in hotarul Monteoru (masiv din N-V localitatii), de aceea multa vreme satul Fundu Nehoiului s-a numit Paslari.Hrisovul domnesc al lui Alexandru Ioan Ipsilante Voievod dat la 18 iunie 1780 celor 24 de boieri paltineni hotarnici precizeaza ca proprietatea acestora cuprindea o mare parte din versantii vaii Buzaului de pe teritoriul localitatii Nehoiu.Localitatea Nehoiu este consemnata si pe harta intocmita de stolnicul Constantin Cantacuzino in 1700, harta ce reda impartirea tarii Romanesti in 17 judete. Printr-o 'Carte catre Stanciu Dragoescu scrisa in oras, in Bucuresti, luna ghenarie 16, leat 7176 de la Adam, 1668 de la Hristos, Radu Voievod, 'Domn a toata tara Romaneasca intareste prin porunca Stanciului Dragoescului si lui Stanislav cu ceata lui si lu Marzea cu ceata lui si Dragoiu cu ceata lui, din sat, din Paltineni, judetul Sacului si la feciorii lor stapanirea mosiei paltinenilor, apartinatoare azi Nehoiului' (George Baiculescu-1987 - Sub streasini de brad).Ulterior aceasta localitate va fi consemnata si pe harta austriaca din 1790 si harta rusa din 1835.
Cu ocazia declansarii razboiului pentru castigarea independentei de stat (1877-1878) si locuitorii Nehoiului vor participa la luptele crancene de pe meleagurile bulgare sub comanda Regimentelor de Dorobanti 8 Buzau si 9 Ramnicul Sarat.In secolul XX istoria orasului Nehoiu a fost strans legata de aparitia 'fabricii de cherestea', fabrica construita in perioada 1908-1910 de societatea Goetz cu sediul la Viena.
Declansare
a primului razboi mondial in 1914 si intrarea Romaniei in 1916 constituie o dovada in plus a dragostei de tara, a eroismului si curajului muntenilor. Lupte eroice se vor da si in defileul Buzaului si muntii din jur, romanii incercand cu indarjire sa impiedice inaintarea germanilor. Asa cum se constata din arhiva invatatorului Alexandru Dumitrescu cele mai grele batalii din Muntii Siriului au avut loc in noiembrie 1916, germanii fortificandu-se foarte puternic pe un front care urmarea valea paraului Siriu, prin varful Soimul care strajuia valea Buzaului si urca pe valea paraului Teherau spre Muntii Hartagu. La sfarsitul lui noiembrie, trupele romane reusesc sa alunge trupele germane pana in apropiere de intorsura Buzaului.In memoria eroilor cazuti la datorie pe aceste meleaguri s-a construit un cimitir la poalele Varfului Soimul, in perioada 1933-1936 unde va rezista pana in 1981-1982, cand va fi stramutat spre est in apropierea soselei DN 10 Buzau-Brasov datorita constructiei barajului de acumulare. Anii de lupta revolutionara din 1920-1927 au cuprins si Nehoiu, greva muncitorilor bine organizata (care revendicau o viata mai buna), determinand administratia sa recurga la un gest disperat (incendierea fabricii). Dupa cinci ani, in 1925 s-a construit o noua fabrica, iar memoriul semnat de peste 400 de muncitori (majoritatea prin punerea de deget), care isi revendicau aceleasi drepturi ca in 1920, nu e luat in consideratie nici in 1926. Muncitorii nehoieni vor participa si la miscarile muncitoresti din 1929-1933.Declansarea celei de-a doua conflagratii mondiale va determina mari pierderi umane si materiale, mai ales in timpul retragerilor germane prin pasul Buzaului in august 1944. in acele momente toata populatia Nehoiului se mobilizeaza, salvand fabrica de la incendiul provocat de retragerea trupelor hitleriste. Situatia trupelor germane din zona Buzaului la 26 august 1944 era urmatoarea: 'incepand de la orele 11, soselele Buzau - Nehoiu si Buzau – Urziceni erau ticsite cu coloane germane care se indreptau spre Nehoiu' (Documente privind istoria militara a poporului roman,1977) sau raportul Armatei a 4-a romane din 28 august 1944 catre Marele Stat Major 'Dupa informatiile din cursul zilei de azi, rusii ar fi interceptat defileul Nehoiu, la nord de Buzau, taind astfel trupelor germane posibilitatea de refugiu spre Brasov' (Documente militare,1978 Bucuresti).

V. 3 TIPOLOGIA ASEZARILOR OMENESTI

       a.  Din analiza formei vetrelor din satele Vaii Superioare a Buzaului , a rezultat existenta a trei tipuri principale de asezari :

-        primul tip il formeaza asezarile cu forma lineara , structura compacta , cu unele tendinte de rasfirare spre periferii si cu textura simpla. In acest tip am inclus asezarile : Nehoiasu , Gura Siriului , Dalghiu , Barcani  ( zona centrala ) Muscelusa , Buzoel , Bradet , ceeace reprezinta 25, 8 % din totalul asezarilor.

-        al doilea tip de asezari din regiune se caracterizeaza prin forma de poligon neregulat al vetrelor , structura mai mult adunata , dar cu evidente tendinte de compactizare , textura mai complicata , cu mai multe strazi principale , in parte mai largi : Siriu , Acris , Sita Buzaului , Buzoel. Acest tip de asezari reprezinta 16, 1 % din total. Pentru valea Buzaului in partea sa superioara N ehoiu prezinta caracterele tipice pentru aceasta categorie desii este localitate urbana. El s-a dezvoltat in unul din cele mai largi bazinete de confluenta din acest sector , format la contactul muntilor cu subcarpatii. Vatra satului s-a dezvoltat pe un teren relativ plan si putin utilizabil pentru culturi agricole. Strazile principale sunt largi , orientate pe directia de curgere a raului Buzau. Structura orasului este tipic adunata , in vatra lui remarcandu-se o extindetre mai mare a spatiilor construite.

-        al treilea tip de asezari din Valea Superioara a Buzaului imbraca forma satelor risipite , neorganizate. Aceste sate ocupa versantii vaii si interfluviile de caracter rotunjit sau plat. In vatra satului predomina spatiul neconstruit. In aceasta categorie intra satele Barcani , Curmatura , Ciumernic, Stanila , Mlajet , Vinetisu , Casoca , Chirlesti , Cioltul Pietrii , Lunca Jaristii , Crasna , Valea Mare , Ladauti , Sarmas, Paltineni , Lunca Priporului , ceeace reprizinta 54,85 din totalul asezarilor.

b. Clasificarea functionala a asezarilor omenesti

    

     Din analiza structurii populatiei active in Valea Superioara a Buzaului intanlim urmatoarele tipuri functionale de asezari :

- asezari  cu functii mixte – sunt acele localitati rurale unde activitale agricole se imbina cu muncile legate de explatarile forestiere : Nehoiasu , Sita Buzaului , Vinetisu , Muscelusa ,  Crasna , Siriu , Basca   Rozilei , Lunca Priporului ceeace reprezinta 24 % di totalul asezarilor.

- asezari  cu functie industriala : Zabraut , Nehoiu , in care exista fabricile de cherestea si unde 80% din populatia activa este antrenata in aceste unitati , reprezentand 0,6 % din totalul asezarilor.

-        asezari cu functie predominant agricola cu urmatoarele profile: legumicol – zootehnic , Mlajet , Paltineni , Valea Lupului , Stanila , Chirlesti , Curmatura reprezentand 17 % din total si localiatati cu profil zootehnic , Vama Buzaului , Buzoel, Dalghiu , Bradet , Barcani , Ladauti , Sarmas , Valea Mare detinand un procent de 31 % di totalul asezarilor.

c. Clasificarea asezarilor omenesti dupa numarul de locuitori

    In cuprinsul Vaii Superioare a Buzaului , in functie de numarul de locuitori deosebim urmatoarele categorii de asezari rurale:

 

-        sate cu numar mic de locuitori ( pana la 500 ) : Dalghiu , Merisor , Valea Mare , Muscelusa , Nehoiasu , Stanila , Curmatura , Vinetisu , Buzoel , Aninoasa , Bradet , Crasna , Casoca.

-        Sate cu numar mediu de locuitori ( 500 – 1500 ) : Acris , Floroia , Zabratau , Crasna , Sarmas , Ladaut , Lunca Priporului , Lunca Jaristei , Coltil Pietrei , Gura Siriului , Basca Rozilei , Paltinis , Chirlesti , Mlajet,

 Ciumelnic.

-        Sate cu numar mare de locuitori ( 1500 – 2500 ) : Vama Buzaului si Barcani.

    d. Clasificarea satelor dupa forma de relief pe care sunt situate

        Relieful variat al zonei determina o dispunere a vetrelor de sat pe diferite forme ale acestuia. In functie de forma de relief pe care sunt asezate , in Valea Superioara a Buzaului deosebim sate instalate pe interfluvii ( 3 % din total , ex. – Barcani ) , sate situate pe versanti ( 16 % din total , ex. Stanila , Curmatura ) , sate de lunca ( 9 % din total , ex. Acris , Vama Buzaului ) , sate situate pe terase ( 72 % din total , ex. – Paltineni ).



CAPITOLUL V

ACTIVITALE  ECONOMICE

V1.  AGRICULTURA

  

  1. CONSIDERATII GENERALE ASUPRA AGRICULTURII

                                     

      Desi este o zona  montana  , in Valea Superioara a Buzaului , agricultura este o indeletnicire specifica populatiei.

      Teritoriul regiunii are conditii naturale favorabile pentru practicarea  agriculturii bazate pe cresterea animalelor , pomicultura si culturi de camp.

     In cadrul Vaii Superioare a Buzaului , suprafata cea mai extinsa o au padurile , pasunile si fanetele naturale. Din datele privind modurile de folosinta a  terenurilor reiese ca pasunile si fanetele naturale detin 22% din suprafata totala a regiunii. Desii padurile si-au redus suprafata fata de trecut acestea detin aproximativ  70 % din totalul fondului funciar al zonei.livezile ocupa suprafete total neinsemnate deoarece regimul climatic din acesta regiune nu permite cultura pomilor fructiferi.

    Intinsele suprafete cu pajisti si fanete  naturale sunt astazi nu numai pastrate ci si extinse .ele constitue in prezent baza furajera a intregului  efectiv de animale.
     Raportate la suprafata agricola a regiunii , pasunile si fanetele naturale ocupa cele mai intinse suprafete ( 72,5 ).

     Intre 87% si 82,4 % din suprafetele agricole din regiune se afla in comunele Sita Buzaului si Siriu. La Nehoiu , ponderea lor scade la 47%.

 

  1. MODUL DE UTILIZARE AL TERENURILOR

     Din analiza modului de utilizare al ternurilor in Valea Superioara a Buzaului  , se constata ca terenurile agricole sunt concentrate cu precadere in comunele Nehoiu ,

Sita Buzaului , Barcani , Intorsura Buzaului.

Teritoriul adminisrtrativ al acestor comune se afla la capetele culuarului de vale , unde relieful are un aspect de dealuri .

Zona centrala a regiunii in studiu , corespunzatoare comunei Siriu , este axata pe elor mai mari inaltimi si in sectorul cheilor Buzaului. Terenurile agricole ocupa in cadrulacestei comune o pondere de 7,8% , fiind sub acest aspect cea ami deficitara.

     Terenul arabil , desfasurat cu precadere in lunca Buzaului , se cultiva in special cu cartofi( foto 13 ).

                                                    Foto 13

 Poderea sa este foarte diferitaz de la o comuna la alta. Cele mai mari suprafete cu teren arabil sunt in in Nehoiu ( 49,1 % ) , Barcani ( 28 , 4 % ) si in orasul Intorsura Buzaului ( 34,7 % ).

Celelalte comune dispun de o pondere redusa a terenurilor agricole  cuprinsa intre 10 si 15%.  Media ponderii terenurilor arabile pentru aceasta regiune este de 26, 5%.

     Sub aspect teritorial , principalul sector agricol il reprezinta partea sudica a regiunii , adica zona de contact cu subcarpatii unde ,  principalele utilizari sunt legate de cultura cortofului si a plantelor furajere. Se remarca stransa concordanta intre conditiile climatice si plantele respective. Astfel precipitatiile mai abundente care intretin un grad mai mare de umiditate  al solului , temperaturile moderate din timpul verii ca si solurile aluviale bogate in substante organice favorizeaza dezvoltarea culturilor cerealiere rezistente la conditiile climatului mai rece si anume cartof , orzoaica , ovazul. Procent scazut al suprafetelor cu porumb se explica prin faptul ca acesta , datorita verilor racoaroase si nebulozitatii persistente nu poate ajunge le maturitate , de aceea el se cultiva numai in partea sudica a sectorului ( Nehoiu – Valea Lupului ).

      Conditiile climatice favorizeaza in mod deosebit cultura cartofului in toate localitatile regiunii. Mentionam ca Valea Superioara a Buzaului se numara printre cele mai importante regiunui de cultivare a cartofului din Romania , fiind altfel singurul produs agricol excedentar din aceasta zona.printe localitatile care cultiva cartoful pe mari suprafete amintim ; Vama Buzaului , Acris , Buzoel , Barcani , Bradet , Ladauti,

Floroaia , Sarmas , Intorsura Buzaului.

     Pomicultura- foto 14 – se practica in satele din jurul orasului Nehoiu si in satele din comuna Siriu , fara a forma insa livezi intinse. Pomii fructiferi ocupa suprafete mai  intinse in jurul vetrelor de sat din Nehoias , Basca Rozilei , Paltineni , Valea Lupului , Mlajet.

                                                      Foto 14

In sate predomina cultura prunului in proportie de aproximativ 85%. In ultimii ani se constata totusi o crestere a suprfetelor acoperite cu mar , par , visin , cires. Suprafata acoperita cu pomi fructiferi reprezinta aproximativ 8% din suprafata agricola a regiunii.

    Cresterea animalelor – se axeaza pe cresterea ovinelor , bovinelor , cabaline , porcine , pasari de curte.se renarca o scadere semnificativa a numarului de ovine din regiune fata de trecut cand acestea numarau peste 20 mii de capete , la mai putin de jumatate in prezent.

     Tinand cont de repartitia geografica a culturilor , de cresterea animalelor , de productia vegetala si animala , Valea Superioara a Buzaului  poate fii incadrata in tipul geografic al regiunilor axate pe cresterea animalelor care se mentine din 1890 si pana astazi.

V.2   INDUSTRIA

        Sub raportul productiei industriale , reginea studiata are o singura resursa notabila si anume lemnul padurilor.

        Teritoriul localitatilor de aici : comunele Siriu , Vama Buzaului , Barcani ,  Sita Buzaului , precum si terenurile adiacente oraselor Intorsura Buzaului si Nehoiu  dispun in prezent fie de unitati de exploatare a lemnului fie de unitati de prelucrare.Cea mai mare suprafata cu paduri o detin localitatile Siriu , Vama Buzaului si Nehoiu. La esente predomina fagul care detine 66,3 % din suprafata , pe locul al doilea se situeaza padurile de amestec, foto 15 , brad , molid , fag si gorun care detin aproximativ 25% din suprafata.padurile din aceasta zona se impart in doua categorii si anume padurile de protectie care detin o pondere de 25 % si padurile  destinate exploatarii care detin cea mai mare parte ( 75 % ).

                                                     Foto 15

       Pentru economia zonei cea mai mare importanta o au padurie de fag si conifere. Preponderenta fagului se explica prin explatarea abuziva a padurilor de conifere in trecut.

      In 1908 au inceput lucrarile de constructie la caile ferate de pe Buzau si Basca Rozilei  precum si a fabricii de cherestea de la Nehoiu., lucrarile fiind incheiate in anul 1910.odata cu terminarea lucrarilor , la Nehoiu a inceput prelucrarea bradului aduc pe calea ferata , de acolo transportul scandurilor de brad si a celorlate marfuri.

 Legat de necesitatile industrieie de razboi , austriecii au construit o fabrica de cherestea si la Zabratau , in anul 1916 , in sectorul transilvanean al vaii Buzaului, avand o capacitate mai mica decat cea ce la Nehoiu , profilata pe rasinoase.lipsa unei cai ferate care sa inlesneasca transportul a impiedicat dezvoltarea ei ulterioara.

 Industria forestiera  asigura in trecut aproximativ 97 % din valoarea industriala a regiunii, foto 16.

                                                 Foto16

      Dupa 1989 in regiune se remarca un declin destul de pronuntat al activitilor industriale , dar si aparitia unor mici centre de industrializare pe langa cele preexistente, cum ar fii S.C. Mugur Group S.R.L. care produce si comercializeza o gama foarte larga de produse din lemn ( case de vacanta , pavilioane ,  foisoare , chioscuri , terase etc.

In localitatea Sita Buzaului isi are sediul SC NEMAC SRL axata pe productia de cherestea penru mobila  si constructii, avand un numar de 58 de angajati.

In prezent fabrica de cherestea de la Zabratau  este privatizata , numindu-se SC IRINA  VLAD SRL avand ca domeniu de activitate prelucrarea lemnului rotund in cherestea.

V. 3 TURISMUL

       Factorii cu caracter geografic plaseaza valea superioara  a Buzaului intr-o zona cu mare potenial turistic.

       Punctele de plecare spre Valea Superioara a Buzaului pot fi : orasul Buzau , orasul Valenii de  Munte , orasul Brasov si orasul Covasna.

Dintre acestea cele mai solicitate sunt cele care vin dinspre Buzau si Brasov. Regiunea este strabatuta axial de autobuze , microbuze , care leaga Buzaul de Brasov. Soseaua este modernizata in intregime (  DN 10 - foto 17 ).

                      

                                               Foto 17

Calea ferata existenta intre Buzau si Nehoiu si de la Brasov la Intorsura Buzaului , face ca zona sa fie influentata de aceste mari centre.

Calatoria in cadrul bazinului superior al Buzaului , are ca punct terminus orasul Intorsura Buzaului si Muntele Ciucas.principalele localitatati cu importanta in turismul regiunii sunt Nehoiu , Siriu  si Intorsura Buzaului. Regiunea dispune de poteci marcate , refugii si numeroase pensiuni destinate atragerii turistilor.

In localitatea Nehoiu , situata la 43 km N-V  de Buzau este punctul terminus al caii ferate. Din aceastra localitate se desprind numeroase poteci spre Muntii Buzaului , Penteleului si Siriului. In orasul Nehoiu sunt  numeroase amenajari destinate cazarii turistilor cum ar fi : vila Roza –foto 18, vila Montana Touring , vila 4 Scaune - foto 19.

  

                     FOTO 18                                                            FOTO 19                   

      Muntele Penteleul se afla intre raul Basca Mare si afluentii Basculita , Tamasoiul si Basca Mica.

Iubitorii de ascensiuni folosesc trenul forestier care pleaca de la Nehoiu pana la satul Varlaam ( 30 km ).Aceasta a Buzaului unde muntele masiv se infatiseaza cu versantii impaduriti cu toate tonalitatile de verde , este in general putin strabatuta de turisti. Cei dornici de un cadru aproape salbatic il gasesc aici , urmand soseaua care conduce in pitorestile tinuturi ale zonei.

Inaltimile medii ale muntilor care se ridica de o parte si de alta a soselei DN 10 variaza intre 1000-1200 m.

Dar localitatea Nehoiu nu este numai un punct de plecare pentru amatorii de ascensiuni in munti , de aici se poate merge la statiunea balneo-climaterica Siriu , sau se poate continua drumul in circuit pana la Buzau.La numai 3 km  de Nehoiu se afla o bifurcatie a soselei , artera care merge spre est , patrunde in comuna Gura Teghii ( 12 km ) , de aici drumul strabatand 25-30 km si se uneste in comuna Lopatari cu o alta artera care vse indreapta catre Vintila Voda ( 14 km ), Beceni ( 25 km  ) , Zarnesti – Slanic ( 37 km  ) , ajungand la Buzau. Artera care se deschide din drumul national DN 10 spre vest ne duce la Siru. Dupa 10 km de la bifurcatie soseaua trece prin Casoca , un sector exploatare forestiera , iar dupa inca 12 km  , ajunge in satul Gura Siriului;  de aici ne mai raman numai 6 km pana la localitatea Siriu. 

Localitatea se afla la confluenta paraului Siriu cu raul Buzau , in partea sudica a trecatorii Buzaului la poalele Muntilor Siriu. Apele de la Siriu  au fost descoperite in 1884 de o expeditie stiintifica organizata pentru executarea hartii geologice a Judetului Buzau. Doua gropi pline cu apa alimentate de catre izvoare cu temperaturi si debite deosebite au atras atentia grupului. Analizele facute au stabilit compozitia chimica si valoarea curativa a acestora. Factorii terapeutici ai statiunii situata la 508 m sunt apele minerale , cloro-sodice , foarte slab mineralizate. Izvorul numarul 3 estw folosit in cura interna , pentru tratamentul diurezei si in afectiunile hepato-biliare. Izvoarele nr 1 si 2 sunt termale , fiind folosite in cura externa in tratamentul afectiunilor cronice ale aparatului locomotor , ale sisemului nervos periferic si in afectiuni cronice ginecologice.

      Climatul subalpin se caracterizeaza prin veri racoroase , cu o durata mare de stralucire a soarelui ( cca. 17000 ore/an ) , ierni geroase.

     In statiune se gasesc : cabane , pensiuni  cum ar fi: pensiunea Elena ( foto 20 ) , pensiunea Izvorul Aninului, cabana Tanti Aglaia.

                                

                                                Foto20

Imprejurimile pitoresti indreptatesc pe vizitatorii statiunii sa porneasca in excursii. Cel mai lung traseu , dar si cel mai frumos este cel care se indreapta spre Cheile Siriului , sapate de raul Buzau intre satele Cheia si Crasna. Din statiune se poate urca in cca. 6-7 ore la vf. Siriu (  1668 m ) si la lacul alpin cunoscut sub numele ,, Lacul fara fund”. Uramrind firul soselei se poate ajunge in Tara Barsei prin Intorsura Buzaului.

      Un traseu important este cel care strabate Telejanul  pana la Vama Buzaului. Este un vechi drum folosit inca din timpul romanilor. Prin pasul de la Tabla Butii se realizau inca din acele vremuri legatura peste munti in care Vama Buzaului de astazi ocupa un loc important. O retea de castre si intarituri  raspandite in regiune asigurau apararea acestor cai de counicatii. Mai tarziu Cavalerii Teutoni adusi in  paza granitelor Transilvaniei , a cetatilor de la Teliu SI Tabala Butii au folosit si ei aceste drumuri . Ulterior  acest drum ce strabatea Ciucasul este amintit in 1599  cu ocazia trecerii ostenilor lui Mihai Vitezul in Ardeal , apoi in 1568 de catre Miron Costin.

In localitatea Intorsura Buzaului sunt deasemenea nukmeroase pensiuni dintre care cele mai bune conditii le gasim la pensiunea Roxana ,foto 21 si pensiunea La Moara. 

                                  

                                                   Foto 21

Muntele Ciucas are ca principale puncte de cazare statiunea Cheia si cabana Muntele Rosu la care se poate ajunge prin pasul Bratocea dinspre Brasov. Statiunea Cheia ( foto 22 ) dispune de doua hotelyuri si mai mmulte pensiuni, iar compexul Muntele Rosu  ( foto 23) de cabana initiala , construita in 1948 si de cabana Bujorul Rosu ,  plus o sala de discoteca , langa care se afla cabana Silva si o statiune seismica.

        

                                     Foto22                         Foto23

Din analiza locului de provenienta al turistilor , remarcam faptul ca majoritatea acestora provin din  judetele Buzau , Brasov , Prahova dar si din alte judete si in special din Bucuresti.

Remarcam in ultima perioada  ( dupa anul 2000 ) o crestere destul de mare a interesului turistilor penru aceasta zona , crescand deasemenea si volumul investitiilor in zona.

Varietea peisajelor si caracterul deosebit al acestora asigura perspectiva unei mari dezvoltari a turismului  in aceasta zona pe viitor.

 

V. 4. TRANSPORTURILE

       Rolul important al cailor de comunicatie in spatiul montan studiat , este arestat inca din antichitate. Aceste cai de comunicatie insoteau la inceput interfluviile si mult mai tarziu au coborat pe vai.

       Intre evolutia functionala a asezarilor si creasta drumului pe Valea Buzaului exista o stransa legatura . Crearea unor cai de comunicatie noi a insemnat o noua etapa in dezvoltarea unor asezari.

Intensificarea esploatarilor forestiere in primul deceniu al secolului trecut a dus la crearea drumului ce leaga centrele Buzau de Nehoiu , precum si a caii ferate de pe valea raului Basca Rozilei si a Buzaului.

      Realizarea legaturii intre partea de nord si de sud a regiunii s-a realizat mult mai tarziu , din cauze politice si sociale.

      In prezent , reteaua asezarilor din regiune are un numar de peste 320 km de sosele asfaltate si pietruite. Soseaua dintre Nehoiu si Sita Buzaului s-a realizat in anul 1955. Traficul auto are cea mai mare intensitate in zona Nehoiu spre Cislau – Buzau si Cislau Valenii de Munte.

      Structura marfurilor care pleaca prin transport auto di Valea Superioara a Buzaului spre  alte regiuni are o varietate mai mare decat cea deplasata pe calea ferata.traficul auto participa cu 27 % la transportarea materialului lemnos  , de la Nehoiu la Buzau si in proportie de 15 % de la Intorsura Buzaului – Zabratau la Brasov.

     In transportul produselor agricole spre regiune transporturile auto detin o proportie foarte mare , depasin la anumite produse chiar 90% , in special la produsele perisabile.

    Traficul auto detine inca o pondere mica in zonele puternic accidentate , datorita in special starii destul de precare a drumurilor.

     Soseau care uneste orasul Buzau de Transilvania ( DN 10 ) , este cea mai importanta artera de circulatie ( foto 24 , 25 )

               

            Foto 24                                                             Foto 25

Principalele directii spre care se indreapta arterele rutiere sunt Buzau si Brasov. Aceata sosea este axa intregii regiuni , de-a lungul ei facandu-se transportul pentru marfuri si calatori.

     Caile ferate din regiune au ca puncte terminus Intorsura Buzaului si Nehoiu ( foto 26 )

                             

                                                     Foto 26

       Lungimea cailor ferate pe teritoriul regiunii este de 26 km . Ele detin ponderea tansportului de marfuri. Principalele marfuri care pleaca din Valea Superioara a Buzaului cu trenul sunt in principal , materialul lemnos , materialele de constructii si fructele.

      Caile ferate au atat ecartament normal , cat si ecartament ingust. Caile ferate cu ecartament ingust sunt reprezentate prin caile ferate forestiere , ele deservind exclusiv industria forestiera si se concentreaza spre Nehoiu. Lungimea lor este de 47 km . Materialul lemnos transportat prin C. F. R. Este folosit de fabrica de cherestea de la  Nehoiu , fie este transportat la destinatarii mai inepartati. Intreprinderea forestiera de la Nehoiu isi asigura materialul lemnos de la centrele de exploatare din Valea Superioara a Buzaului ( busteni de rasinoase si fag ) si le trimite spre beneficiari in orasele Buzau , Ramnicu – Sarat , Braila , Campina , Ploesti , Brasov. In aceste legaturi economice intra si fabricile de la Nehoiu si Zabratau , care  furnizeaza materie prima fabricilor de mobila din Braila , Galati , Focsani.

    

  In dezvoltarea viitoare a judetului Buzau , a vaii superioare a raului Buzau,  un mare rol il au retelele de cai ferate si rutiere in special a DN 10 care strabate regiunea de la nord la sud.

      Se simte deasemenea absenta caii ferate dintre Nehoiu si Intorsura Buzaului , a carei realizare ar avea cea mai mare importanta pentru dezvoltarea regiunii.


CAPITOLU VI

PROBLEME METODICE. IMPLICAREA STUDIULUI GEOGRAFIC ASUPRA VAII SUPERIOARE A BUZAULUI IN LECTIILE DE GEOGRAFIE

Geografia ca parte a invatamatului de cultura generala, are un rol extrem de important din punct de vedere instructiv educativ. Paralel cu asimilarea si aplicarea adecvata a unor notiuni categorii si legi referitoare la cadrul natural si la cel socio-economic, aceasta dezvolta la tineretul scolar dragostea fata de natura, oameni, de tara si de alte tari si popoare. Acest spirit de abordare joaca un rol important in interpretarea complexa, cauzala a fenemenelor geografice din tara noastra. Alaturi de istorie, limba si literatura romana, geografia si in special Geografia Romaniei constituie baza invatamantului national si prezinta prin descrierea explicativa si forma sintetica a reprezentarilor cartografice, imaginea transformarii lor majore petrecute dupa anul 1989. actualitatea fenomenelor geografice la scara continentala si globala se poate regasi in forma unui sentiment de adeziune la valorile reale ale democratiei.

O strategie didactica optima este cea care reuseste sa combine corect si logic metodele, procedeele, mijloacele didactice si sa le coreleze obiectivelor continutului programelor scolare si particularitatilor psihopedagogice ale elevului.

Diferitele metode, materiale si mijloace pot fi folosite singure su in combinatie. Utilizarea lor izolata sau excesiva este mai putin eficienta decat in combinatii. Chiar si mijloacele audio-vizuale cele mai performante, luate separat si integrate in lectie, nu vor oferi garantia eficientei lor si a unui succes scolar.

O situatie de invatare este cu atat mai complexa cu cat solicita folosirea unor metode si mijloace variate, atat clasice cat si moderne imbinate intr-o strategie optima procesului educational. In lucarile de specialitate sunt oferite mai multe definitii ale strategiei didactice : de exemplu Cristea S. considera ca ceasta este “un model de actiune care se concretizeaza la nivelul deciziei manageriale a dascalului si a comportamentului pedagogic asumat”.

Cerghit I. spunea ca strategia didactica este “mod de combinare a metodelor, procedeelor si mijloacelor de invatamant, formelor de organizare a invatarii” in timp ce Jinga N. spunea ca este o “modalitate de programare a actiunilor realizabile intr-o activitate de instruire”.

Punctul comun al celor mai multor definiri in ceea ce priveste strategia didactica este recunoasterea unor corelatii intre sarcina de invatare si situatia de invatare. Sarcina de invatare este data elevului care prin intermediul unor actiuni de instruire va realiza anumite obiective operationale propuse de profesor. Situatia de invatare este starea in care trebuie adus elevul pentru a rezolva respectiva sarcina si cuprinde o totalitate de conditii interne si externe oferite elevului pentru a atinge obiectivele urmarite.

In gandirea unei situatii de invatare atentia se canalizeaza spre declansarea mecanismelor invatarii in vederea atingerii unui nivel minimal al performantei ce trebuie atins de elev.

Strategia didactica reprezinta organizarea proiectiva a unei inlantuiri de situatii educationale prin parcurgerea carora elevul isi insuseste cunostinte noi, isi consolideaza cunostinte, isi formeaza priceperi, deprinderi, competente sau este evaluat, ajutat fiind sa-si autoevalueze cunostintele.

Ea implica alegerea unei cai generale de urmat, prin raportare la obiectivele operationale vizate, la resursele materiale si umane concrete si prin stabilirea metodelor, procedeelor, mijloacelor didactice aferente, considerate a determina eficienta lectiei.

Scenariul didactic este un instrument util in proiectare si un punct de reper in  derularea prorpiu-zisa a actului educativ, in are stilul didactic va avea rolul fundamental.

I. Cerghit (“Perfectionarea lectiei”, EDP Buc. 1983, p.59) subliniaza trei acceptiuni ale conceptului de strategie didactica:

- ca adoptare a unui anumit mod de abordare a invatarii

- ca optiune asupra modului de combinare a metodelor, mijloacelor si formelor de organizare a actului didactic

- ca mod de programare intr-o succesiune optima a frazelor si etapelor proprii procesului desfasurat in lectie, cu delimitarea timpului si respectarea principiilor si regulilor didactice.

“Strategia este arta de a combina operatii in vederea realiazarii unui obiectiv” (Grande Dictionnaire Hachette – Enciclopedique Illustre Paris 1993)

Reusita actului educativ, consta in abilitatea de care da dovada in selectarea si in imbinarea metodelor, materialelor, mijloacelor diodactice, combinare concretizata in “Sistemul celor 3 M”. Foarte important este combinarea celor “3 M”, combinare eficienta in vederea eleborarii unor strategii educationale optime. Materialele didactice sunt purtatoare de informatie, de aceea trebuie surprinsa calitatea lor pedagogica. Resursele materiale sunt instrumente ce faciliteaza comunicarea, insusirea, intelegerea si formarea unor deprinderi, precum si aplicarea cunostintelor in practica.

Strategiile didactice moderne incearca sa transforme elevul in subiect activ al propriei formari. Strategiile didactice active dau posibilitatea elevului sa dobandeasca cunostintele, desprinzandu-le singuri sub indrumarea directa a cadrului didactic; invatarea este activa si constienta. In contextul anumitor metode (conversatia, cub, ciorchine), rolul si activitatea cadrului didactic ramane prioritar, actiunea lui didactica este mult mai implicita, actorii principali fiind elevii. Folosind strategiile centrate pe activitatea elevilor, cadrul didactic are ca responsabilitati urmatoarele:

1.     este instructor pentru ca stabileste regulile dupa care se desfasoara activitatea

2.     este consultant, deoarece ofera informatii elevilor pentru realizarea sarcinilor de lucru

3.     este participant, implicandu-se in activitatea grupului de elevi

4.     este observator

5.     este motivator, motivand elevii prin caracteristicile sarcinilor de lucru

6.     este coordonator pentru ca el cunoaste demersul intregii activitati.

In activitatile de grup fiecare elev are un anumit rol pentru ca activitatile desfasurate sa fie eficiente, sa dezvolte relatii sau atitudini sociale pozitive.

 Lectia de geografie reprezinta o modalitate fundamentala de organizare a activitatii didactice. Deasemenea, ea constitue forma de baza principala dominanta la nivelul procesului de invatamant.

   In vederea cunoasterii realitatii geografice a Vaii Superioare a Buzaului, am realizat o aplicatie in teritoriu cu scopul de a observa cadrul fizico-geografic dar si aspecte legate de configuratia asezarilor si economia lor.

Astfel la baza acestei activitati a stat experienta personala a fiecaruia, cunostintele geografice acumulate in timp. Aplicatia a avut in vedere exploatarea si cercetarea individuala de catre elevi sub indrumarea profesorului, a realitatii geografice creind premisele identificarii unor elemente si adevaruri cunsocute sau mai putin cunoscute.

Demersul didactic are ca punct de plecare identificarea in realitate a obiectivelor precum:

-                 forme si tipul de relief

-                 principalele rauri

-                 tipul de clima, caracteristici

-                 vegetatie

-                 fauna

-                 soluri

-                 forma satelor

-                 identificarea unor elemente din teritoriu cum ar fi pasuni, obiective educationale, sociale, de sanatate, infrastructura de transporturi

-                 obiective economice

-                 activitati economice predominante in Valea Superioara a Buzaului.

            Se urmeaza un traseu bine stabilit care parcurge de la nord-vest spre sud-est intreaga regiune (DN 10). Punctul final al aplicatiei este orasul Nehoiu. Pe masura ce activitatea se deruleaza elevii vor prezenta o fisa de prezentare care vizeaza obiectivele mentionate mai sus.

            Aplicatia pe teren a fost realizata cu un grup de elevi ai clasei a XII-a D, carea au avut ca sarcina de lucru completarea unei fise de observarea a regiunii.

PROIECT DIDACTIC DE APLICATIE PRACTICA

Data: 26.05.2009

Clasa: a XII – a D

Scoala: Lic. Teoretic “I.C. Vissarion” Titu, Jud Dambovita.

Tema: Aplicatie practica pe Valea Superioara a Buzaului

Competente generale:

1.     sa cunosca repartitia spatiala a elementelor naturale si socio-economice

2.     sa selecteze fapte specifice esentiale si concepte

3.     sa utilizeze proceduri de investigatie

4.     sa utilizeze algoritmi de investigare a mediului geografic.

5.     sa aplice elementele generale la caracteristicile specifice regiunii

Compente specifice: Elevii pe parcursul aplicatiei terbuie sa cunoasca, recunoasca si sa-si insuseasca:

C1. forme si tipuri de relief

C2. formatiunea vegetala predominanta

C3. principalele rauri

C4. tipul de clima si prezentarea catorva caracteristici

C5. forma satelor (elevii avand cunostinta ca sunt sate de munte)

C6. identificarea unor obiective de amenajare in  teritoriu precum : pasuni, obiective sociale, de sanatate, educationale, infrastructura de transporturi

C7. obiective economice

C8. activitatea economica predominanta

   Desfasurarea activitatii propriu-zise:

1. Elemente ale cadrului fizico-geografice:

               a. unitate de relief / tip de relief / forme de relief……………………….

   ………………………………………………………………………………….

               b. principalele rauri………………………………………………………

               c. clima si caracteristicile sale……………………………………………

   …………………………………………………………………………………..

               d. vegetatia………………………………………………………………..

               e. soluri……………………………………………………………………

               f. forme de modificarea antropica recente………………………………..

            ……………………………………………………………………………………

            2. Asezarile umane

                        g. tipul de asezare umana, dupa numarul de locuitori, dupa structura………………………………………………………………………………….

            3. Activitati economice

                        h. tipuri de culturi agricole………………………………………………

                        i. activitatea comerciala…………………………………………………

                        j. obiective industriale……………………………………………………..

                        k. puncte de atractie turistica……………………………………………

                        l. infrastructura: cai de comunicatie, alimentare cu apa, gaze, telefonie………………………………………………………………………………….

                        m. puncte de actractie turistica……………………………………………

            4. Alte observatii

            In urma acestei activitati elevii isi insusesc si consolideaza in acelasi timp, cunostinte legate de asezarile de pe Valea Superioara a Buzaului si vor fi capabili sa compare, in alte situatii, aseazarile intre ele. Au avut posibilitatea de a face observatii in mod direct asupra diferitelor aspecte din Valea Superioara a Buzaului.


            CONCLUZII

            Lucrarea de fata se incadreaza in categoria studiilor geografice complexe abordand atat problematica legata de cadrul natural cat si cea a caracteristicilor de ordin socioeconomic din Valea Superioara a Buzaului. Acest studiu al elementelor geografice si economice al Vaii Superioare a Buzaului reliefeaza interdependenta dintre cadrul natural si comunitatea umana de pe acest teritoriu, si de asemenea evolutia particulara a personalitatii teritoriului fata de regiunile montane invecinate, care s-au confruntat cu particularitati fizice, istorice si economice mai mult sau mai putin asemanatoare.

            Capitolul I reprezinta un studiu referitor la asezarea geografica a zonei studiate, un scurt istoric al cercetarilor intreprinse asupra acestei zone precum si prezentarea scopului alegerii temei dezbatute in aceasta lucrare.

            Capitolul II. Caracteristicile componentelor cadrului natural precum si rolul acestora in aparitia si continuitatea vietii umane, prezinta in amanunt caracteristicile fizico geografice ale Vaii Superioare a Buzaului.

            Componentele naturale sunt privite in interactiunea si conditionarea lor reciproca, cu relevarea fiecaruia in evolutia demografica si economica a acestei regiuni. Elaborarea acestui capitol se bazeaza pe o documentare bibliografica ampla, cuprinzand lucrari de geografie si cartografie.

            Capitolul III se refera la caracteristicile demografice din Valea Superioara a Buzaului urmarind aspecte legate de evolutia numerica a populatiei, structura populatiei, miscarea naturala a populatiei, repartitia acesteia in teritoriu.

            Capitolul IV abordeaza problematica asezarilor umane urmarind evolutia in timp a acestora, repartitia lor in teritoriu, categoria urbana sau rurala din care fac parte acestea.

            Capitolul V este legat de aspecte economice  ale regimului urmarind principalele activitati industriale, agricole, turistice, comerciale din Valea Superioara a Buzaului. Se pune accent desigur pe schimbarile survenite in timp in ceea ce priveste domeniile de activitate.

            Capitolul VI. Probleme metodice. Implicarea studiului geografic asupra Vaii Superioare a Buzaului in lectiile de geografie.

            Aplicarea in lectiile de geografie a studiului geografic asupra Vaii Superioare a Buzaului va conduce la o mai buna intelegere a realitatii geografice a cunoasterii interdependentei componentelor mediului inconjurator, la educarea elevilor in scopul protejarii mediului inconjurator.

            Efectuarea aplicatiilor practice coroborate cu notiunile teoretice din timpul orelor de curs fac, ca obiectivele propuse sa fie atinse. La toate acestea se adauca o strategie de lucru activa menita trezeasca interesul elevilor pentru cunoastere.

            In urma prelucrarii acestor date am inserat in lucrare, grafice, tabele si harti care sa evidentieze, raportul intre datele statistice si aspectele fizico geografice. Totodata, consultarea si prelucrarea acestui material statistic mi-a dat posibilitatea efectuarii unor comparatii si clasificari pe baze cantitative.

            Lucrarea se incheie cu partea de concluzii si bibliografie in care am specificat in detaliu concluziile la care am ajuns in urma studiului realizat, urmat de o parte documentara (lucrari in domeniu) esentiala oricarei lucrari complexe de geografie.




loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Sistemele teritoriale – entitati cu geometrie variabila
Atmosfera - Structura verticala si compozitia atmosferei
Republica Populara Polona
Sistemul teritorial si sinergetica
Diversitatea sistemelor teritoriale, relevata de ecologia umana, antropogeografia fizica si geografia umana
Aprecieri asupra conexiunilor geografiei cu alte stiinte
Rezerva potentiala de roci carbonatice miocene
Aplicatii ale cartografiei vegetatiei





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu