Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Clima europei si a romaniei

Clima europei si a romaniei





CLIMA EUROPEI  SI  A  ROMANIEI

I. Caracterele generale ale climei Europei            sunt determinate de asezarea pe Glob si de raporturile dintre uscat si oceanele si marile limitrofe; asezarea pe Glob impune o anumita valoare a radiatiei solare globale (ce scade de la cca. 160 kcal./cm² in sudul continentului la 70 – 80 kcal./cm² in nord), in functie de desfasurarea in latitudine si directia predominanta de deplasare a maselor de aer (care se face dinspre vest).

Desfasurarea in latitudine a continentului face ca cea mai mare parte a teritoriului sa se desfasoare in limitele zonei de clima temperata si numai extremitatile nordice ale Peninsulei Scandinave si ale Rusiei, in limitele zonei de clima rece. La randul ei, distanta dintre uscat si suprafetele acvatice semnificative nuanteaza clima Europei; astfel, climatele continentale ocupa suprafete importante in jumatatea estica a continentului, in timp ce la sud si la vest de catena carpatica, climatele de nuanta oceanica/maritima sunt dominante.

Cea mai mare parte a continentului are un climat temperat, iar manifestarile excesive ale unor elemente climatice (temperatura, precipitatii s.a.) au un caracter restrans in spatiu si timp; caracterul moderat, foarte extins, al climei Europei este favorizat de mai multe cauze:

a)                       directia generala a circulatiei atmosferice dinspre vest, oceanul avand rol de moderator climatic in ansamblu;

b)                      configuratia tarmurilor, care face ca distantele uscat – mare sa fie relativ mici;

c)                       prezenta curentului cald al Golfului (Gulfstream).

Toate aceste conditii existente explica de ce, la latitudini similare, clima Europei este mai blanda decat cea nord – americana. In acelasi timp, circulatia generala a maselor de aer predominant vestica si dispunerea de-a lungul paralelelor (pe directie vest-est) a unor lungi lanturi muntoase (Pirinei, Alpi, Carpati, Balcani) ingreuneaza patrunderea aerului rece, polar spre sud si a aerului tropical spre nord.

Centrii barici principali – circulatia generala a atmosferei deasupra continentului european este determinata si influentata de dezvoltarea si evolutia unor areale de maxima si minima presiune atmosferica (centri barici); acestea sunt:

·       ciclonul islandez – se manifesta mai ales vara, determinand patrunderea maselor de aer oceanic spre centrul Europei;

·       ciclonii mediteraneeni – cu frecventa mai mare iarna, pe fondul patrunderii aerului polar spre vestul si centrul Europei;

·       anticiclonul Azorelor – actioneaza permanent;

·       anticiclonul siberian – cu caracter sezonier (iarna), format datorita racirii si incalzirii rapide si puternice a vastei intinderi de uscat de la est de Ural.

Harta sinoptica a Europei se realizeaza de catre serviciile meteorologice nationale, ce monitorizeaza permanent evolutia caracteristicilor vremii pe continent, cu ajutorul unor tehnologii tot mai avansate ce dispun inclusiv de sisteme satelitare de observatie, radare s.a.; harta sinoptica contine informatii despre starea vremii la un moment dat (cu caracteristicile temperaturii, presiunii, nebulozitatii, directia vanturilor etc.) si se utilizeaza pentru prognoze meteorologice pe termen scurt.

Tipurile de climate in Europa:

  • Climat subpolar este caracteristic in nordul Peninsulei Scandinave, al Rusiei si Islandei, unde este predominanta circulatia vanturilor polare; temperaturile medii anuale sunt cuprinse intre 0s si - 4sC si precipitatii reduse, in jur de 200 – 300 mm/an; iarna dureaza 8 – 9 luni din an, avand zile scurte si nopti lungi si temp. medii intre – 18 si - 20sC; vara temp. medii sunt cuprinse intre 10 - 15s C.
  • Climat temperat – oceanic este caracteristic Europei de Vest (intre 40s si 70s lat.N), supusa unei circulatii permanente a maselor de aer dinspre vest, umede si racoroase; amplitudinea termica anuala este redusa, astfel ca iernile sunt blande, lipsite de geruri, iar verile sunt racoroase. Vecinatatea oceanului si dominanta vanturilor de vest explica abundenta ploilor, nebulozitate ridicata mare parte din an si umiditate sporita din timpul iernii. Temp. medie anuala variaza intre 8s C (in nordul insulelor britanice) si 16s C (la Lisabona), iar precipitatiile intre 1000 si 2000 mm/an; in regiunile montane aflate in calea maseloe de aer oceanic, precipitatiile sunt abundente, ajungand la 3000 mm/an pe versantii vestici ai Pirineilor.
  • Climat temperat – continental localizat intre 40s si 60s lat. N, in regiunile de la est de Polonia si Romania, unde domina circulatia maselor de aer est – europene si nordice; se caracterizeaza prin variatii termice mari in cursul anului (intre 0s si - 15sC iarna si 16s si 22s C vara), precipitatii reduse si predominarea vanturilor de est, datorita vastei dezvoltari a maselor continentale. Este rece si umed in nord (500 mm/an) si mai cald si arid in sud (200 – 300 mm/an).
  •  Climatul de tranzitie al Europei Centrale este caracteristic din estul Frantei pana in tara noastra; ii sunt caracteristice slabirea treptata a circulatiei maselor vestice si imbinarea cu influentele maselor de aer provenite din nord, sud si est; prin urmare, temp. medii sunt negative 1 -3 luni din an, dar vara se mentin la 15 -18s C; precipitatiile medii anuale scad de la vest (800 mm) la est (500 mm).
  • Climat mediteranean (subtropical) cuprinde sudul peninsular al Europei, unde circulatia vestica a aerului se imbina cu cea din nordul african si de pe Marea Mediterana; aici verile sunt toride si secetoase, iar iernile sunt blande si ploioase, intre ele trecerea este scurta. Temperaturile medii lunare sunt in jur de 10s C iarna si peste 25s C vara; precipitatiile sunt cuprinse intre 600 – 900 mm/an; vanturile, ce sufla dinspre continent spre Mediterana, sunt uneori foarte violente, precum mistralul pe Valea Rhonului si bora pe coasta dalmata, care actioneaza mai ales primavara; in sudul Italiei, Spaniei si in Sicilia, vara se manifesta un vant fierbinte – sirocco, pornit din nordul Africii.
  • Climatul de tranzitie al Europei Centrale este caracteristic din estul Frantei pana in tara noastra; ii sunt caracteristice slabirea treptata a circulatiei maselor vestice si imbinarea cu influentele maselor de aer provenite din nord, sud si est; prin urmare, temp. medii sunt negative 1 -3 luni din an, dar vara se mentin la 15 -18s C; precipitatiile medii anuale scad de la vest (800 mm) la est (500 mm).
  • Climatul masivelor montane. Lanturile muntoase se desfasoara in toate regiunile climatice; la baza muntilor sunt caracteristicile climatice specifice regiunii, iar de la cca. 800 m altitudine in sus intervine etajarea elem. climatice – scaderea temperaturilor, cresterea umiditatii si a cantitatilor de precipitatii, intensificarea vanturilor; in partea sudica si centrala, temp. medie anuala de 0s C se inregistreaza la alt. de 3000 m, iar in nordul continentului, la alt. de 500 m.; este un climat ce caracterizeaza suprafete intinse din Alpi, Caucaz, Pirinei, Carpati, Alpii Scandinaviei.

II. Factorii care determina si influenteaza clima Romaniei sunt:

·       Factorii radiativi – intensitatea radiatiei solare pe teritoriul tarii noastre (strabatut de paralela de 45s) este moderata, cu diferentieri atat latitudinal, cat si altitudinal; astfel, valorile sunt cuprinse intre 125 kcal/cm²/an in sudul tarii si 115 kcal/cm²/an in nordul Pod. Moldovei si intre 135 kcal/cm²/an la tarmul Marii Negre si 100 kcal/cm²/an pe culmile inalte ale Carpatilor.

Aceasta cantitate de caldura venita de la Soare este in stransa legatura cu durata de stralucire a Soarelui, care este de 2200 – 2300 ore pe an in sudul tarii, durata care se reduce spre nord si, mai ales, in altitudine, ajungand la numai 1400 ore/an pe varful Omu (la 2500 m).

·       Factorii dinamici – circulatia generala a maselor de aer se face, la latitudinea tarii noastre, in mod predominant, da la vest catre est (manifestata atat in sezonul cald, cat si in cel rece); in perioada rece a anului se adauga circulatia polara, iar in perioada calda, circulatia tropicala dinspre Marea Mediterana si Asia Mica.

·       Factorii fizico - geografici , ca factori locali, se refera la conditiile de relief, desfasurarea teritoriului in latitudine, vecinatatea Marii Negre; relieful joaca cel mai important rol, prin altitudine (impunand o etajare a caracteristicilor elementelor climatice), orientarea culmilor muntoase, expozitia versantilor.

Ca  urmare a actiunii combinate a acestor factori (generali si locali), clima tarii noastre este, pe ansamblu, o clima temperat-continental-moderata, cu nuante de tranzitie.

Caracteristicile elementelor climatice

            Temperatura aerului scade, ca regula generala, din sudul catre nordul tarii (ca urmare a desfasurarii teritoriului pe cca 5s latitudine) si odata cu cresterea altitudinii

Temperatura medie anuala depaseste usor 11sC in Defileul si Lunca Dunarii, sudul Campiei de Vest , in Delta Dunarii si pe litoral si scade la 8 - 9sC in Pod. Sucevei si Campia Somesului. In altitudine, t.m.a. scade de la 10 - 11sC in campie, la 6sC la cca. 1000 m si la 0sC la peste 2000 m.

            Temperatura medie a lunii ianuarie, cea mai rece din an, prezinta valori de - 1s si  - 2sC in Campia de Vest, de - 3sC in estul Campiei Romane si de - 4sC in Pod. Barladului; singurul loc din tara unde media lunii ianuarie este pozitiva (putin peste 0sC) este sudul litoralului. In altitudine, scade la - 6sC la cca. 1000 m (altitudine ce marcheaza, in general, contactul dintre deal si munte) si la - 11sC pe varful Omu (la 2505 m).

            Temperatura medie a lunii iulie, cea mai calda din an, creste de la 20 - 21sC in Campia de Vest la 23sC in estul Campiei Romane si Pod. Dobrogei, ca urmare a scaderii influentei oceanice si a cresterii continentalismului climatic. In altitudine, scade la - 16sC la 1000 m altitudine si la – 5, 5sC la 2500 m.

            Diferentele de temperatura intre vara si iarna (amplitudinea termica anuala) sunt mai reduse la munte, deoarece muntele are un rol moderator ; de asemenea sunt mai reduse in Campia de Vest (care beneficiaza de influente climatice oceanice) decat in Campia Romana, Pod. Moldovei sau Pod. Dobrogei, unde se resimt influente ale climatului continental din estul continentului (uneori cu nuante de excesivitate).

            Temperaturile extreme au fost: • temp.max. abs. = 44, 5s C la Ion Sion, in Campia Brailei (la 10 august 1951); • temp.min.abs. = - 38, 5s C la Bod, in Depresiunea Brasov (la 25 ianuarie 1942).

            Precipitatiile atmosferice  scad de la vest catre est si cresc cantitativ cu altitudinea; in timpului anului, se inregistreaza un maxim in lunile mai – iulie, iar cantitatile cele mai mici se produc in sezonul rece.

            Precipitatiile medii anuale variaza intre sub 400 mm/an pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii si peste 1400 mm/an in Muntii Bihor. In restul tarii, precipitatiile medii anuale inregistreaza urmatoerele valori:

  • 400- 500 mm – in Campia Baraganului si in Pod. Dobrogei de Sud;
  • 500 – 600 mm – in centrul si vestul Campiei Romane, in Masivul Dobrogei de Nord;
  • in jur de 600 mm – in Campia de Vest (ceva mai reduse in sud si mai ridicate in nord), Pod. Moldovei(mai mari in Pod. Sucevei si mai scazute in Campia Jijiei si Pod. Barladului), Podisul Getic (cu cantitati ceva mai mari in partea sa nordica si mai mici in sud, la contactul cu Campia Romana);
  • 600 – 700 mm – in Subcarpatii Moldovei, Dealurile de Vest;
  • 700 – 800 mm – in Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii si in Depresiunea colinara a Transilvaniei (cu cantitati mai reduse pe marginea vestica, datorita efectelor foehnale si mai ridicate in est, datorita altitudinilor mai mari);
  • 800 – 1200 mm – pe cea mai mare intindere a Carpatilor;
  • peste 1200 mm – pe culmile inalte ale Carpatilor, la peste 2000 m altitudine si in Muntii Apuseni.

Vanturile se datoreaza circulatiei generale a maselor de aer si a conditiilor fizico – geografice variate , ce caracterizeaza teritoriul Romaniei; cele mai importante sunt:  → vanturile de vest , aducatoare de precipitatii, se manifesta la nivelul intregii tari, tot timpul anului;

            Crivatul se simte in Moldova si estul Campiei Romane, indeosebi iarna cand viscoleste zapada; o ramura a sa este cunoscuta in Depresiunea Brasov sub denumirea de Nemira;

            → Austrul sufla mai ales vara in sud – vestul tarii, in vestul Campiei Romane si sudul Campiei de Vest;

                        → Vantul Mare, un vant local cald si uscat, cu caracter foehnal, ce actioneaza la inceputul primaverii, mai ales in depresiunile Sibiului si Fagaras, dar si in alte depresiuni submontane;

                        → brizele marine, ca vanturi locale cu caracter diurn, se resimt pe o fasie ingusta de cativa kilometri pe tarmul Marii Negre.

            Regionarea climatica a Romaniei reprezinta o sinteza a tuturor particularitatilor climatice de pe teritoriul tarii. In cuprinsul Carpatilor, zonalitatea climatica latitudinala este inlocuita de etajarea climatica altitudinala; la aceasta se adauga faptul ca, pe teritoriul tarii noastre, se interfereaza mai multe influente climatice, generate de mase de aer in miscare, care sunt barate de culmile muntoase, conducand la identificarea provinciilor climatice - vest –oceanica, submediteraneana, sud–est pontica, est – continentala, nord – baltica.

            Dispunerea in trepte (de la 0 m la 2544 m) a reliefului Romaniei determina dezvoltarea urmatoarelor etaje climatice:

  • climatul de litoral caracterizeaza o fasie ingusta, de pana la 20 – 25 km departare de tarm, ca rezultat al interferentei permanente a uscatului cu marea; caracteristicile de baza ale acestui tip de climat sunt: cea mai mare durata medie anuala de stralucire a Soarelui, cele mai mari temp. medii anuale (peste 11sC) si ale lunii ianuarie (putin peste 0sC), cele mai mici cantitati medii anuale de precipitatii, sub 400 mm.; sunt specifice brizele marine;
  • climatul de campie cuprinde unitatile de campie si de dealuri joase, cu altitudini mai mici de 300 m; se caracterizeaza prin t. m. a. de 10 - 11sC ( 9sC in Campia Somesului si Campia Moldovei si peste 11sC in Campia Timisului, sudul Campiei Romane si sudul Dobrogei), precipitatii intre 400 mm/an (in sud – est) si 600 mm/an (in vest);
  • climatul de dealuri si podisuri (intre 300 – 1000m alt.) are ca principala caracteristica etajarea caracteristicilor elementelor climatice, t.m.a. scazand cu altitudinea de la 10sC la 8sC in dealurile joase si pana la 6sC (la 1000 malt); precipitatiile cresc cu altitudinea, dar si de la est catre vest, de la 600 mm/an la 800 mm/an; in depresiunile submontane se produc uneori fenomene foehnale;
  • climatul de munte continua desfasurarea etajata a elementelor climatice, astfel ca t.m.a scade accentuat de la 6sC (la poalele muntilor) la sC (la aprox. 2000 m alt.) si chiar - 2sC pe cele mai inalte culmi carpatice; in depresiunile intramontane sunt caracteristice inversiunile de temperatura, cu aer rece si dens, insotite uneori de ceturi si depuneri de chiciura; de aceea cele mai scazute temperaturi se inregistreaza in depresiunile Brasov, Giurgeu, Ciuc, Intorsura Buzaului.



loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Caracterizarea populatiei din Campia Banato - Crisana
Marea Neagra si frontierele libertatii
SISTEMUL SOLAR - Rolul Soarelui in viata Pamantului
Valea argesului intre mit si realitate
STUDIU de evaluare a hazardelor, riscurilor si vulnerabilitatilor la nivelul judetului Bihor
Subcarpatii Curburii
Regiunea Indo-malaeza
Carpatii orientali




loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu