Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Geografia mentala, Geografie Umana - Bucureștii la nivel mental

Geografia mentala, Geografie Umana - Bucureștii la nivel mental





Bucureștii la nivel mental

1.     Introducere

Geografia mentala a aparut ca preocupare a geografilor umaniști in a doua jumatate a secolului XX (Lynch, 1960; Downs, 1970), deși anumite idei in legatura cu percepția umana a spațiului ca explicație a unor fenomene geografice pot fi intalnite in opera lui Kant[1].

Pe scurt geografia mentala studiaza percepția asupra spațiului. Cele doua noțiuni alaturate arata cu claritate interacțiunea dintre cele doua științe: percepția este o noțiune proprie psihologiei in timp ce spațiul aparține geografiei. O definiție mai cuprinzatoare este urmatoarea:

Geografia mentala este zona de interacțiune intre geografie și psihologie și studiaza distribuție geografica (spațiala) a percepției mentale umane. (dupa Putra, S., Yang, P, 2006).

Din punctul nostru de vedere aceasta definiție se concentreaza pe o singura dimensiune a relației dintre oameni și spațiu in ceea ce privește percepția. Este intr-adevar important modul in care percepția locuitorilor apare, se dezvolta și influențeaza alte fenomene, dar consideram ca maniera in care oamenii se implica in caracteristicile spațiului este importanta in egala masura. Oamenii uneori schimba anumite trasaturi ale spațiului cu scopul de a schimba percepția pe care ei (sau alți oameni) o au in momentul interacțiunii lor cu acel spațiu. De exemplu schimbarea denumirilor de strazi in perioada post-comunista in București. Autoritațile nu au mai dorit ca spațiul sa poarte insemne ale comunismului (Bulevardul Victoria Socialismului spre exemplu), mai mult decat atat s-a dorit transmiterea unui mesaj anticomunist pe cat posibil. Ca rezultat au aparut numeroase strazi cu nume de eroi anticomuniști. Uneori frenezia schimbarii denumirii a condus la situații contradictorii in care doua strazi aveau același nume (de exemplu Ion Mihalache). Din punctul nostru de vedere aceste intervenții menite a schimba caracteristicile spațiului și implicit percepția oamenilor asupra lui, este de asemenea o dimensiune a geografiei mentale.

            Cartierele sunt cele mai des intalnite repere spatiale la nivelul Bucurestiului. De la elemente de localizare pana la identitatea locuitorilor, acestea sunt folosite frecvent in limbajul curent al bucurestenilor. Numele unui cartier este folosit ca parte a unei adrese atat la nivel individual cat si pe piata imobiliara sau comerciala, de multe ori insotind numele unei firme, al unui magazin, filiale etc.(Carrefour Militari, Baneasa, Colentina; Cora Pantelimon).

            La nivel politico-administrativ insa cartierele nu exista. Municipiul Bucuresti este impartit oficial in 6 sectoare. Divizarea acestora mai departe, in cartiere, exista doar in imaginea locuitorilor asupra orasului, in perceptia lor asupra spatiului urban. De aici incadrarea studiului in domeniul geografiei mentale.

            Ca orice element mental colectiv, cartierele cunosc nenumarate variatii la nivelul perceptiei fiecarui individ. Unele dintre ele se confunda, sunt negate, asimilate, divizate sau exista chiar o ierarhizare a lor (cartiere mari care cuprind cartiere mai mici). Toate acestea reies din discutii cu locuitorii, din interviuri, chestionare asa cum se va vedea in continuare.

            Evident ca aceste diferente de perceptie se datoreaza in mare parte diferentelor la nivelul definitiei cartierului. Fiecare individ intelege in felul sau aceasta notiune. Studiul de fata incearca sa surprinda o parere generala, o sinteza a imaginii cartierelor in mintea locuitorilor.

            O diferita serie de probleme o aduce in discutie domiciliul locuitorilor intervievati. Un cetatean are o imagine clara asupra spatiului locuit de el si a celui apropiat, dar imaginea poate suferi deformari daca se refera la spatii indepartate ale Bucurestiului fata de domiciliul respondentului, spatii pe care poate acesta le-a vazut foarte rar sau nu le-a vazut niciodata. In acest caz avem de a face cu o perceptie formata din exterior (parerile generale, stereotipuri, mass-media).

Harta mentala transpune imaginile intr-un cadru spatial (Carter, 1990). Este caracterizata prin relativitate, flexibilitate si subiectivitate. Relativitate inseamna ca o harta mentala nu poate fi niciodata absoluta. Imaginea spatiului difera la nivelul fiecarui individ, deci o impresie identica a mai multor indivizi asupra spatiului este imposibil de intalnit. Flexibilitatea se manifesta in spatiu si timp. In spatiu harta mentala poate suferi modificari in functie de caracteristicile grupului care isi exprima perceptiile. Dupa cum se va vedea locuitorii intre 15 si 30 de ani au opinii diferite fata de cei de peste 50 de ani de exemplu, iar harta sufera modificari spatiale. De asemenea un locuitor poate avea o imagine mai putin clara asupra unui areal situat la departare de resedinta sa sau pe care nu l-a vizitat fata de spatiul in care locuieste si isi desfasoara activitatea. In timp harta mentala se poate schimba odata cu schimbari de perceptie. Locuitorii din imediata apropiere a unui cartier considerat „bun” au tendinta sa se identifice cu acel cartier desi poate anterior aveau alte opinii. Regula functioneaza si invers: locuitorii din apropierea cartierelor considerate rau famate se identifica cu alte cartiere vecine sau creeaza noi cartiere, mai mici, spre a sublinia diferenta dintre spatiul lor si spatiul „rau”. Evolutia unor repere importante in peisajul urban schimba de asemenea harta mentala. Dezvoltarea unor noduri de comunicatie, de exemplu statiile de metrou, pot determina aparitia de noi cartiere sau schimbari de denumiri. Partea de sud a cartierului Berceni devine Aparatorii Patriei, iar Pieptanari devine in foarte scurt timp Eroii Revolutiei.

Subiectivitatea este evidenta si apare ca urmare a diferentelor de definitie. Fiecare individ are propria lui definitie pentru „cartier”. Cele mai des intalnite sunt: zona cu caracteristici comune, zona de locuit, zona apropiata unei artere importante, zona construita in aceeasi perioada si chiar „o comunitate de oameni”.

Prin urmare harta mentala surprinde parerea generala asupra spatiului intr-un anumit moment.

Lynch (1960) a propus cinci elemente prin care spatiul urban este perceput[2]:

·       cai folosite de oameni pentru a se deplasa si care predomina in imaginar fiind foarte des uzate.



·       margini sunt elemente liniare care marcheaza discontinuitati, obstacole in peisajul urban

·       cartiere „sectiuni ale oraselor imediat identificabile de catre locuitori si care au denumiri locale”[3]

·       noduri sunt puncte de convergenta in interiorul orasului

·       repere spatiale diferite fata de noduri prin faptul ca sunt usor remarcate dar nu se poate trece prin ele.

Cartierul este o notiune intens folosita si insuficient studiata si explicata. Studiile de geografie urbana se refera la zone functionale si alte elemente surprinse pe planul orasului. Este neglijata oarecum parerea directa a locuitorilor (Carter, 1990). Acestia au propriile lor zonari functionale subiective, relative si mobile. In lipsa unei definitii clare au fost luate in considerare caracteristicile esentiale ale notiunii: este o zona rezidentiala, unitara si organica, identificata usor de catre locuitori si care are un nume propriu local.

Scopul acestei cercetari este unul demonstrativ, de aducere in prin plan a geografiei mentale aplicand principiile acestei discipline pe un studiu de caz potrivit. Concluziile sunt așadar divizate in doua domenii: care țin de partea teoretica, și care sunt legate strict de studiul de caz.

In ceea ce privește partea teoretica putem concluziona ca geografia mentala este o disciplina de granița a geografiei, aflata la contactul acesteia cu psihologia. Harțile mentale sunt unele dintre cele mai cunoscute și mai des folosite metode de cercetare și rezultate in același timp. O oarecare dificultate o prezinta dualitatea geografiei mentale care deși studiaza individul ea opereaza in același timp cu pareri generale. Este important de afirmat ca aceasta parere generala nu este o tendința majoritara ci ține cont de parerea fiecarui individ in parte, de percepția fiecaruia asupra spațiului, deci o suma de percepții. Din acest motiv harta mentala este mobila și nuanțata, ea nu poate fi redata grafic in mod static ci doar anumite ipostaze, instantanee ale ei.

La nivelul studiului de caz prima concluzie ar fi confirmarea ipotezei inițiale conform careia subiectul cartierelor (denumiri și intindere) este disputat, neclar, dependent de percepția asupra spațiului. Acest lucru reiese din multitudinea de pareri diferite inregistrate in primul sondaj.

O a doua concluzie este legata de o oarecare tipologie a cartierelor in funcție de categoria de varsta și sex a respondenților.


BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

·        BATTY M, (2001), Exploring isovist fields: space and shape in architectural and urban morphology, Environment and Planning B: Planning and Design, in Putra, S., Yang, P, (2006)

·        CARTER, H., (1990), The Study of Urban Geography, Edward Arnold, Londra



·        DOWNS, R. M., (1970), Geography Space Perceptions: past approaches and future prospects in Progress in Geography 2; in Carter, H., 1990, The Study of Urban Geography, Edward Arnold, Londra

·        FINN, M., ELLIOTT-WHITE, M., WALTON, M., (2000), Tourism and Leisure Research Methods, Pearson Education, Harlow, Essex

·        HILLIER, B., HANSON, J. (1984), The Social Logic of Space. Cambridge University Press , in Putra, S., Yang, P, (2006) Analyzing Mental Geography of Residential Environment in Singapore using GIS-based 3D Visibility Analysis, Conferința “Doing, thinking, feeling home” - 14/15 Octombrie - Delft, Olanda

·        LLOBERA, M. (2003). Extending GIS-based visual analysis: the concept of visualscapes. International Journal of Geographical Information System. vol. 17 nr. 1, in Putra, S., Yang, P, (2006)

·        LYNCH, K., (1960), The Image of the City, Cambridge, Mass.; in Carter, H., 1990, The Study of Urban Geography, Edward Arnold, Londora

·        MATEI, S. A., BALL-ROKEACH, S. J., QIU, J. (2001),   Fear and Misperception of Los Angeles Urban Space. A Spatial-Statistical Study of Communication-Shaped Mental Maps, Communication Research, Vol. 28 Nr. 4, August 2001 429-463, Sage Publications

·        PUTRA, S., YANG, P, 2006, Analyzing Mental Geography of Residential Environment in Singapore using GIS-based 3D Visibility Analysis, Conferința “Doing, thinking, feeling home” - 14/15 Octombrie - Delft, Olanda

Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Catedra de Geografie Umana



[1] Kant, I. (1781), Critique of Pure Reason, traducere Meiklejohn, J. M. D., in Project Gutenberg, http://www.gutenberg.org/etext/4280

[2]Lynch, K., 1960, The Image of the City, Cambridge, Mass. ; citat in Carter, H., 1990, The Study of Urban Geography, Edward Arnold, Londra

[3] Lynch, K., op. cit.




loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Potentialul de resurse metalifere al unitatilor carpatice din Romania
Metode simple de analiza a sistemelor teritoriale
POZITIA GLOBALA A CULTURII DIN VEST
CADRUL REGIONAL
Principii specifice de analiza a sistemelor teritoriale
Diversitatea sistemelor teritoriale, relevata de ecologia umana, antropogeografia fizica si geografia umana
Georgrafia populatiei si a asezarilor umane
PARCUL NATURAL PUTNA - VRANCEA



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu