Creeaza.com - informatii profesionale despre
Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » referate » geografie
Raport de tara - italia

Raport de tara - italia





RAPORT DE TARA -

ITALIA

I.      ELEMENTE DE IDENTIFICARE:

·       Numele oficial al tarii: Republica Italia

·       Organizare administrativa: 20 regiuni, 103 provincii si comune

·       Capitala : Roma

·       Asezare geografica: Europa

·       Suprafata: 301.263 km2

·       Moneda: EURO

·       Anul fiscal: Anul calendaristic

II.   INFORMATII LEGATE DE POPULATIA TARII:

·       Populatia:  58,057 mil. loc. (iulie 2004)

·        populatie intre 0 - 14 ani: 14%

·        populatie intre 15-64 ani: 66,9%

·        populatie 65 si peste aceasta virsta: 19,1%

·       Cresterea populatiei: 0,2%  (media 1998-2002)

·       Densitate:  191 (locuitor/km2 ), din care urban: 76% Total Populatie

·       Speranta de viata: 78 ani

·       Speranta de viata la barbati: 76,61 ani

·       Speranta de viata la femei: 82,66 ani

·       Mortalitate infantila: 4  la 1.000 nasteri

·       Analfabetism (% copii peste 15 ani) - 1% din Total copii peste 15 ani

·       Nivel de educatie (inregistrat in anul 2003): 98,6% Total Populatie

·       Barbati: 99%

·       Femei:  98,3

Italia prezinta o mare omogenitate etnica si lingvistica, fiind una din cele mai populate tari europene si are o densitate medie foarte ridicata (191 loc./km2). Sporul natal a devenit in ultimii ani foarte redus (chiar negativ dupa 1994), ceea ce face ca numarul total de locuitori sa aiba o valoare constanta.

Italia se caracterizeaza prin existenta unui numar mare de orase, cu o personalitate urbana proprie, rezultata in fiecare caz dintr-o evolutie istorica specifica si indelungata. Exista 4 orase cu peste un milion de locuitori fiecare (Roma, Milano, Napoli, Torino), doua cu o populatie de 700.000 locuitori (Palermo si Genova), urmate de alte orase (Florenta ,Bologna, Catania, Bari, Venetia, Messina, etc).

Imaginea unei tari sarace, de unde locuitorii emigreaza masiv, a disparut de mult timp. Italia este a cincea producatoare industriala din lume si a treia tara vizitata de turisti.   

In analiza populatiei au fost luati in considerare trei indicatori statistici: populatia activa, populatia ocupata si populatia activa neocupata. Populatia activa in perioada 1990-2000 a fost de 57,4% – 59,9% si  include persoanele intre 15-64 ani apte de munca. Rata de activitate pe piata muncii a fost in anul 2002 de 61,0%, iar in anul 2003 a crescut cu 0,4% (respectiv 61,4%).

Indicele populatiei ocupate in anii 1999 – 2000 a fost de 52,5% - 53,5% si cuprinde totalul persoanelor care lucreaza, care au un loc de munca din totalul populatiei active. Rata de ocupare a fortei de munca in anul 2002 a fost de 55,4%, iar in 2003 de 56,2%, deci o imbunatatire redusa de cca. 1%. Alaturi de Spania si Grecia, Italia face parte din tarile cu un grad de ocupare foarte redus. Tarile care au procente mari de populatie ocupata si activa sunt Danemarca si Suedia.

Diferenta dintre procentul populatiei active si cel al populatiei ocupate are valori intre 4 -7% si reprezinta populatia care, desi este activa, deci capabila sa munceasca nu este totusi integrata pietei muncii din diverse motive. Acest procent cuprinde diferite cazuri, incluzand studenti, elevi, persoane care au fost pe piata muncii dar nu intrunesc conditiile necesare acordarii somajului, pensionarii timpurii sau pensionarii pe caz de boala, persoane care isi caua un loc de munca.

Exista doua principale motive care au condus la situatia actuala pe piata ocuparii fortei de munca. Primul motiv il reprezinta dificultatilor de a face fata socurilor macroeconomice. Al doilea motiv, il reprezinta problemele legate de capacitatea de a face fata transformarilor actuale de pe piata muncii. Disfunctionalitatile politicilor de pe piata muncii si a sistemelor de protectie sociala au acutizat somajul transformandu-l in somaj pe termen lung.

Migratia. In anul 1992, Italia era unul din statele cu cel mai mare procent de populatie proprie, cu un procent de 99,05%, alaturi de Finlanda 99,24%, Spania 99,07%. Cel mai scazut procent era de 68% in Luxemburg.

Italia a fost aleasa de 0,20% total populatie migratoare provenita din tariel UE si de 0,73% imigranti din alte state.

Rata somajului insumeaza totalul somerilor ca parte din populatia activa. Rata somajului de lunga durata cuprinde persoanele care sunt in situatia de somaj de 12 luni sau mai mult ca procent din populatia activa.

Rata somaj de lunga durata este de  9% din forta de munca. In 2003 somajul a scazut cu 0,3%, de la 9% in 2002, la 8,7% in 2003. Scaderea somajului in regiunea de sud a Italiei a fost a considerabila, de la 21% la 19,3%. Aceasta regiune ocupa un procent semnificativ in total somaj diu UE, alaturi de Spania si Grecia. Somajul este cel mai ridicat in regiuni specifice mai putin dezvoltate, regiunile periferice si zonele de declin industrial.

Numarul persoanelor in cautare loc de munca a scazut cu 3,1 procente, nr someri este inferior nr de 2,1 milioane.

Dezechilibrele de pe piata muncii s-au redus in 2003. Studii ale ISTAT privind ocuparea fortei de munca din anul 2003 pun in evidenta o crestere, rata somajului continuand sa se reduca atingind in 2004, 8,5%. In anul 2000, Italia inregistra o rata a somajului de 11%.

Participarea femeilor pe piata muncii a crescut de 5,4% femei angajate fata de anul precedent (de la 41,9% la 47,3%).

Se inregistreaza un deficit in sectorul crearii de locuri de munca. Italia creeaza locuri de munca, dar nu suficiente. Multi someri sunt impiedicati sa obtina un nou post datorita nivelului scazut de educatie sau de uzura abilitatilor si calificarilor, ei fiind pusi in situatia de a nu face fata posturilor care le sun oferite. 

Saracia.  Italia se situeaza pe locul 11 din cele 17 tari cu cel mai ridicat venit ale tarilor membre OCDE. Suedia ocupa primul loc. In anul 2003 salariile nu au fost afectate de cresterea inflatiei. Mentinerea nivelului constant al cheltuielilor cu salariile au fost si rezultatul scaderii cheltuielilor cu materiile prime, cu petrolul. Cheltuielile cu salariile ale companiile din partea de sud a Italiei sunt mai scazute decat cele oferite de companiile din nord (de 16,5%), nord-est (de 6,8%) si centrul tarii (10,5%).

- mii loc. -

AN

AGRICULTURA

INDUSTRIE

CONSTRUCTII

SERVICII

INTREAGA ECONOMIE

2002

1.096

5.183

1.748

13.802

21.829

2003

1.129

5.261

1.802

13.929

22.121

Ponderea fortei de munca pe sectoare de activitate

  • in agricultura 5%
  • industrie 32%
  • servicii 63%

Alaturi de alte state ale UE, Italia trebuie sa tina cont de urmatoarele recomandari : 

  • Rezolvarea problemei somajului tinerilor si prevenirea somajului de lunga durata;
  • Abordare mai prietenoasa o ocuparii: sisteme de beneficii, taxe si pregatire;
  • Dezvoltarea unei politici de activare a persoanelor in varsta;
  • Combaterea discriminarii si promovarii incluziunii sociale prin accesul la ocupare ;
  • Promovarea initiativei si spiritului intreprinzator, crearea de locuri de munca:
  • Actiune locala si regionala pentru ocuparea fortei de munca ;
  • Reforme in sistemul taxelor pentru ocupare si pregatire;
  • Incurajarea adaptabilitatii dintre sectoarele de activitate si angajatii lor ;
  • Modernizarea conditiilor de munca;
  • Intarirea politicii de promovare a egalitatii dintre barbati si femei:
  • Concilierea muncii cu viata de familie

III.   ECONOMIA ITALIEI: INDICATORI MACROECONOMICI:

Principalii  indicatori  pe anii 2002 si  2003                                                                        - Tabel 1-

NR. CRT.

DENUMIRE INDICATOR

2002

2003

COMPARATII 2003 - 2002

1

PIB (milioane dolari)

1.475,3

1.465,9

0,99 %

2

PIB/locuitor (dolari )

25.610

25.450

0,99 %

3

Cresterea reala  (%)

0,4

0,3

- 0,10

4

Formarea bruta de capital fix ( % PIB)

19,9

20,8

1,05 %

5

Stabilitatea preturilor (%)

2,5

2,7

+ 0,20

6

Populatia  (milioane loc.)

58

57.6

0,99

7

Numar someri  (mii. loc.)

5.184

5.011

0,97 %

8

Rata somajului (%)

9,0

8,7

- 0, 30

9

Calitatea vietii

10

Saracia

-

-

-

11

Convulsii sociale-greve

12

Echilibrul schimburilor cu strainatatea

12.1

Export marfuri (%PIB)

25,5

26,9

+1,40

12.2

Import marfuri (%PIB)

23,5

25,8

+ 2,30

13

Investitii straine directe (milioane dolari)

14,699

17,285

1,18 %

14

Datoria publica %GDP

109,44

106,67

15

(*) Datorie externa (miliarde USD) anul 2004

868,5

16

Indice Inflatie

2,5

17

Curs de schimb (in USD)

0,95

1,11

Sursa datelor: Sit-urie: World Bank Grup, FMI, OECD, the Economist Intelligence Unit, Governement Italy

INDUSTRIA. Pentru construirea unei baze energetice sigure, Italia a optat pentru dezvoltarea hidroenergiei si a importului unei cantitati mari de petrol. Principalele centre de rafinare a petrolului sunt situate in porturi. Industria siderurgica este dezvolatata, de asemenea, mai mult in porturi, datorita importului materiilor prime pe mare.

Dezvoltarea industriei italiene este legata forte mult de productia de automobile (cu principalul centru in Torino), utilaje agricole, aparate electrotehnice si electronice, nave (indeosebi la Genova si La Spezia), produse chimice (fibre sintetice, ingrasaminte chimice, produse petrochimice, mase plastice) textile, produse agroalimentare. O pozitie deosebita intre societatile transnationale o au societatile italiene IRI (profil complex), si FIAT (autovehicule), apartinand familiei Agnelli, PIRELLI, detinuta de familia Pirelli, FININVEST  apartinand primului ministru, Silvio Berlusconi. Legislatia actuala cere mai multa transparenta din partea acestor corporatii gigant, acestea fiind consuse dupa didtemul managementului planificat.  

AGRICULTURA. Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor recente de modernizare: regiuni traditionale (cum ar fi Campia Padului) au fost reamenajate, iar cele mai intinse suprafete din Italia peninsulara s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. Italia este o importanta producaoare de cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai (locul al II- lea mondial), struguri (locul I), fructe (locul al II-lea), masline (cu 2/5 din productia mondiala), portocale, etc. Este totodata, prima producatoare mondiala de vin. 

TURISMUL. Cu aproape 40 de milioane turisti anual, Italia ocupa locul al III – lea in lume. Principalele atractii turistice sunt: orase cu obiective culturale si arhitectonice, litoralul Marii Mediterane, Muntii Alpi (cu statiuni turistice montane).

            Cresterea reala  (%) - scadere a PIB in 2003 fata de  2002. PIB a cunoscut o scadere de 1%, de la 1.475,3 mil. USD in 2002, la 1.465,9 mil USD in 2003. Indicele inflatiei a fost de 2,5%.

Indicele preturilor de consum pentru intreaga tara dupa tipul de cheltuieli: (septembrie 2004)  

CHELTUIELI

Numar Indice

Variatii procentuale

Luna precedenta

Luna corespondenta anului precedent

Mancare si bauturi non alcoolice

121.9

-0.2

+1.1

Bauturi non alcoolice si tutun

145.3

+0.1

+7.2

Imbracaminte si incaltaminte

127.4

+0.2

+2.2

Intretinerea casei, apa, electricitate, gaz si benzina

130.1

+0.2

+2.2

Mobila, echipament pentru intretinerea casei

121.0

0.0

+1.9

Sanatate

123.6

-0.2

+1.4

Transport

126.4

-0.5

+3.3

Comunicatii

84.1

+0.1

-7.5

Petrecerea timpului liber si cultura

118.6

-0.1

+2.2

Educatie

125.9

+1.0

+1.7

Hoteluri, cafenele si restaurante

138.0

+0.1

+3.8

Bunuri si servicii

130.6

+0.1

+3.0

Index total

- incluzand tutunul

125.2

0.0

+2.1

-excluzand tutunul

125.0

0.0

+2.0

 

ECHILIBRUL SCHIMBURILOR CU STRAINATATEA. COMERTUL EXTERIOR

In anul 2002 valoarea exporturilor bunurilor era in suma de US $ 253.7 bn (FOB), iar importurile  US$ 237.1 bn (FOB), reprezentand 25,5% din PIB, respectiv 23.5% PIB importul. In anul 2003 importul reprezenta 26,9% PIB, respectiv 23.5% PIB, deci un surplus de 1,40% exporturi si 2,30% importuri. In anul 2002 balanta de plati externe a Italiei avea un deficit de US $ 6.7 bn , echivalent a 0.6%PIB.

(12.1) Export marfuri (%PIB)

  • Prezenta internationala in 2002 este 1,728
  • Prezenta internationala in 2003 este 1,835, prezenta internationala mai mare in an 2003

 (10.2) Import marfuri (%PIB) In 2003 au crescut importurile raportate la PIB de la 1,592 cit era in anul 2002  la 1,76 in anul 2003

Importuri au fost in suma de 271,1 miliarde usd (2003 est.): produse industriale, chimicale, echipament de transport, produse energetice, minerale si metale neferoase, materiale textile si imbracaminte; alimente, bauturi nealcoolice si tutun.

Pricipalele produsesi ponderea acestora in Total Exporturi:

EXPORTURI  (2002)

% of total

-Industria automobilelor si echipamentelor de transport

31.2

- Industria manufacturiera (textile, haine, industria pielariei)

15.3

- Industria chimica

13.1

- Echipamente electrice

9.3

Pricipalele produsesi ponderea acestora in Total Exporturi/Importuri 

IMPORTURI  (2002)

% of total

- Industria automobilelor si echipamentelor de transport

23.0

 - Echipamente electrice

13.3

- Industria chimica

10.4

 - Minereuri

9.4

Principalii exportatori -2002 (% din total ): Germania (13,7%), Franta (12,2%), USA (9,7%), Marea Britanie (6,9%).

Principalii importatori – 2002 (% din total): Germania (17,8%), Franta (11,3%), Norvegia (6,2%), Marea Britanie (5%).

INVESTITII STRAINE DIRECTE

            Ponderea investitiilor pe piata Italiei, comparativ cu anul 2002, inregistreaza o crestere de aprox. 17,6%. Acest aspect denota faptul ca guvernul Italiei incurajaza investitiile straine. Investitorii straini nu intimpina dificultati cind investesc in Italia, desi obstacolele care tin proceduri birocratice sunt impovoratoare. Nu exista obstacole in repatrierea profiturilor, a transferurilor de capital, a platilor sau a transferurilor curente. Indexul privind libertatea economica acorda calificativul 2, pe o scara de la 1 la 5, in privinta fluxului de capital si investitii straine.(valori 1 si 2 indica cele mai libere economii de piata). 

EVOLUTIA INFLATIEI : Evolutia inflatiei din Italia este strans legata cu Uniunea Monetara Europeana. Indicele inflatiei a fost de 2,2% (media) in perioada 1998 – 2002, iar in 2002 a crescut la 2,5%.

Structura economica a Italiei este asemanatoare cu structura economica a tarilor dezvoltate din OECD, sectorul primar si serviciile contribuind cu pana la 2/3 din (valoarea adaugata) PNB. Italia ramane o tara aparte, diferenta data prin prisma turismului si a designului (moda). O importanta deosebita o are industria manufactiera, in special intreprinderile mici si mijlocii specializate in produse care necesita tehnologie inalta. Sectorul manufactier reprezinta  25% PIB si realizeaza aproape 90% din marfurile din export.

Italia prezinta diferente majore si pe regiuni, nord-estul Italiei fiind cu mult mai dinamic din punct de vedere economic decat restul tarii. Partea de sud, Sicilia si Sardinia au cunoscut si ele o crestere economica, insa diferenta nord-sud este imensa din punct de vedere economic.

Partea puternica a economiei italiene provine din intreprinderile mici si mijlocii, asociatiile familiale din nord-estul Italiei. Cu exceptia intreprinderilor din industria automobilelor, majoritatea intreprinderilor mici si mijlocii produc bunuri de larg consum, inclusive haine, mobila, etc. Fiind o tara traditional orientata catre export, societatile mici si mijlocii se confrunta cu problema majora a integrarii, competitia / concurenta foarte acerba.

Cu toate acestea Italia are un brand avantajos pe piata internatioanla a marketingului, sintagma “Made in Italy” fiind cunoscuta in toata lumea,  fiind sinonima a calitatii, a modei/designului.

Implicatia statului in economie s-a redus prin programele sustinute de Guvern incepand cu anul 1993. Modernizarea Autoritatilor Publice Italiene este implementata pe diverse cai, de la refacerea structurii la descentralizarea respontabilitatilor financiare si de management. Un rol nou il prezinta agentii economici privati  din sectorul public si asociatiile voluntare. Aceasta schimbare implica mai multe servicii publice : justitie, educatie, sanatate si servicii publice locale.

            IMPOZITELE. Bugetul pe anul 2003 include reducerea impozitelor pe venituri personale pentru sectoarele cu venituri mici, dar rata de virf va ramine neschimbata la  44%. Rata taxelor de corporatie a fost redusa de la 36% pina la 34% in  2003. Din 98 se aplica o rata mai scazuta de 19% unei proportii a profiturilor reinvestite si a capitalurilor provenite din emisiunile burselor noi. Aplicarea acestor deduceri a fost restictionata in noiembrie 2002. O taxa regionala de 4-5% este aplicata pe valoarea adaugata pe profit.  Guvernul actual vrea sa desfiinteze aceasta taxa, dar nu s-a explicat inca  metoda de inlocuire a respectivei taxe. Rata de baza a taxei pe profit este  12.5%, dar pe investitiile pe termen scurt se aplica o rata de 27%. Taxele pe  donatiile in scop caritabil si pe mosteniri au fost desfiintate in 2002.

INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII. Ca o caracteristica, in Italia sunt inregistrate forte multe microintreprinderi avand intre 1 si 9 angajati. Acestea detin 25% din forta de munca si realizeaza 34,5% PIB. Pe de alta parte, intreprinderile mari (cu peste 250 de angajati) detin  27%  din total forta de munca actica si realizeaza o VA de 27,8%.

IV. LIBERTATEA ECONOMICA

Conform Indexului Libertatii Economice din 2004, Italia  se situeaza pe locul 26 cu un scor de 2.26, fiind in categoria tarilor in mare masura libere ( mostly free).

  • Politicile comerciale: scor 2, stabile- nivel scazut de protectionism – politica comerciala reprezinta un factor cheie in evaluarea gradului de libertate economica. Gradul in care guvernul impiedica accesul si fluxul liber al comertului exterior are un impact impovarator asupra agentilor economici in procesul urmaririi scopurilor de natura economica. Limitarea importurilor reduce oportunitatile si libertatea economica prin descurajarea initiativei agentilor economici. Numeroase tari impun cote de import, exigente ridicate pentru autorizare si alte bariere non tarifare pentru limitarea importurilor. Coruptia din cadrul serviciilor vamale reprezinta un element important de  descurajare.
  • Povara fiscala a guvernului – 4,1 - mai buna cu 0,5 fata de anul trecut – taxele deosebit de mari sunt adevarate obstacole in calea atingerii scopurilor pe piata.  In functie de cum un guvern mareste (diminueaza) cheltuielile, reduce sau mareste nivelul de libertate economica al unei tari. Nevoia guvernului de a finanta aceste variatii anuale in privinta cheltuielilor determina aparitia unei poveri. Problema se pune daca sa taxeze populatia acum sau in viitor.
  • Interventia guvernului in economie- scor 2- stabila (nivel scazut)- guvernul intervine in economie nu numai prin consumul produselor rare,, ci si prin angajarea sa in activitati care ar fi mai eficient rezolvate de sectorul privat. Interventia guvernului in economie determina impiedicarea initiativei private, a investitiilor, lipsa cresterii economice
  • Politici monetare – scor 1 – stabil – nivel foarte scazut de inflatie – in conditii de politici monetare stabile oamenii se pot increde in preturile pietei in vederea initierii de investitii, planuri pe termen lung. Inflatia are efecte negative asupra preturilor, resurselor, cresterii costurilor pentru initierea si desfasurarii afacerilor si asupra libertatii economice. Din 1993 pina in 2002, rata anuala de crestere a inflatiei a fost de 2,52 procente.
  • Fluxul de capital si investitiile straine – 2- stabil (bariere scazute). – investitorii straini nu se confrunta cu obstacole majore cand investesc in Italia, desi exigentele birocratice sunt impovaratoare. Restrictiile in privinta limitarii investitiilor straine are efect negativ asupra libertatii economice.
  • Banci si finante – 2, stabil, nivel scazut de restrictii – bancile furnizeaza servicii financiare esentiale care au un impact pozitiv important asupra cresterii economice. Cu cat bancile sunt mai controlate de guvern, cu atat li se diminueaza libertatea in furnizarea de servicii cu efect benefic asupra economiei tarii.
  • Piata informala – 2,5 – stabila – (nivel moderat de activitate) nivelul de transparenta internationala pentru Italia 2002 este de 5,2, iar piata informala  inregistreaza 2,5 anul acesta.
  • Drepturile de proprietate – 2, stabil (nivel inalt de protectie), cu precizarea ca gradul de coruptie si parctici de afaceri improprii sunt mult mai prezente decat in nordul Europei. Drepturile de proprietate reprezinta un element deosebit de motivant intr-o economie de piata, generand incredere in initierea activitatilor comerciale.
  • Salarii si preturi – 2
  • Reglementari – 3 – reglementarile greoaie, birocratice ingreuneaza si descurajeaza investitiile, inceperea afacerilor, interesul pentru piata acelei tari. In Hong Kong, de exemplu, obtinerea unei autorizari necesita doar completarea unui formular si dureaza o zi. In alte tari, precum India sau tari din America de Sud acest proces poate dura si un an. O birocratie excesiva in privinta reglementarilor determina in mod inevitabil coruptie, ineficienta cu efecte grave in timp asupra cresterii economice.
  • Piata informala – 2,5 – contrabanda este generata de interventia guvernului asupra pietei. Limitarea sau restrictia intr-un anumit segment al pietei determina aparitia pietei informale intr-un alt segment de piata (aparitia pirateriei, de ex). ex. Existenta pietei informale pune in evidenta existenta unor imperfectiuni a pietei sectorului privat.

            Cu cat nivelul nivelul de coruptie este mai mare cu atat activitatea pe piata informala creste si ea.

Tarile care au un scor cuprins intre 1-2 se numara printre cele mai libere economii de piata; cele cu scor 3 sunt mai putin libere; cele cu scor 4 necesita reforme economice serioase, iar cele cu scor 5 sunt dintre tarile cu o interventie in economie foarte grava.

Indicele de libertate economica pune in evidenta nivelul de libertate economica din fiecare tara exprimat prin ponderea implicarii statului in economie. Libertatea economica este corelata este corelata cu diferiti indicatori, precum drepturile de proprietate si taxe scazute. Modul de stabilire a importantei acestor indicatori in realizarea unui index de stabilire a libertatii economice cat mai exact - in privinta prioritatii importantei indicatorilor nu exista o ratiune apriori prin care sa se stabileasca ca investitiile straine ar fi mai mult sau mai putin  importante decat drepturile de proprietate in analiza gradului de stabilire a libertatii economice. Pe de alta parte, anumiti indicatori, precum drepturile de proprietate sunt intr-o mai mare masura corelati cu libertatea decat alti indicatori.

 

 

V. INDICELE DE PERCEPTIE A CORUPTIEI ( TRANSPARENCY INDEX)

Conform rezultatelor sondajului Barometrului Mondial privind coruptia, realizat de Transparency International in colaborare cu Gallup International, nivelul coruptiei  in institutiile din Italia este  perceput astfel:

·       tribunale 18,0%

·       vama 1,1 %

·       sistemul educational 4,4 %

·       partide politice 29,0 %

·       servicii publice 4,4 %

·       servicii medicale 15,0 %

·       pasapoarte, imigrare 4,0 %

·       politie 3,8 %

·       sector privat 1,3 %

·       domeniul fiscal 7,2 %

·       altele 1,5 %

·       Indicele de perceptie a coruptiei in 2002: 5,2

·       Indicele de perceptie a coruptiei in 2003: 5,3 (nr anchete -11, marja de eroare -1,1, valori cele mai inalte/joase: 3,3 – 7,3)

·       Indicele de perceptie a coruptiei in 2004: 4,8 (nr anchete – 10, valori cele mai inalte/joase 4,4 – 5,1)

·                           Nota IPC – 4,8

·                           Incredere 4,4 – 5,1

(10 reprezinta probitate maxima, 0- coruptie ridicata)

Conform indicilor din anii 2002 si 2003,  Italia se situeaza pe locul 35 in randul gradului de percepere a coruptiei, iar conform indicelui perceput in anul 2004, Italia se situeaza pe locul 42 in randul celor mai corupte tari.

Coruptia politica reprezinta un indicator care reflecta lipsa de transparenta a  fondurilor in politica, a aplicarii legii in finantarea politica, a alegerilor, a puterii de influenta a sectorului privat , in special a sectorului arme si petrol, abuz de putere, deturnare fonduri,  coruptia procesului electoral, precum si ingrijorarea fata de concepte precum echitatea si justitia si insasi democratia.

O tendinta ingrijoratoare care  s-a manifestat in Europa in timpul perioadei la care face referire Raportul Mondial asupra Coruptiei din 2004, o reprezinta extinderea privilegiului imunitatii de care beneficiaza oamenii politici.  Italia a propus legi care acorda imunitate impotriva urmaririi penale a inaltilor responsabili politici in cadrul aspectelor legate de coruptie.

Indicele de perceptie a coruptiei face referire la coruptia asa cum este resimtita de mediul de afaceri, analistii de risc si oamenii in general. 10 reprezinta probitate maxima, 0- coruptie ridicata.

Anchetele sunt realizate in scopul evaluarii performantelor tarii. Au fost interpretate 17 anchete realizate de 13 organisme independente. Marja – tip – indica diferentele intree valorile date de diversele surse. Cu cat diferenta este mai mare, cu atat perceptia este mai diferita de la o sursa la alta. 

Valori maxime/minime – indica cele mai mari/mici valori indicate de diferite surse.

VI. SCURTA CARACTERIZARE A INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT, A CAILOR DE ACCES PENTRU   MARFURILE IMPORTATE.

Cai ferate:

·                                    total 19.493 km (2002).

·                                    total 19.507 km (11.651 km electrificati)

·                                    ecartament standard: 18.070 km ; (11.375 km electrificati)

·                                    ecartament ingustat: 123 km (88 km electrificati) (2003)

Autostrazi:

·                                    total: 479.688 km

·                                    pavati: 479.688 km (inclusiv  6.621 km de autobanda)

·                                    nepavati: 0 km (1999)

Cai navale:

·       2.400 km pentru tipuri variate de trafic comercial

Conducte:

·                                     gaz 17.448 km; petrol 1.245 km (2003)

Porturi:

·       Augusta (Sicilia), Bagnoli, Bari, Brindisi, Gela, Genoa, La Spezia, Livorno, Milazzo, Napoli, Porto Foxi, Porto Torres (Sardinia), Salerno, Savona, Taranto, Trieste, Venetia (2001)

Nave comerciale:

·       total: 475 nave ;

·       tipuri de nave: mari 39, cargouri 40, tancuri chimice 106, petroliere si mineraliere 2, containere 23, de gaz lichefiat 43, pentru transport de animale 2, de transport multifunctional de capacitate mare 1, de pasageri 13, de pasageri /cargo 1, tancuri petroliere 74, cargouri frigorifice 4,

·       incarcatoare/descarcatoare 62, de croaziera 31, tancuri speciale 11, transportor de autovehicule (bacuri) 23

·       in proprietatea tarilor straine: denemarca 4, franta 3, grecia 5, japonia 1, monaco 22, olanda 4, panama 2, elvetia 2, taiwan 10, marea britanie 5, s.u.a. 13  (2003 est.)

Aeroporturi:

·            134 (2002).

·            134 (2003 est.)

Aeroporturi cu piste pavate:

·            total: 96  peste 3.047 m  (2003 est.)

Aeroporturi cu piste nepavate:

·            total: 38

·            1.524 to 2.437 m: 2

·            914 to 1.523 m: 18

·            sub 914 m: 18 (2003 est.)

Hangaruri pentru elicoptere:

·            4 (2003 est.)

Sursa datelor: CIA  – the world factbook

Transporturile au un rol activ in dezvoltarea economica a Italiei. Reteaua feroviara si rutiera moderna faciliteaza transporturile interne si asigura legaturi internationale, traversand Muntii Alpi. Noduri ale retelei de transporturi sunt: Milano, Torino, Bologna, Torente, Roma si Napoli.

Transporturile maritime (cu vechi traditii) au, in prezent, un rol forte activ in exportul produselor industriale si importul materiilor prime energetice si minerale. Genova este principalul port italian.

Avand o populatie ce reprezinta doar 1% din populatia globului, Italia participa cu 5% la volumul comertului international, pondere ce arata pozitia deosebita pe care o are in economia lumii contemporane.

CONCLUZIE

De-alungul ultimilui deceniu, economia Italiei a ramas o economie solida in ciuda importantelor schimbari in structura sa.  Aceasta adaptare la multiplele schimbari pentru a-si mentine ridicat nivelului competitiv nu a fost constanta.  

Comparatie intre  economia Italiei cu economia principalelor tari puternice din lume. In anii 90 It era pe locul 5,    este pe locul 5 FMI  contribuie…, apartine UE   etc.

Principalii indicatori economici in tarile dezvolate, 2002

Italia(a)

Spania(b)

Germani(b)

SUA(a)

Japonia(a)

PIB (US$ bn)

1,189.0

656.5(a)

1,994.4(a)

10,446.3

3,990.7

PIB pe cap de locuitor (US$)

20,484(a)

16,172(a)

24,301

36,406(b)

31,445(b)

PIB pe cap de locuitor (US$ at PPP)

26,665(a)

21,451(a)

27,061

36,406(b)

27,076(b)

Inflatia preturilor Consumer price inflation (av; %)

2.5

3.5(a)

1.3(a)

1.6

-0.9

Balanta curenta Current-account balance (US$ bn)

-7.1

-16.8

49.7

-480.9

112.9

Balanta curenta Current-account balance (% din  PIB)

-0.6

-2.6

2.5

-4.6

2.8

Exporturi de bunuri fob (US$ bn)

253.6

115.3

601.1

681.9

394.9

Importuri de bunuri fob (US$ bn)

-236.9

-148.3

-487.2

-1,164.7

-301.3

Suirsa datelor: Economist Intelligence Unit estimates.

Cu un scor total de 2,26, piata Italiei este apreciata a fi in mare masura o piata libera, interventia guvernului Italian in economie avind un nivel scazut. Punctele nevralgice a fost inregistrate la factorul poverii fiscale a guvernului Italian, in privinta pietii informale 2,5 si a reglementarilor excessive 3, ceea ce denota prezenta unei birocratii destul de ridicate. Avand in vedere presupozitia conform careia exista o legatura directa intre birocratie si aparitia coruptiei, aceste aspecte sunt percepute a fi ingrijoratoare. In ciuda existentei unor aspecte mai negative, piata italiana este una stabila, guvernul Italian incurajand investitiile, care au inregistrat o crestere cu aproximativ 17,6%in anul 2003, de la 14,699% miliarde dolari in 2002 la 17,285 mil dolari in anul 2003. Ponderea investitiilor pe piata Italiei comparativ cu anul 2002 inregistreaza o crestere de aprox. 17,6%. Acest aspect denota faptul ca guvernul Italiei incurajaza investitiile straine. Investitorii straini nu intimpina dificultati cind investesc in Italia, desi obstacolele care tin proceduri birocratice sunt impovoratoare. Nu exista obstacole in repatrierea profiturilor, a transferurilor de capital, a platilor sau a transferurilor curente. Indexul privind libertatea Economica acorda calificativul 2, pe o scara de la 1 la 5, in privinta fluxului de capital si investitii straine.(valori 1 si 2 indica cele mai libere economii de piata).In privinta indicelui de percepere a coruptiei, acesta a inregistrat o scadere in anul 2004 fata de anul 2002 si 2003. Conform indicilor din anii 2002 si 2003,  Italia se situeaza pe locul 35 in randul gradului de percepere a coruptiei, iar conform indicelui perceput in anul 2004, Italia se situeaza pe locul 42 in randul celor mai corupte tari.

concluziile mele: Italia este o tara care incurajeaza investitiile straine, acest fapt rezultand din cresterea acestora cu 17,6% in anul 2003. Adaugandu-se si incurajarea guvernului in ceea ce priveste investitiile straine (investitorii nu intampina dificultati cand investesc in Italia), precum si situatia economica in crestere a Italiei, aceasta este un loc favorabil pentru plasarea investitiilor.




loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Referat - Relieful carstic
Subcarpatii Curburii
Lacul strachina
Caracterul integrativ al geografiei
Lacul piscicol
CADRUL REGIONAL
UNIVERSUL, Galaxia si planetele
Judetul Bacau





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu