Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
Caderea si reformarea sistemului comunist in pragul mileniului III si al constructiei europene post-razboi rece

Caderea si reformarea sistemului comunist in pragul mileniului III si al constructiei europene post-razboi rece





Caderea si reformarea sistemului comunist in pragul mileniului III si al constructiei europene post-razboi rece

Sistemul comunist a fost si este un amestec de realitate si utopie, care era definit la inceputul anilor `50 ca un conglomerat statal si national, supranumit “imperiul rosu”[1]. El se intindea de la Berlin la Vladivostock si de la nordul inghetat al Siberiei la plajele insorite ale Cantonului. Cel putin asa a perceput occidental harta geopolitica pana la inceputul anilor 80. Evident, nici un imperiu din lume nu a avut amploarea si consistenta celui communist, dar metamorfoza prin care acesta a trecut a fost surprinzatoare. Daca la inceput putem vorbi de comunism doar in URSS (1917) si protectoratul sau, Mongolia exterioara (1924)[2], la sfarsitul anilor `50 granitele acestui colos s-au extins de la Polul Nord pana la paralela de 35o, din Caraibe si pana la Pacific, totalizand o imprastiere pe trei continente. Cum a fost posibila aceasta realizare? Investigatiile asupra epocii comuniste sunt dificile din serioase si variate motive, iar unei astfel de intrebari este posibil sa nu i se gaseasca niciodata un raspuns complex, satisfacator. Insa tinand cont de afirmatia lui Santayama: “Cei ce nu-si pot aminti trecutul sunt obligati sa-l repete”[3], se poate considera ca, macar in parte, studiul aplicat fiecarui membru aderent poate arunca o lumina asupra evenimentelor. Raymond Aron in Democratie si totalitarism[4] afirma ca atat comunismul cat si nazismul reprezinta doua specii apartinand aceluiasi gen: totalitarismul. Nu se poate spune cu siguranta, dar orice ipoteza am avea, ea trebuie inscrisa in contextul istoric al sfarsitului primului razboi mondial, cand in lume se impun partidele cu caracter de masa si ai caror lideri, indiferent de apartenenta sociala, trebuie sa fie carismatici. Prin aceste atuuri ajung la putere partide cu doctrine totalitare. Totusi, in fata ascensiunii nazismului german, a fascismului intruchipat de o paleta mai larga de state si a militarismului nipon, intelectualii au reactii de categoria celei exprimate de Thomas Mann: “Antibolsevismul este neghiobia fundamentala a epocii noastre”[5]. Sa fi avut dreptate oare scriitorul german si un regim cu un partid monopolist la putere sa reprezinte pentru multi viitorul si, de asemenea, optiunea pentru totalitarismul de dreapta sau de stranga? Se pare ca mai aproape de esenta problematicii se situeaza filosoful german Spengler, care spunea ca: “omul, animal de prada, este prin esenta violent”[6], iar regimurile care afirma, precum cel comunist, ca pot elimina aceasta violenta, au dupa 1945, aderenta la mase. Albert Camus afirma chiar: “nenorocirea este ca suntem in epoca ideologiilor totalitariste, deci suficient de sigure de ele insele, de ratiunea lor invechita sau de marginitul lor adevar, pentru a nu vedea salvarea decat in propria lor dominatie”[7]. Din aceste afirmatii reiese un element aparent paradoxal: comunismul national. Acesta a fost marele bilet castigator al elitelor comuniste din intreaga lume, modalitatea prin care ideologia a mai castigat timp pana in anii ’ 90 si chiar si dupa aceea, pana in zilele noastre.

            Insa pentru o intelegere de ansamblu asupra profunzimii problematicii este  interesanta o scurta privire asupra istoriei fenomenului comunist, pentru ca, asa dupa cum afirma regale spaniol Filip al II-lea, in secolul XIV,  ”daca vei dori a intelege orice pe lumea aceasta trebuie sa incepi mai intai cu istoria acelui lucru”. Astfel trebuie mentionat ca idea de communism se naste in secolul al XVII-lea odata cu contributia adusa de Marx si Engles prin elaborarea ideologiei socialiste, ideologie inspirata din realitatile de moment ale Imperiului Incas, preluate si descries in ,,Utopia” lui sir Thomas Morus de la !515.[8] Dar, in 1911, urmasii lui Marx si Engeles se vor diviza in doua mari falii: socialistii, care doreau accederea la putere pe cale pasnic-electorala si revendicari sindicale largite pentru populatia crescanda a muncitorilor autointitulati proletariat, iar de cealalta parte comunistii, care doreau acapararea puterii statului cu orice prêt si prin orice mijloace, inclusive cele ilegale, apoi pregatirea revolutiei mondiale pentru instaurarea fortei mincitorilor peste tot in lume, in fiecare stat de pe planeta, chier cu riscul unui razboi generalizat. Dupa deziluziile create in  lume de primul razboi mondial, liderii forta ai aripii cele mai radicale a comunistilor vor primii ordinal de la Moscova, noul centru coordonator al comunismilui mondial, in frunte cu Lenin si Trotki, pentru alierea cu socialistii, in speranta acapararii grabnice a puterii in tarile europene devastate de prima conflagratie mondiala. Partitura nu era deloc una noua: in Rusia Tarista se procedase la fel, iar la momentul considerat prielnic, bolsevicii isi lasasera ,,tovarasii” socialisti de drum, abandonati in drum, creandu-se in doar 7 ani un alt imperiu mascat – Rusia Sovietelor, iar mai apoi conglomeratul U.R.S.S. (1917-1924). Insa deziluzia suferita de Lenin odata cu esecul primului val revolutionar de stanga va creea in mintea conducatorilor comunisti scepticismul fata de reanfratirea cu socialistii. Un bun exemplu al acestei gandiri a fost ilustrat de Lenin prin critica ironica a revolutiei cu iz socialist de la Berlin (1919), terenul considerat cel mai prielnic in viziunea lui Marx pentru declansarea revolutiei mondiale: ,,Daca ar fi sa mai incerce inca o revolutie si ar trebui sa manifesteze din nou fratii nostrii, muncitorii germani, de vor intalnii in parcuri plancarte cu ,,Atentie nu calcati iarba!” ei vor marsalui numai pe alei. Foarte mult nu se insela. Cand acestia fusesera inghesuiti intro autobaza de autobuze, apartinand transportului public, majoritatea dintre ei isi cumparasera inainte de arestare bilete… 

Succesorul acestuia, Stalin va impartasii aceeasi reticenta fata de socialistii europeni. Insa cu aceeasi dibacie, mostenita de la inaintasul sau, nu va ezita ca ori de cate ori situatia interntionala o va impune, mai ales tinandu-se cont de realitatile epocii respective (lupta impotriva ascensiunii vertiginoase a belicuaselor ieologii fasciste si naziste), sa se uneasca cu socialistii, ca si cu democratii ori anarhistii, in cadrul unor largi frontui populare electorale (in Franta) sau paramilitare (in Spania, 1936-1939). Insa reticentele ii vor fi repede confirmate: dupa declansarea marii terori din anii ’30 si stoparea ei pe fondul celei de a II-a conflagratii mondiale, odata cu sfrsitul lui Hitler, neintelegerile si suspiciunile cu aliatii au izbucnit virulent, iar socialistii ori celelalte partied politice, indifferent de orientarea lor, au recapatat odata cu izbucnirea Razboiului Rece (1947-1949) aceeasi soarta tragica a rusilor socialisti albi, trotkistilor, zinovievistilor sau alte categorii revizioniste ale perioadei interbelice; aceasta va purta ,,brendul” de success al vremii – teroarea fizica si psihica, deportarea in gulag, exterminarea prin foamete, colectivizare si nationalizare fortate, comunizarea si sovietizarea brusca a ,,aliatilor” mai mici inclusi fara drept de apel sub Cortina de fier, iar nu in ultimul rand, moartea in fata plutonului de executie in mod arbitrar pentru aproape orice putea /sau se dorea deliberat sabotaj impotriva noului stat instaurat, inclusive pentru ,,crime” considerate retroactive… Pentru inca o data in istorie, socialistii si democratii, din statele Europei Centrale si de Sud-Est, vor devenii intre 1945-1948 tovarasii de drum, lasati curand in drum, pentru a fi si mai curand culesi de organele de represiune politica.

In parallel, in Europa de vest, de asta data fronturile de uniune nationala vor fi create ca reactie adversa la inaintarea a ceea ce devenise cunoscut drept invazia ciumei rosii, prin izolarea si inhibarea partidelor comuniste occidentale, mai ales cele puternice electoral conduse Togliatti (in Italia) sau Thorez (in Franta)[9]. Totodata sprijinul pentru fragilele democratii europene postbelice va veni insasi de la Moscova, prin diresctivele lui Stalin de abandonare a jocului electoral si pregatirea revolutiei comuniste prin intermediul inflamarii societatii cu ajutorul haosului instaurat prin agitatii stradale; aceste sfaturi vor discredita in ochii concetatenilor credibilitatea partidelor comuniste locale. Profitand de ocazia ivita, institutiile statului vor declansa la semnalele americane o vasta constructie economico-politica menite a unii sub o entitate unica, cu sprijin logistic de peste Atlantic, care trbuia sa consolideze intregul spatiu vest-european, obtinut prin acordul de procentaj dintre Stalin si Churchill din 1944, spre a putea fi in stare de o rezistenta reala in fata unei eventuale inaintari violente a comunismului dupa tiparul cehoslovac ori berlinez. Aceasta avea sa fie C.E.C.O., iar mai apoi Piata Comuna si Comunitatea Europeana. Creata ca o structura initial economica, care a esuat in 1954 sa devina siuna militara, in scurt timp se va materializa si ca o veritabila constructie politica europeana[10].

Totusi, marxismul a mai cunoscut, mai ales in Franta, un puternic reviriment datorita dorintei neobositei intelectualitati franceze de nou si novator. Oameni  ca  Sartre, Camus F. Furet si altii vor mai intretine o vreme vie flacara cominista pe sol francez chiar si ni momentele istoriei franceze dramatice, precum sangerosul si sfisietorul episode al razboiului alegian[11]. Odata insa cu trecerea anilor, intelectualii francezi, alarmati de sterile privind lipsurile, abuzurile si stagnarea de la nivelul maselor, economiei si elitelor comuniste din Uniunea Sovietica si satelitii acesteia europeni, se vor dezice, incet dar sigur, de ideologia comunista si vor testa cu success apropierea de socialisti, prin creerea de artificii propii, cum ar fi alipirea la curentul cultural-artistic transformat al suprarealismului. Considerand ideologia comunista propagate de la Kremlin osificata, multi adepti ai stangiifranceze se vor reorienta catre elanul communist generat de spatial Lumii a III-a care incepand cu anii ’ 70 suferea transferal sperantei revolutionare. Astfel, apare ultimul val de frenezie procomunista, care adesea imbraca infatisarea maoista, castrista s. a. m. d.

Incepand cu anii ’ 80, o stanga intelectuala franceza de stirile alarmante despre abuzurile comise de Revolutia Culturala, mizeria cumplita de pe strazile Havanei sau atrocitatile comise in Africa in numele ideologiei comuniste a luptei de clasa, va fi fortata de realitatile sfarsitului secolului XX (internetul, energia nucleara, avansul tehnologic e. t. c.) sa inteleaga ca idea care s-a nascut la finele secolului XIX din asuprirea celor multi (proletarii si taranii) datorita capitalismului naprasnic - in cea mai pura forma a sa - , comunismul devenise perimat in pragul trecerii catre noul mileniu, iar viitorul nu putea apartine decat social democratiei dupa model Germanic ori liberalismului capitalist democratic promovat din tara unde troneaza Capitoliul…

Valul seismic al anului 1989-91 nu a cuprins intregul univers communist.au mai ramas ,,insulele” China ,Coree de Nord, Vietnam , Cuba, insa in doua dintre acestea drapelul Mc Donalds flutura adesea mai sus decat cel national rosu. Dar nimic nu este ireversibil in istorie, mai ales cand se apropie scadente succesoriale. Mai raman in lume  ,,insulate formate din partied comuniste sau foste comuniste devenite miraculous peste noapte reformatoare si renovatoare. Daca cele mai conservatoare si mai putin pregatite pentru schimbare – ca de exemplu P.C. Francez sau P.C. Portughez – au suferit, altele, care dobandise-ra de mult timp o oarecare independenta fata de Moscova, au stiut ca eliberndu-se de dogme devenite stanjenitoare si schimbandu-si uneori eticheta, au reusit sa parcurga frumoase trasee electorale. Astfel P. C. Italian s-a impus  ca aripa progresista a coalitiei ,,Ramura de maslin” care a castigat alegerile legislative italiene in primavera lui 1996 si s-a restructurat in ,,Rifondatione Comunista”. Partidele comuniste reformate din Vestul Europei au pierdut din legitimitate odata cu caderea Cortinei de fier, insa nu au disparut subit. Ele au adoptat o doctrina la extrema partidelor socialiste, fapt ce le-a ajutat la capatarea unui nou sens European: tinand sens ca U.R.S.S. nu mai era au putut sa mearga mai departe pe propiile picioare, dupa exemplul reformator initiat de liderul communist francez George Marche, care apoi preda stafeta lui Robert Hue. Cu toate acestea unii observatori (zurnalisti, analisti politici, istorici afirma ca nationalismul si rezistenta fata de globalizare sunt reminescente ale comunismului mascate sub forma neocomunismului[12]. 

In fostul U.R.S.S., dupa implozie, fostele partide comuniste reconvertite mai mult sau mai putin in partied social democrate, au revenit foarte repede la suprafata. In Lituania, Ungaria, Bulgaria, Polonia si Romania ele au castigat alegerile, iar in Rusia, sub sceptrul lui Zuganov formeaza majoritatea in Duma de Stat (noiembrie 1995), castiga 40% din alegerile prezidentiale (iunie 1996), iar cei ca Jirinovschi degajeaza o adevarata hipnoza la nivelul maselor mai mult ori mai putin simple si saracite. Cum se intelege aceasta revenire a ex-comunistilor in Europa Occidentala si intoarcerea lor in Europa de Est si in Fostul U.R.S.S.? Acest fenomen exprima in gradul cel mai inalt grad dezamagirea pe care mizeria, nemultumirea si ingrijorarea fata de viitor fac societatea defavorizata occidentala sau din fostele tari comuniste sa-si indrepte privirile spre conducerile de stanga reorganizate, fata de care nu s-au impus ca alternative alte forte, decat poate cele de extrema dreapta asa cum a fost cazul Austriei (2003) sau aproape al Romaniei (2000). Dimpotriva, restructurarile intreprinse de echipele conducatoare necomuniste, realizate in numele constructiei europene sau al trecerii la economia de piata – au provocat veritabile deziluzii amare si frustrari sociale. Pe de alta parte in  majotiateaa tarilor  comuniste estice, teama de razboi civil sau dificultatile tranzitiei au dus la uitarea istoriei recente si amnezia vis a vis de fenomenul communist. Flosoful G. Liiceanu deplange faptul ca ,,pudoarea memoriei a fost impinsa atat de departe incat oamenii au ajuns sa uite chiar inainte de asi fi adus aminte” imoralitatea comunismului.

 De fapt, ceea ce mai ramane din doctrina lui Marx si Lenin liderilor post comunisti, ale caror unice obiective par a fi asanarea finantelor publice, dezvoltarea pietei si afirmarea nationalismului sunt vechile ite, vechile relatii si pile, fostul nepotism reactualizat la marca vremurilor noastre . Pana la urma tot ce se petrece este echivalentul unui communism devenit un refugiu pentru marfurile greu vandabile ale tranzitei si pentru nostalgicii unui trecut idealizat care-si amintesc decat existenta unui stat protector in interior si temut in exterior. Fara a pretinde compararea a ceea ce nu poate fi comparat, Andre Fontaine aminteste ca principala cauza a reantoarcerii comunismului, la fel ca si in cazul reverberantei fundamentalismului Islamic, a fost ca dupa caderea Cortinei de fier se astepta culmi nebanuite ale libertatii, progresului, prosperitatii, insa ceea ce s-a obtinut cel mai adesea a fost inbogatirea unor minoritati sociale si saracirea mai rau decat oricand altcandva a majoritatii populatiilor, creandu-se strain impresie ca era mai bine inainte[13]            



[1] Paul, Sfetcu, 13 ani in anticamera lui Dej, Ed. Fundatie Culturale Romane, Bucuresti, 2000, p.7.

[2] In stricta interdependenta cu Razboiul civil din Prusia (1918-1921), cf. Ferdinand Ossendowski, Animale, oameni si zei, Ed. Institutul European, Iasi, 1994, p.239-240.

[3] Paul, Sfetcu, op.cit., p.7-8.

[4] Raymond Aron ,Democratie si totalitarism,Ed.All,Bucuresti,1998,p.35.

[5] Paul Sfetcu, op.cit., p.7-8.

[6] Raymond Aron, Democratie si totalitarism, Ed. ALL, Bucuresti, p.259.

[7] P.Milza, S. Berstain,  Istoria secolului XX, vol. п. Bucuresti: Editura All, 1998, p. 166.

[8] Terence Ball, Richard Dagger, Ideologii politice si iealul democrat, Ed. Polirom, Iasi, 2000, p. 128.

[9] Hobsbawm, Eric, Secolul extremelor, Ed. Lider, Bucuresti, 1998

[10] Milza, P.,   Berstain, S.,  Istoria secolului XX, vol. 2. Bucuresti: Editura All, 1998

[11] P.C.Francez s-a opus pana la capat razboiului din colonii, sustinuti de intelectuali de marca francezi, cu riscul de a parea in ochii opiniei publice ca antinationali cf. Francois Furet, Atelierul istoriei, Ed. Corint, Bucuresti, 2002, p.

[12]Wolton, Thierry Rosu- Brun. Raul secolului, Ed. Fundatia Academia Civica, Bucuresti, 2001

[13] Soulet, J. Francois Istoria comparata a statelor comuniste Ed. Polirom,2001,

Bucuresti




loading...


.com Copyright © 2017 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Anglia in Primul Razboi Mondial 1914-1918
Natiunile moderne: Identitate si ideal
Era suspiciunii: Nietzsche si Freud
Dreptul scris in Transilvania in epoca voievodatului si a principatului dependent de Turcia
Organizarea de stat a provinciei romane Dacia
Pagubele produse in avutia nationala prin pierderea provinciilor in 1940
Romania in Primul Razboi Mondial
GENEZA RELATIILOR CAPITALISTE. ECONOMIA EUROPEANA IN SECOLELE XIV-XVII




loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu