Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » Istorie
EPOCA NOUA A PIETREI SAU NEOLITICUL (CIRCA 6.000-3.000 I. CHR.)

EPOCA NOUA A PIETREI SAU NEOLITICUL (CIRCA 6.000-3.000 I. CHR.)



EPOCA NOUA A PIETREI SAU NEOLITICUL (CIRCA 6.000-3.000 I. CHR.)

Neoliticul reprezinta ultima si cea mai evoluata epoca a pietrei, marcand inceputurile civilizatiei umane la scara globala. El cores­punde geocronologic unei etape din Holocen in care clima temperata a inregistrat cateva variatii insotite de unele modificari in arealul si frecventa speciilor de plante si animale. Schimbari mult mai radicale


si durabile a cunoscut insa neoliticul in modul existential al oamenilor. „Revolutia neolitica” a constat in inlocuirea economiei pradalnice sau de insusire cu o economie productiva si, implicit, a modului de viata instabil si dependent de natura cu unul statornic, bazat pe munca si gandire consecvent creative.


Succesiuni si interferente de culturi si comunitati neolitice. Cu un mod de viata sedentar si cu o economie productiva sunt atestate la noi comunitati creatoare ale unor splendide culturi care prin trasaturile lor generale se integreaza in aria de civilizatie neolitica europeana, iar prin caracteristicile proprii se constituie intr-o entitate de civilizatie neolitica specifica spatiului carpato-dunareano-balcanic.

Astfel, in neoliticul timpuriu gasim culturile sau grupurile culturale: Precris sau Carcea-Gura Baciului, Cris sau Starcevo-Cris si Ciumesti I. Din neoliticul mijlociu sau dezvoltat dateaza culturile: Vinca-Turdas, Tisa, Ceramicii liniare, Dudesti, Boian, Vadastra, Hamangia, Precucuteni etc. In neoliticul tarziu sau eneoliticul dezvol­tat intalnim culturile clasice: Cucuteni, Aldeni-Stoicani-Bolgrad, Gumelnita, Salcuta, Vinca-Pločnik, Petresti, Tiszapolgar-Romanesti, Bodrogkeresztur-Gornesti, Cernavoda I si Salcuta IV-Herculane-Che-ile Turzii.

Asezari si locuinte. Studiul frecventei, marimii duratei si struc­turii asezarilor din arealul culturilor mentionate evidentiaza evolutia stabilitatii si densitatii comunitatilor respective si, implicit, procesul demografic general din cadrul neoliticului carpato-dunarean. De ordinul zecilor, sutelor si, exceptional (in cultura Cucuteni), miilor, asezarile depistate in aria si pe durata fiecarei culturi sunt in majoritate deschise, iar restul fortificate natural (prin locul amplasarii) si artificial cu sant si cu val de pamant; fenomenul intaririi asezarilor (cel mai frecvent in eneolitic) semnaland unele tensiuni si conflicte intercomunitare sau/si amenintari din afara teritoriului nostru. De asemenea, variate numeric si dimensional, locuintele cercetate sunt bordeie cu o incapere mai mult sau mai putin adancita in sol si case de suprafata cu una sau mai rar cu doua camere (exceptional mansardate), construite din paianta si prevazute cu podele, vetre, cuptoare, gropi de provizii etc.

Indeletnicirile comunitatilor neolitice au fost mestesugurile, cultivarea plantelor comestibile, cresterea animalelor domestice, pes-


cuitul, vanatul, culesul, schimburile de produse (in troc), creatiile artistice si practicile cultuale.

Dintre mestesuguri, cel mai important prin implicatiile si conse-cintele sale in viata economica a comunitatilor se recomanda a fi fost extragerea si prelucrarea pietrei. Astfel, din diferite roci (predo­minant silexuri, dar si gresii, obsidiana, cuart etc) s-a lucrat, in tehnica cioplirii si mai ales a slefuirii (inclusiv a perforarii), o gama larga de unelte si arme: mai multe tipuri de lame, lamele, burine, gratoare, strapungatoare, topoare, dalti, tesle, sfredere, sapaligi, rasnite, ma-ciuci, varfuri de sageata si de sulita etc, o buna parte dintre topoare, tesle si sapaligi fiind perforate si fixate in cozi de lemn.

Frecvent s-au realizat prin taiere, slefuire si adesea perforare diferite ustensile din corn si os. Completand gama celor din piatra, acestea sunt brazdare, sapaligi, seceri, ciocane, daltite, impunsatoare, ace, harpoane, spatule s.a.

Un alt mestesug important practicat in neolitic si mai intens in eneolitic a fost metalurgia cuprului si aurului. Din aceste metale s-au lucrat, in tehnica martelarii ori turnarii, diferite tipuri de unelte, podoabe, piese de cult si de prestigiu. Astfel, gasite izolat, in depozite (la Carbuna, Ariusd, Habasesti, Luica, Slivnica, Ciubanca, Cetatea de Balta, Joseni, Tarcea s.a.), in tezaure (Moigrad, Oradea, Hotnita) si in morminte (Varna) sunt diferite tipuri si variante de topoare (cel mai elaborat fiind tipul cu bratele in cruce), dalti, ace de cusut, carlige de undita, sule, cutite, pumnale, bratari, inele, coliere, pandantive, perle, idoli antropomorfi si zoomorfi, „sceptre” s.a..

Dar cel mai prolific mestesug a fost olaritul. De o mare bogatie si varietate, produsele ceramice sunt lucrate cu mana si constau in mare majoritate din vase de diferite calitati, forme, dimensiuni si intre-buintari. Alaturi de vase intalnim multe fusaiole si greutati de la razboiul de tesut si plasa de pescuit, diferite suporturi, tipare, tablete, masute, scaunele, altare, machete de case si de sanctuare, figurine antropomorfe si zoomorfe s.a. In general putem spune ca, prin diversitatea, factura, aspectul si functiile sale, ceramica defineste poate cel mai cuprinzator aptitudinile si preocuparile omului neolitic, reveland legatura lui intima cu pamantul care, pe cat de statornic si tenace l-a lucrat, pe atat de meticulos si splendid l-a modelat cu mintea



si palmele sale.


Torsul, tesutul, impletitul, cusutul si alte indeletniciri destinate confectionarii imbracamintei, incaltamintei si altor nevoi domestice sunt atestate de descoperirile de fusaiole, greutati de la razboiul de tesut, resturi de rogojina, de panza si seminte de canepa carbonizate sau imprimate in chirpic si metal, ace de cusut si carlige de impletit, figurine infatisate cu vesminte si incaltari, oase de oi, bovine, suine s.a..

O serie de date arheologice atesta cultivarea plantelor si creste-rea animalelor ca ramuri si ocupatii principale sau vitale ale economiei productive neolitice. Dintre multiplele dovezi ale acestei agriculturi primitive (tip „in telina”) care a evoluat lent in cursul neoliticului mentionam: unelte agricole (sapaligi din piatra si corn, brazdare din corn pentru plug ori aratru, seceri din os cu lamele de silex, rasnite portative si fixe din roca), seminte de cereale si legume carbonizate (de grau, orz, secara, ovaz, mei, mazare, bob etc.), hambare si gropi de provizie, reprezentarea plastica a unei femei care macina ritual la rasnita, numeroase oase de bovine, ovicaprine, suine si putine de cai si pasari (toate descoperite la noi), imaginea unui plug si a doi boi injugati (pe doua vase eneolitice din Polonia) etc.

O parte dintre produsele finite si materii prime luau calea schimburilor, mai frecvent in eneolitic. Aceste schimburi in troc se realizau intre comunitati vecine sau distantate; unele erau situate asa cum se contureaza prin ariile lor culturale de o parte si de alta a Dunarii si ajungeau uneori in sud pana la Marea Egee; altele se aflau de o parte si de alta a cununii Carpatilor si se intindeau spre est pana la Nistru si cate o data pana la Bug sau Nipru, iar spre vest si nord pana in zona Tisei. Asemenea contacte intercomunitare sunt atestate de prezenta unor tipuri de roci de piatra locala si de metal, a unor vase si alte obiecte din lut, unelte si podoabe de cupru, podoabe de chi­hlimbar, valve de scoici etc.

Creatiile artistice si manifestarile religioase sunt ilustrate de o parte dintre produsele ceramice si metalice, de sanctuare, de altare si morminte. Cele mai elevate forme de exprimare artistica (atestate) le reprezinta pictura si sculptura in ceramica, apoi modelarea din aur si din arama a unor obiecte de podoaba, de prestigiu si de cult.

Arta. Practicata cu gust si indemanare in aproape toate culturile neoliticului, arta picturala a atins apogeul in aria culturii Cucuteni. Mesterii cucuteni sunt creatorii unor opere artizanale care ating sau depasesc prin valoare tehnica si estetica tot ceea ce ingeniozitatea omului neolitic a realizat in acest domeniu, incepand cu varietatea si


eleganta formelor plastice si pana la diversitatea si armonia motivis-tica si cromatica a ornamenticii acestora. Realizata inainte de arderea vaselor, pictura cucuteniana prezinta trei culori de baza redate in mai multe nuante ( de la alb curat la alb-galbui, de la negru inchis la negru ciocolatiu si de la rosu purpuriu la siena arsa). Pe fondul vopsit in alb, rosu sau brun sunt trasate direct (stil „pozitiv”) si rezervate (crutate) din fond (stil „negativ”) diferite motive geometrice, spiralo-meandrice si foarte rar antropomorfe sau zoomorfe stilizate. In ansamblu, decorul deosebit de bogat, armonios si ritmic apare fie redat cursiv (stil „liber”) pe toata suprafata vaselor (o perioada, in stil horror vacui), fie distribuit in registre (stil „cadre”) si deseori in functie de partile componente ale recipientului (stil „tectonic”).

Dar realizari picturale remarcabile intalnim si pe ceramica cultu-rilor Tisa, Petresti, Gumelnita si Salcuta, mesterii olari gumelniteni si salcuteni executand frumoase picturi (cu motive geometrico-spiralice) nu numai in culori (bi - si tricrome), ci si cu grafit.

Creatii artizanale deosebite sunt si o serie de vase si figurine de lut decorate pe toata suprafata (in stil horror vacui) cu motive excizate si incrustate cu substanta alba. Realizata de mesterii din cultura Boian sau, mai frecvent si mai frumos, de vecinii lor din aria culturii Va-dastra, aceasta ornamentica bogata, armonioasa si ritmica sparge exclusivismul motivelor spiralo-geometrice prin integrarea discreta a catorva imagini stilizate din lumea faunistica si vegetala.

In general, arta decorativa si mai cu seama pictura neolitica releva nu numai maiestria si talentul creatorilor ei, dar si gustul destul de rafinat al celor ce le consumau.



Foarte bogata si relativ variata tipologic si stilistic se infatiseaza arta statuara din neolitic; alaturi de multimea statuetelor modelate din argila si adesea ornamentate (prin pictura, incizie, excizie si incrustatie cu substanta alba), se intalnesc mai putine exemplare sculptate in os si in marmura sau modelate din aur si cupru. In general, valoarea plastica sau/ si cromatica a acestei arte sculpturale este modesta, mult sub nivelul celei picturale. Merita totusi evidentiate, si pentru varietatea


tematica, unele figurine antropomorfe si zoomorfe ca : „Ganditorul” de la Cernavoda (care apartine culturii Hamangia si prezinta calitati plastice ce trimit la sculptura in lemn), „Inganduratul” si „Pudica” de la Tarpesti, „Zeitele acrobate de la Poduri” (cultura Precucuteni), „Mama cu copilul in brate” de la Rast (cultura Vinca), „Vestitorul”de la Hodoni (cultura Tisa), „Cap de femeie” de la Turdas (cultura Turdas), „Venus” de la Dragesti si de la Ghelaiesti, „Hora”de la Fru-musica, „Femeie macinand” intr-un sanctuar de la Popudinia (cultura Cucuteni), „Pereche dansatoare” de la Gumelnita, „Indragostitii” de la Sultana, „Vulpita” de la Pietrele (cultura Gumelnita) etc. Figurinele antropomorfe si mai putin cele zoomorfe (taurine sau si alte cornute) modelate din foaie de aur sau cupru (ca acelea descoperite la Moigrad, Varna s.a.) se infatiseaza extrem de stilizate (aproape complet geome-trizate), avand o valoare artistica mai scazuta.

Manifestari religioase. Multimea statuetelor feminine, prezenta lor in locuinte, sanctuare sau locuri de cult si morminte, varietatea lor plastica circumscrisa unor stricte canoane stilizante (statice, putin expresive) si reprezentarea atat de insistenta si sugestiva a atributelor materne (sexul redat steatopegic, torsul, pantecele si sanii puternic reliefati ori supradimensionati) se leaga firesc de cultul fecunditatii si fertilitatii, atat de important si complex in epoca. Tot pe seama acestui cult fundamental sunt de pus si figurinele zoomorfe, majoritatea extrem de stilizate, taurul predominant numeric si prezent inclusiv in sanctuare si cerbul fiind cele mai sugestive in acest sens. Sanctuarele, altarele si celelalte amenajari si obiecte de mobilier cu caracter de cult, ca si multitudinea si gestica variata a figurinelor ilustreaza complexitatea ritualurilor care aveau loc in cadrul acestui cult. Astfel apar perceptibile sacrificarea rituala a animalelor domes­tice si, probabil, consumarea carnii lor (tauri, berbeci, porci etc.), macinarea rituala a graului si coacerea painii sacre, care, probabil, se impartea ca hrana participantilor, libatii ceremoniale si, probabil, impartirea bauturilor, tesutul ritual al panzei si vesmintelor de ceremonie dedicate marii zeitei sau/si unor oficianti, dansuri rituale, depunerea ca ofranda a unor figurine si modele de temple, invocatii catre zeita datatoare si protectoare a vietii.

Figurinele de tip „Coloana” sau cu gatul si capul in forma de coloana din unele descoperiri (in culturile Precris, Cris,Turdas-Vinca, Hamangia), coloanele intalnite in sanctuare (de la Parta si Cascioarele),


pictura rosie aplicata pe pereti si mobilier (culoarea sangelui simboli­zand fertilitatea) si reprezentarea imaginii taurului (animal simbolizand puterea si procreerea) presupun oficierea in cadrul cultului fecunditatii si fertilitatii a unui ritual legat de coloana ca axis mundi.

Necropolele (cele mai mari cercetate la Cernavoda, Cernica si Brailita) si mormintele izolate atesta existenta in tot cursul neoliticului a unui important cult al mortilor.Ritul general de inmormantare a fost inhumatia in pozitie intinsa si chircita (putine schelete avand urme de ocru rosu), cu depunerea de ofrande (unelte, arme, podoabe, vase, figurine etc.).

Ingroparea unor copii la temelia locuintelor din aria mai multor culturi (Cris, Boian, Gumelnita, Petresti, Cucuteni ) pare a reprezenta un ritual legat de credinta (larg raspandita in vechime si perpetuata prin legende pana in Evul Mediu,la noi in „Mesterul Manole”) dupa care, pentru a dura o constructie, era nevoie ca ea sa fie animata, adica sa primeasca viata si suflet; acest transfer ritual al vietii infaptuindu-se printr-un sacrificiu real sau substituit.

De asemenea, prezenta in asezari a unor gropi cu cranii umane insotite de ofrande reprezinta fie un ritual sacrificial integrat scena-riilor de animare, fie existenta unui cult al craniului.

Cercetarea antropologica a materialui osteologic uman arata ca in spatiul carpato-danubian din neolitic au trait populatii cu un preg-nant si constant trunchi mediteranoid, dar continand si elemente cu alte caractere fizico-somatice, ceea ce concorda cu datele arheologice privind fenomenul unor contacte, amestecuri, asimilari si sincretisme etno-culturale.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




CULTURA IN EVUL MEDIU
EVOLUTII ALE RAPORTURILOR DE PUTERE LA INCEPUT DE MILENIU III
SAFTA BRANCOVEANU – CRETULESCU (6 aprilie 1686 – 7 aprilie 1747)
BRANCOVENII in EPOCA lui CONSTANTIN BRANCOVEANU
Petru Comarnescu, V. G. Paleolog si Petre Pandrea
Destramarea Iugoslaviei
CONSTITUTIILE DIN ROMANIA
Formarea constiintei istorice


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu