ACTIUNI MANAGERIALE PENTRU FINANTAREA UNUI OBIECTIV DE INVESTITII PRIN PLANUL DE AFACERI

Universitatea "SPIRU HARET"

Facultatea de Management

Specializarea : Management

TEMA : ACTIUNI MANAGERIALE PENTRU FINANTAREA UNUI OBIECTIV DE INVESTITII PRIN PLANUL DE AFACERI

INTRODUCERE

In urma esecului sistemului economic la comanda, central planificat, dupa 1989, Romania s-a orientat catre structurile democratice ale tarilor europene. Strategia nationala de dezvoltare adoptata a avut si inca se mentine in continuare, ca obiectiv principal crearea unei economii de piata functionale, promovarea unei politici economice coerente, crearea unui mediu de afaceri prielnic modernizarii si dezvoltarii intregii vieti social-economice.

Motorul propulsor pentru atingerea obiectivelor acestei strategii de dezvoltare sunt investitiile, intrucat succesul unei economii nationale este direct proportional cu rezultatele eficiente ale agentilor economici, ca grup.

In aceasta ordine de idei, am pornit de la o ipoteza fundamentala conform careia, cresterea eficientei economice a investitiilor presupune nu numai inzestrarea sectiilor de productie cu cele mai performante masini, utilaje, instalatii, ci si folosirea lor la capacitate maxima si cu inalt randament.

Am elaborat lucrarea "ACTIUNI MANAGERIALE PENTRU FINANTAREA UNUI OBIECTIV DE INVESTITII PRIN PLANUL DE AFACERI" pornind de la aceasta premisa si propunand realizarea unui proiect de dezvoltare prin investitii la SC BRADET SRL, avand ca obiectiv principal constructia unei hale de productie, care va antrena societatea in sensul obtinerii unor rezultate mult mai eficiente la nivelul intregii activitati.

In faza primordiala a cercetarii, am evidentiat necesitatea prezentei investitiilor la orice nivel al vietii economice, prezentand evolutia activitatii investitionale, activitate ajunsa rangul de stiinta manageriala. Prin intermediul diferitelor instrumente metodologice de analiza (analiza competentelor functionale si analiza SWOT) am evidentiat situatia actuala a companiei punand accentul pe punctele forte si punctele slabe depistate.

Pentru fundamentarea obiectivului prezentei lucrari am apelat la urmatoarele aspecte teoretice cu aplicatie practica:

metoda managementului pe baza de plan

tehnica manageriala de cercetare operationala;

metode de finantare a proictelor de investitii;

indicatorii de baza, de eficienta si de evaluare a proiectelor de investitii.

Aplicarea acestor metode si tehnici au conturat in primul rand materializarea necesitatii de dezvoltare si imperiozitatea necesitatii fundamentarii strategiei manageriale de investitii, in al doilea rand. Am recurs la demararea proiectul de investitie, prin descrierea noului obiectiv care va fi o hala de productie, am identificat modalitatea financiara prin care acest proiect poate prinde viata.

Analiza rezultatelor obtinute in urma calculului indicatorilor de baza, indicatorilor de eficienta si de evaluare au intarit ceea ce in plan teoretic era evident si anume eficienta proiectului. Impactul investitiei asupra societatii confirma asigurarea eficientei prin cresterea profitului.

Aceasta lucrare confera un spectru foarte larg de semnificatii (manageriale, financiare, economice, ergonomice, tehnologice, de personal, de cosrtuctii, etc.) pentru elaborarea si implementarea proiectelor de investitii, insa toate conduc spre aceeasi finalitate: maximizarea eficientei.

Toate aceste domenii implicate in procesul investitional, precum si numeroasele si diferitele nuante pe care le dobandeste adresandu-se unei ramuri industriale atat de complexe precum este cea metalurgica le-am grupat de-a lungul studiului, pe etape de cercetare stiintifica pe de o parte si cercetare practica pe de alta parte si le-am structurat concentrat in cuprinsul lucrarii.

CAPITOLUL 1

CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND DEZVOLTAREA,INVESTITIILE SI EFICIENTA ECONOMICA

1.1. DEZVOLTAREA SI PROGRESUL MANAGERIAL- tendinte la nivel mondial

Pana in prezent, in Era Moderna, omenirea a experimentat doua modele de dezvoltare: cel al economiei concurentiale de piata, bazat pe dominatia proprietatii private, libertatea de actiune-motivata direct de profit, in sens banesc, monetar, - in tarile astazi considerate dezvoltate, si cel al economiei planificate centralizat, bazat pe dominatia proprietatii publice, alegerea de catre stat a cailor de alocare a resurselor - motivata de asigurarea justitiei sociale in cadrul colectivitatii, - in cadrul fostelor tari comuniste.

In timp ce primul model este inca viabil, cel de-al doilea s-a prabusit sub povara ineficientei economice directe si a nivelului de trai scazut pentru majoritatea populatiei si se afla intr-un proces de tranzitie spre o noua societate si economie care, in liniile lor generale, intruchipeaza trasaturile civilizatiei si activitatii din tarile astazi dezvoltate.

Daca avem in vedere ca actualul model al tarilor dezvoltate produce de multa vreme, ca un cost oportun al unei inalte eficiente economice directe, o saracie crescanda, un somaj in continua dezvoltare, o inegalitate relativa tot mai pronuntata, criminalitate economico-financiara si umana-specifica economiei subterane, destramarea familiilor si deteriorarea ireversibila a mediului inconjurator, atunci, pe buna dreptate, se apreciaza ca balanta acestui tip de economie se dezechilibreaza, de fond si de durata, punand sub semnul intrebarii viabilitatea unui asemenea sistem socio-ecomomic, din punct de vedere natural-uman general.

Tensiunea tot mai puternica care exista intre natura noastra spiritual-umana si mediul economic pe care se bazeaza viata economica si sociala demonsteaza ca dezvoltarea de pana acum, sustinuta cu putere de Banca Mondiala si Fondul Monetar International, de administratiile tarilor cu economie moderna nu a fost in beneficiul general al umanitatii si nici al generatiilor care vor urma.

In aceste conditii, cauzele crizei natural-umane a dezvoltarii de pana acum, afirma cercetatorii: "nu trebuie cautate printre saracii lumii, ci in tarile care stabilesc standardele mondiale ale extravagantei risipitoare ce domina politicile globale care indreapta lumea noastra spre autodistrugere sociala si ecologica".

Criza natural-umana a dezvoltarii pe care o traim este insotita de un proces de globalizare a activitatilor economice, sub comanda si controlul corporatiilor mari si institutiilor financiar-monetare ale lumii si tot mai departe de controlul democratiilor noastre, de controlul colectivitatilor umane. Aceasta inseamna ca, in conditiile globalizarii vietii economice, exista pericolul de a deveni dependenti de marile corporatii, situate in afara controlului democratic, ceea ce va marca un pas important in directia esecului economiilor de piata, asemanator cu esecul regimurilor comuniste.

In general economia mondiala se caracterizeaza printr-un fenomen de integrare in economia mondiala (globalizare) si in acelasi timp printr-un fenomen de fragmentare in economiile de scala, in productie si in piata mondiala.

Fenomenul de integrare presupune firme multinationale, retea mondiala de comert, coordonarea deciziilor in institutii supranationale, interdependenta economica intre tari prin dezvoltarea investitiilor directe, fragmentarea procesului de productie in mai multe tari, coordonarea politicilor economice deasupra tarilor prin globalizarea pietelor financiare si acorduri in integrarea economica.

Fenomenul de fragmentare la nivel de economie mondiala consta in protejarea sectorului agricol, eliminarea tarifelor vamale, politici de respingere a investitiilor straine directe, comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale.

In aceste conditii expuse in linii mari, tarile aflate in stadiul incipient de dezvoltare economica au de urmat calea implementarii propriilor strategii de schimbare pentru integrarea globala.

1.2. DEZVOLZAREA SI ORIENTARILE ECONOMICE ALE ROMANIEI

In ultima jumatate de secol, tarile din Europa centrala si de est, a caror dezvoltare a fost conceputa pe principiile economiei de schimb la comanda, socialista, au ajuns sa se confrunte, urmare directa a orientarii aratate, cu propria lor subdezvoltare economica comparativ cu Vestul. In aceste tari au aparut si s-au dezvoltat profunde dezechilibre interne si externe care au determinat, decalaje de ordin tehnologic, ineficienta economica generata de izolarea fata de economia mondiala, o involutie economico-sociala cu consecinte greu de suportat pentru populatie. Aceasta, din ce in ce mai impovarata si nemultumita de propria stare economica, ca si de perspectivele din ce in ce mai sumbre si mai obscure, atat pe plan economic, cat si politic au determinat declansarea miscarilor de democratizare si pentru o reforma economica, inclusiv trecerea spre economia concurentiala de piata contemporana.

Primele transformari adoptate de Romania au fost inlocuirea vechilor structuri de stat - Partidul Comunist si Marea Adunare Nationala - cu forme noi, simboluri ale democratiei cum ar fi: pluri-partitism, Parlament bicameral, precum si o noua Constitutie, a carei piatra de temelie sunt drepturile fundamentale ale omului - libertatea opiniei, libertatea individuala.

In ciuda acestor dificultati Romania a creat conditiile pentru instaurarea democratiei si schimbarea culturii si s-a orientat spre structurile si grupurile europene si euroatlantice. Astfel, Romania a solicitat admiterea in Comunitatea Europeana si NATO si a devenit membru deplin al Consiliului Europei, preluand in 2000 conducerea OSCE; de asemenea Romania este membra a grupului celor 77. In 1995 Romania a prezentat Declaratia de la Snagov privind intentia de elaborare a strategiei de integrare europeana, iar in anul 2000 a elaborat cu un consens national strategia sa de integrare europeana.

Cu toate acestea mesajul trimis capitalului intern si strain este unul clar cu privire la directia clara spre care se indreapta Romania si de asemenea incurajeaza investitiile necesare reluarii cresterii economice.

Devalorizarea monedei natonale a ieftinit in permanenta exporturile si a scumpit importurile; pe langa acest aspect, faptul ca importurile au luat amploare iar capacitatea de export s-a plafonat au dus la adancirea continua a deficitului balantei comerciale. Situatia se mentine si in zilele noastre :

Figura 1.1. Evolutia comertului exterior al Romaniei in perioada 2002 - 2008 mil. $

Romania intelege faptul ca principala cale de crestere economica si de promovare a progresului tehnic il reprezinta investitiile, prin dotarea obiectivelor economice cu masini, utilaje, dispozitive care asigura perfectionarea proceselor tehnologice, cresterea gradului de prelucrare a materiilor prime, ridicarea nivelului productivitatii muncii si, in final, o eficienta economica sporita; de aceea, in capitolele urmatoare voi dezbate in detaliu problema investitiilor din punct de vedere teoretic si practic si stransa legatura pe care o au cu managementul si eficienta economica.

1.3. INVESTITIILE - COMPONENTA PRINCIPALA A RELANSARII ECONOMICE

Strategia nationala de dezvoltare economica adoptata de Romania, al carei obiectiv principal il constituie crearea unei economii de piata functionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene, vizeaza in principal asigurarea unei cresteri economice durabile, promovarea unei politici economice coerente, crearea unui mediu de afaceri prielnic, modernizarea si dezvoltarea intregii vieti social-economice. [4]

In aceasta ordine de idei, un rol important in atingerea obiectivelor il au investitiile, iar in urmatoarele subcapitole voi expune cateve aspecte teoretice reprezentative pentru acest domeniu.

1.3.1. Conceptul de investitie

Investitiile reprezinta suportul material al dezvoltarii economice, ele stau la baza cresterii calitative si cantitative a factorilor de productie. Cresterea capitalului, suplimentarea numarului de locuri de munca, sporirea randamentului utilajelor si a productivitatii muncii nu se pot realiza fara a consuma resurse financiare, adica fara investitii.

Investitiile implica un amplu proces de modernizare si restructurare a intregii economii nationale vizand toate aspectele activitatilor economice. Modernizarea si restructurarea economiei nationale se realizeaza in primul rand prin imbunatatirea activitatii fiecarei ramuri in parte, prin dezvoltarea pe principii noi a agriculturii, cresterii gradului de participare la circuitul economic a firmelor mici si a activitatii de servicii, intensificarii actiunilor in vederea realizarii unor profunde transformari in plan uman. [5]

Investitiile unui agent economic pot fi facute atat in propria sa tara cat si in tari straine, intalnim situatia in care se realizeaza o combinare a celor doua tipuri de investitii, denumita si investitie mixta. La noi in tara se pot realiza trei categorii de investitii:

investitii proprii sau romanesti

investitii mixte, cu capital romanesc si strain

investitii straine, cu capital extern

Desigur, in Romania se doreste atragerea capitalului strain, avand in vedere situatia agentilor economici romani care nu dispun de fonduri .

Evolutia investitiilor realizate in perioada 2004 - 2008 mil.$ TABEL 1.1

Conform statisticilor prezentate in tabelul 1.1., dupa 2004 valoarea investitiilor a inregistrat o decadere drastica de peste 75%, pana in 2005, urmata de o crestere de circa 80%; valorile investitiilor au continuat sa creasca, ajungand la 7.020 mil $ in 2008, insa acest nivel reprezinta 45% din valoarea inregistrata in 2004.

1.3.2. Clasificarea si caracteristicile investitiilor

Investitiile se pot clasifica dupa mai multe criterii, cum ar fi:

• Investitii corporale - active imobilizate (mijloace fixe) si active circulante (stocuri);
• Investitii necorporale - active necorporale sub forma de fond de comert, brevete; cheltuieli cu pregatirea personalului, de exploatare, de publicitate, etc;
• Investitii financiare - titluri de participare, imprumuturi pe termen lung.

• Investitii productive :

- investitii de expansiune - prin care se creaza noi capacitati de productie;

- investitii de mentinere - se refera la inlocuirea, reutilarea capacitatilor de productie existente;

- investitii de modernizare - se realizeaza in scopul cresterii performantelor tehnice, imbunatatirea randamentelor la echipamentele de productie existente;

- investitii de inovare - in scopul diversificarii activitatii.

• Investitii obligatorii - realizate in scopul respectarii anumitor angajamente luate anterior de alti agenti economici sau fata de proprii angajati, precum si in scopul respectarii anumitor reglementari legale;
• Investitii strategice - se realizeaza in sfera cercetarii-dezvoltarii sau ameliorarii climatului de munca si pot avea caracter ofensiv sau defensiv.

Aceasta clasificare a investitiilor este foarte utila in procesul de fundamentare a deciziilor de investitii. Sunt putine proiecte de investitii care au bine conturat un singur obiectiv, de cele mai multe ori, in cadrul unui proiect se intersecteaza mai multe obiective. Astfel, un proiect de reannoire poate contine si elemete de natura imbunatatirii performentelor tehnice sau a eficientei activitatii de productie.

I. Dupa sursa de finantare:

- surse proprii - capitalul propriu - din profit, fondul de amortizare si din incasarile obtinute in

urma vanzarii unor utilaje;

- surse atrase - credite bancare interne si externe, alocatii de la buget sau din alte surse.

II. Dupa modul de constituire:

- investitii nete - sumele de bani ce provin din produsul national net si au ca scop sporirea

capitalului fix si a stocurilor de materii prime si materiale ;

- investitii brute - constituite prin adaugarea amortizarii la investitiile nete.

III. Dupa gradul de risc pe care il reprezinta:

Investitti cu risc scazut - cum sunt investitiile de mentinere si de ameliorare;

Investitii cu risc sporit - in general cele mai riscante investitii sunt cele de expansiune sau de diversificare.

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA FIRMEI SC BRADET SRL

2.1. DATE GENERALE DESPRE SC. BRADET SRL

Denumirea completa a societatii este S.C. BRADET S.R.L., cu sediul in BRASOV, str. Saturn, nr. 48, unde detine un apartament cu o suprafata totala de 54 m² compartimentat in 3 camere si amenajat sub forma de birouri; activitatea de productie se desfasoara la punctul de lucru de pe str. Bucegi nr.4 si este compus dintr-o hala de productie de 1000 m², magazie mare de 800 m², magazie mica de 20 m² si imprejurimi (curte) cu o suprafata de 600 m².

In momentul de fata societatea are contractati un numar total de 250 angajati.

Obiectul de activitate:

CAEN 2753 - Turnare sub presiune pentru metale neferoase usoare, comercializarea de lingouri de aluminium si de produse auxiliare utilizate in turnatorii. Societatea isi desfasoara activitatea de productie in baza avizelor si autorizatiilor consemnate la Certificatul de Inregistrare la Camera de Comert si Industrie Brasov.

Scurt istoric al companiei:

Societatea a fost infiintata in anul 2004 si si-a inceput activitatea importand produse din Germania (accesorii auto, detergenti, produse din hartie) iar, concomitent, ca exportator, a colaborat cu diverse firme romanesti (ex.: IUS Brasov- suruburi, chei engleze etc.).

La data de 29.01.2004 si-a completat obiectul de activitate cu codul CAEN 5119- comert intermediar cu produse diverse (metale feroase si neferoase) incepand astfel exportul de lingouri de aluminiu ;

La 21.06.2006 societatea a fost autorizata pentru colectarea, valorificarea si comercializarea deseurilor metalice. Finalitatea acestei activitati era exportarea deseurilor, marind astfel gama de produse comercializate la extern, precum si cresterea considerabila a cifrei de afaceri a societatii (127.192.527 mii lei la 31 decembrie 2006 fata de 80.558.975 mii lei la 31 decembrie 2004) ;

Activitatea productiva a societatii este reprezentata de realizarea de piese turnate din aluminiu in cadrul sectiei TSP situata la punctul de lucru din Brasov, str. Bucegi nr. 4 si destinata in cea mai mare parte exportului in Germania.

2.2. ANALIZA MEDIULUI INTERN - APLICAND ANALIZA SWOT

Analiza diagnostic este o etapa foarte importanta in cadrul realizarii unui raport de evaluare. Ea presupune identificarea aspectelor semnificative, sub forma punctelor "slabe" si punctelor "tari" ale societatii.

Analiza diagnostic se realizeaza din mai multe puncte de vedere, mai multe subanalize, numite diagnostice si anume: diagnostic juridic, comercial, al activitatii de productie, al managementului si resurselor umane si nu in ultimul rand diagnosticul financiar contabil.

2.2.1. Diagnosticul juridic

Activitatea firmei de la punctul de lucru din Bartolomeu, se desfasoara intr-o hala inchiriata, ceea ce reprezinta un dezavantaj pentru societate intru-cat acest lucru nu ii permite sa adapteze, sa modifice sau sa imbunatateasca cladirea, anexele si imprejurimile dupa necesitatile si specificul activitatii de turnare; ci din contra activitatea de productie trebuie sa se desfasoare in conditiile impuse de arhitectura, utilitatile cladiri deja existente si nu in ultimul rand de proprietar. Exista totusi si o parte avantajoasa pentru firma si anume faptul ca se afla in relatii foarte bune cu proprietarul si de-a lungul colaborarii de doi ani nu au existat nici un fel de probleme.

SC BRADET SRL si-a achitat intotdeauna toate datoriile atat catre furnizori, colaboratori cat si catre bugetul de stat; nu sunt inregistrate intarzieri si nu i s-au impus niciodata nici un fel de restrictii sau penalitati cauzate de acest motiv. Se poate spune deci, ca societatea a demonstrat o excelenta disciplina financiara. De asemenea remuneratiile datorate personalului au fost platite mereu la datele si in valorile prestabilite aceasta fiind principala explicatie pentru care nu s-au inregistrat conflicte de munca.

Toti salariatii societatii sunt angajati cu carte de munca, sunt incadrati si lucreaza in conformitate cu prevederile noului Cod al muncii.

In acelasi timp va creste preocuparea pentru ecologie, vor fi impuse noi restrictii cu privire la protectia mediului care vor avea un rezultat constrangator asupra firmei; modificari cu caracter restrictiv vor surveni si in domeniul transporturilor (sectorul transporturilor de marfuri este cel relevant in acest context) in sensul ca circulatia autovehiculelor de mare tonaj se va desfasura pe anumite autostrazi, intre anumite ore, fapt care ar putea duce la dereglarea programului de livrari.

Puncte "tari":

- societatea beneficiaza de reduceri la impozitul pe profit

- nu exista litigii cu nici o alta societate

- este respectata legislatia cu privire la protectia mediului

- nu sunt inregistrate datorii fata de bugetul de stat

- situatia actionarilor este clara

- nu exista sindicat

- sunt respectate prevederile noului Cod al muncii

- legislatia tarii incurajeaza exporturile

- pe termen lung, aderarea la UE ar putea simplifica legislatia fiscala

Puncte "slabe":

- societatea nu are titlu de proprietate asupra terenului si cladirii de la punctul de lucru din Bartolomeu

- posibilitatea infiintarii unui sindicat

- pe termen lung legislatia cu privire la mediu va fi mai restrictiva

- pe termen lung o data cu aderarea la UE vor fi impuse noi prevederi legale referitoare la transport

2.2.2. Diagnosticul activitatii de productie

Capacitatile de productie ale societatii se bazeaza pe tehnologie avansata comparativ cu echipamentele si utilajele folosite de catre celelalte societati din acelasi domeniu din Romania. Acest lucru contribuie la cresterea productivitatii prin reducerea timpului necesar unui ciclu de productie, la reducerea consumurilor si, implicit, a cheltuielilor.

Societatea, in momentul actual, dispune de 4 utilaje performante de turnare, 3 dintre acestea sunt de tipul IDRA OL 320, iar cea de-a patra si cea mai performanta este de tipul IDRA OL 420. Dintre utilaje si echipamente tehnologice detinute, mentionez pe cele mai importante: masina de sablare si strungul universal.

Principalele activitati de productie si ordinea lor cronologica in care se succed sunt turnarea sub presiune a pieselor din aluminiu, sablarea, montajul si asamblarea pieselor.

Evolutia productiei exprimata in bucati, perioada trim. I 2006 - trim. I 2008 Tabelul 2.2.

Din evolutia productiei exprimata in tone de material consumat, prezentata in tabelul 2.2., reiese dinamica cresterii volumului productiei; valoarea productiei exprimata in numar de bucati nu este relevanta deoarece piesele executate sunt de greutati diferite, astfel piese cu gramaj mic pot fi obtinute in numar mai mare dintr-o singura presare, adica numar mare de piese si putin material consumat; de asemenea pretul de vanzare al pieselor este exprimat in raport cu greutatea de aluminiu continut si deci cantitatea de material consumat se reflecta in volumul vanzarilor.

Utilajele de turnare IDRA OL 320 sunt prevazute cu cuptoare de topire si mentinere a aliajelor de aluminiu, cu un indicator automat, cu un lubrificator.

Utilajul IDRA OL 420, ultima achizitie a societatii este mult mai performant decat modelul OL 320, fiind prevazut cu un tablou de comanda si un PC care asista la functionarea intregii linii de turnare.

Procesul de productie se realizeaza in 3 schimburi a cate 8 ore, capacitatea maxima de turnare este de 80 piese / ora pentru fiecare utilaj de turnare.

Pentru activitatea de productie sunt folosite aliajele cu baza de aluminiu sub forma de lingouri, topirea acestora facandu-se in cuptoare cu creuzet asejate langa utilajul de turnare. Dupa topire urmeaza operatiile de degazare, dezoxidare si dezgurificare, care urmaresc indepartarea incluziunilor straine care pot aparea in metalul lichid. Aceste incluziuni straine apar datorita imposibilitatii furnizorilor de a obtine un aliaj perfect, dar si datorita fenomenului greu de evitat si anume, in timpul alimentarii masinii de turnare cu lingura, la amestecare si scoatere, prin scufundare, in topitura metalica din creuzet sunt introduse insemnate cantitati de oxizi care se pot transmite in piese.[6]

Inainte de fiecare alimentare, se realizeaza vopsirea matritei cu vopsea refractara care are ca scop evitarea lipirii aluminiului de partile componente ale matritei; apoi incepe turnarea propriu zisa: masina de turnare este alimentata cu lingura de la creuzet, metalul lichid este introdus in forma de turnare (matrita) prin presare la presiuni mari si injectat in forma metalica.

Societatea produce astfel o gama diversificata de piese din aluminiu cum ar fi: carcase de motor, cutii de borne, flanse, scuturi de antrenare, scuturi de ventil, capace, semicuzineti, piese ca atare sau piese cu diferite insertii, etc.

Practic oricat de perfecta ar fi turnarea sub presiune, apare totusi bavura. Debavurarea se face tinand seama de specificul si aspectul piesei, evitand degradarea, dislocarea de material, deformarea dimensiunilor piesei, craparea si formarea amprentelor din manipulare (ex. de la menghina)

In cea mai mare parte debavurarea este manuala cu ajutorul pilei de diferite forme si marimi. Aceasta metoda de debavurare este foarte avantajoasa pentru societate deoarece sunt executate o mare varietate de piese, unele foarte diferite ca forma si mod de debavurare, iar muncitorii debavuratori se pot adapta usor. Au fost cazuri in care pentru o comanda mai mare de piese de acelasi fel s-a folosit si debavurarea prin stantare.

Din acest punct piesele urmeaza cursuri diferite dupa cum urmeaza:

unele sunt livrate direct clientului

altele sunt sablate, apoi ambalate si livrate

altele sunt vopsite, asamblate, ambalate si livrate (seturile pentru parasolare)

Controlul calitatii produselor se face pe flux 'la cald', piesele fiind examinate imediat dupa turnare, urmeaza apoi verificarea dimensionala cu ajutorul instrumentelor universale de control, urmarindu-se respectarea diametrului, a grosimii, inaltimii, conicitatii, lungimii, pe total piesa sau pe segmente de piesa. Ultimul control este cel final efectuat inainte de livrare in cazul pieselor livrate dupa debavurare direct clientului si dupa sablare sau vopsire cand eventualele defecte sunt scoase in evidenta si sunt usor de observat.

Defectele posibile sunt crapaturi din contractie, porozitati, formarea de suprafete exterioare (flori de gheata), exfoliere, defecte cu caracter dimensional.

Datorita masinilor de turnare fabricate dupa o tehnologie mai avansata, cota rebuturilor si a pierderilor (arderi, zgura, culee), este scazuta, avand in vedere faptul ca rebuturile si culeele sunt recuperabile se poate aprecia ca totalul pierderilor este sub procentul de 5%.

Societatea executa pe baza de comanda, astfel incat sa nu existe stocuri sau "timpi morti" in care sa fie intrerupt procesul de productie.

Singura problema, daca ii putem spune asa, care afecteaza fluxul continuu al productiei este inevitabil perioada de sfarsit de saptamana; in zilele de vineri utilajele trebuiesc oprite si materialul ramas in cuptor trebuie scos si turnat in lingouri, iar in zilele de luni sunt pornite utilajele si materialul este topit din nou - in ambele situatii se pierde mult timp si se inregistreaza costuri, spre exemplu in zilele de reluare a activitatii sunt necesare aproximativ 8 ore pentru a retopi materialul, timp in care se inregistreaza pierderi prin consumul de gazele naturale, curentul electric, apa. Desigur toate aceste lucruri sunt normale in industria metalurgica.

Fiind vorba despre productie realizata in Lohn si deci producerea unor componente cu tehnologia clientului si care urmeaza a fi incorporate in diverse produse finite, bunuri de consum de folosinta indelungata, in orice aparatura electrocasnica, in orice automobil, firma nu prea are posibilitatea de a-si aduce contributia unei eventuale activitati a unui department de cercetare-proiectare in domeniul pieselor turnate sub presiune.

Puncte "tari":

- posesia unor utilaje si a unei tehnologii mai avansate decat a concurentei

- pondere scazuta a produselor cu rebuturi in total productie

Puncte "slabe":

- nu exista un departament de cercetare-proiectare in domeniul turnarii sub presiune

- ampasarea improprie a utilajelor

2.2.3. Diagnosticul comercial

Varianta de patrunderea pe piata internationala aleasa de firma este cea a exportului direct. Aceasta alegere implica resurse financiare si nefinanciare (cu personalul, de exemplu) si riscuri mari, un bun control asupra operatiunilor de export, dar si concentrarea efortului de marketing exclusiv asupra linei de produse proprii. Daca s-ar fi optat pentru varianta exportului indirect, de exemplu, atunci firma aleasa sa efectueze operatiunile de export nu s-ar fi concentrat numai asupra produselor proprii, ci si asupra celorlalte produse care s-ar fi aflat in sarcina sa pentru a le directiona catre tarile tinta.

Evolutia vanzarilor S.C. BRADET SRL in perioada 2005 -2008  Tabelul 2.3.

Figura 2.3. Evolutia veniturilor din vanzari ale S.C. BRADET SRL in per. 2005-2008 exprimate in mil. lei si mii $

Urmarind cifrele din tabelul 2.3. si evolutia lor evidentiata in graficul din figura 2.3, observam o crestere substantiala a veniturilor din vanzari. Datorita ritmului accelerat de crestere si a volumului comenzilor pentru anului 2008, previziunile in ceea ce priveste valoarea veniturilor din vanzari sunt favorabile, mentinandu-se trendul ascendent.

Activitatea promotionala a firmei nu este foarte bogata, caci activitatea ei se desfasoara ca subcontractantoare si exporta componente produse in Romania, in strainatate. Un mijloc de promovare foarte eficient ar putea fi participarea la targuri si expozitii internationale, cu toate ca acesta implica costuri destul de ridicate. Dar pentru a-i convinge pe clienti de bonitatea si seriozitatea firmei, de profesionalismul personalului si, nu in ultimul rand, de calitatea produselor, sunt utilizate diverse brosuri, pliante informative, scrisori de specialitate care se trimit clientilor efectivi si celor potentiali.

Privind lucrurile si din alt punct de vedere, patronul firmei fiind german are o bogata experienta in domeniul afacerilor si relatii mai vechi cu partenerii din UE, astfel societatea nu a fost nevoita sa efectueze cheltuieli imense ocazionate de procesul cercetarii de marketing.

Avand in vedere ca Germania a adoptat Euro, iar aceasta se apreciaza in raport cu moneda Romaniei, leul, fluctuatiile cursurilor de schimb valutar aduc un avantaj firmei atunci cand se transforma contravaloarea sumelor primite din exporturile catre Germania, in bani romanesti; ponderea exportului este de circa 92% din totalul cifrei de afaceri.

Atribute ale produsului, cum ar fi: marca, calitatea si livrarea, influenteaza preturile practicate. Ideea principala spre care firma tinde este ca trebuie impuse anumite conditii de pret in tranzactii, astfel incat sa fie atinse obiectivele referitoare la acoperirea costurilor si obtinerea de profit. Preturile practicate sunt, in primul rand, bazate pe costuri, dar se stabilesc si in functie de cerere , efectuandu-se studii referitoare la elasicitatea cererii in functie de pret. In medie pretul este de 2,75 Euro / kg.

Preturile produselor mai sunt influentate si de costul materiilor prime, de costurile salariale (care sunt mult mai mici decat cele din Uniunea Europeana), de cotatiile aluminiului de la London Metal Exchange (LME), cotatii care se stabilesc in dolari, caci Marea Britanie nu a adoptat moneda unica euro, si de paritatea EUR/USD.

Este bine de stiut faptul ca imaginea si reputatia firmei au efecte asupra nivelului preturilor. Din fericire, compania se bucuram de o imagine si o reputatie bune si poate practica uneori preturi mai ridicate.

Puncte "tari":

- patronul firmei este german si are vechime in relatiile cu partenerii din Germania;

prin metoda exportului in mod direct firma detine avantajul folosirii marcii proprii

utilizarea tehnicilor de reclama si publicitate

cresterea comenzilor

- avantaje financiare datorita incasarilor in valuta, respectiv Euro

Puncte "slabe":

un defect de-al firmei este neparticiparea la targuri si expozitii internationale care, desi

implica anumite costuri, reprezinta un mijloc de promovare foarte eficient.

lipsa unei retele proprii de transport si distributie

potentialii noi concurenti

functionarea utilajelor la capacitatea de 75 % din capacitatea maxima

pe termen lung, se remarca tendinta de scadere a resurselor-cresterea costurilor

2.2.4. Diagnosticul managementului si al resurselor umane

Conducerea si coordonarea societatii este realizata de catre administrator, in stransa colaborare cu directorul economic; impreuna stabilesc obiectivele firmei, elaboreaza strategii manageriale si politici de marketing in scopul de atinge obiectivele propuse.

Compartimentele structurii organizatorice ale societatii sunt ordonate intr-o organigrama de tip piramidal (anexa 1). Organigrama include in partea de sus organele de conducere si postul de conducere de nivel superior, sub care sunt redate succesiv celelalte dimensiuni organizatorice, corespunzatoare pozitiei si dependentei lor ierarhice, astfel incat competentele si responsabilitatile functiilor se diminueaza pe masura apropierii de baza piramidei.

nivelul 1: este reprezentat de administrator

nivelul 2: este reprezentat de directorul economic

nivelul 3: este reprezentat de directorul de productie

nivelul 4: este reprezentat de serviciul financiar-contabil si secretariat; compartimentul aprovizionare-desfacere si magazie

nivelul 5 : este reprezentat de seful punctului de lucru

nivelul 6: este reprezentat de personalul direct productiv

Numarul nivelurilor ierarhice are o importanta deosebita pentru buna desfasurare a activitatii de conducere, intrucat reducerea lor inseamna reducerea circuitelor informationale si conduce la cresterea operativitatii decizionale.

Pentru a asigura functionarea in cele mai bune conditii a structurii organizatorice prevazute de organigrama sunt delimitate cat mai exact sarcinile si responsabilitatile fiecarui compartiment, respectiv fiecarui salariat, prin regulamentul de Organizare si functionare si prin fisa postului; in acest fel se evita repartizarea aceleiasi sarcini la mai multe compartimente, precum si lasarea unor sarcini nerepartizate.

Structura personalului Tabelul 2.4.

Din cele prezentate se pot trage urmatoarele concluzii:

muncitorii reprezinta 80 % din totalul salariatilor, iar din totalul salariatilor, cei direct productivi reprezinta 61,6 %;

personalul TESA reprezinta 25 % din totalul salariatilor, iar din acesta cea mai mare parte lucreaza in serviciile functionale.

Structura personalului este echilibrata intre personalul de executie si cel de conducere

Din personalul direct productiv (muncitori), 40% au domiciliul in localitatile invecinate Brasovului si orice schimbare de suplimentare a programului de productie, cum ar fi finalizarea unei comenzi urgente, care presupune prelungirea programului normal de 8 h sau activitate normala in zilele nelucratoare, este conditionat de acest fapt, deoarece in zilele nelucratoare si dupa ora 23 in zilele lucratoare mijloacele de transport in comun circula mult mai rar sau chiar deloc ; salariati nu pot astfel sa se deplaseze intre domiciliu si locul de munca.

Structura personalului in functie de studii Tabelul 2.5.

Sa urmarim, in cele ce urmeaza, reprezentarea grafica a tabelului pentru a putea observa ponderea pe care o ocupa fiecare categorie de personal, in total numar de angajati:

Figura 2.4. Structura personalului in functie de studii - %

Dupa cum se observa din tabel, ponderea cea mai mare o ocupa personalul care a absolvit scoli medii (54%), urmat de personalul care a absolvit scoli profesionale (32%), urmat la mare distanta de personalul care au absolvit invatamantul superior (8%). Din acest motiv salariul mediu pe unitate este mic, adica de 3.200.000 lei.

Desi raportul dintre personalului cu studii superioare fata de numarul total de angajati este bun, repartizarea lor in cadrul departamentelor este neuniforma, marea lor majoritate lucreaza in cadrul serviciului financiar-contabil.

Evolutia nr. angajatilor in perioada 2005-2008 Tabelul 2.6.

Dezvoltarea, in continua ascensiune a societatii de poate observa si din evolutia angajatilor, care a luat o amploare deosebita in anul 200, cand societatea si-a schimbat obiectul de activitate si a inceput turnarea de piese din aluminiu sub presiune. Tot atunci, pentru prima data societatea s-a confruntat cu problema seriozitatii angajatilor, a mentalitatii si a atitudinii fata de munca a acestora.

Puncte "tari":

organizarea este de tip formal si neexistenta sindicatului

forta de munca este ieftina, nivelul de salarizare fiind mult mai scazut decat in UE

Puncte "slabe":

accentuarea tendintei de crestere a salariilor

procent ridicat de personal necalificat si cu studii medii

atitudinea fata de munca, mentalitatea

majoritatea personalului direct productiv provine din localitatile invecinate Brasovului

2.2.5. Diagnosticul analizei financiar-contabile

Analiza financiar-contabila urmeaza drumul in sensul invers desfasurarii activitatii economice, pornind de la rezultatele procesului incheiat spre constatarea anumitor elemente si factori.

Analiza financiar-contabila este calculata pe baza datelor bilantiere :

Principalii indicatori financiari contabilidin perioada 2004-2007 Tabel 2.7.

Analiza financiar-contabila se realizeaza printr-o serie de subanalize pentru a obtine o imagine cat mai exacta si precisa cu privire la situatia reala a societatii respective, insa pentru o imagine generala, de ansamblu sunt folositi anumiti indicatori, ale caror formule si aplicatie sunt prezentate in cele ce urmeaza:

1. Lichiditatea imediata

unde: Ac - active circulante

S - stocuri

Dc - datorii curente

2. Lichiditatea curenta

3. Lichiditatea generala L = Li + Lc

L₂₀₀₅ = 0.72 + 1.01 = 1.73

L₂₀₀₆ = 1.40 + 1.70 = 3.00

L₂₀₀₇ = 0.42 + 0.70 = 1.12

L₂₀₀₈ = 0.800+ 0.90 = 1.70

4. Rata de indatorare

R_i R_i

R_i R_i

5. Rata utilizarii activelor

6. Rata rentabilitatii financiare

R_f R_f

R_f R_f

7. Rata rentabilitatii comerciale

R_c R_c

R_c R_c

8.Durata de rulare a stocurilor

D_rszile D_rs zile

D_rs zile D_rs zile

9. Durata de incasare a creantelor

D_iczile D_ic zile

D_ic zile D_ic zile

10. Durata de plata a datoriilor curente

D_pzile D_p zile

D_p zile D_p zile

11. Nevoia de fond de rulment NFR = (Stocuri+Creante)-Dc

NFR ₂₀₀₅ = ( 356.953+531.665)-1.222.230 = -333.612

NFR ₂₀₀₆ = (1.004.036+3.172.097)-2.727.943 = 1.448.190

NFR ₂₀₀₇ = (1.184.414+745.730)-4.120.031 = -2.189.887

NFR ₂₀₀₈ = (729.695+4.877.095)-8.190.276 = -2.583.486

In urma calculelor au rezultat urmatoarele valori ale principalelor rate financiare:

Valorile principalelor rate financiare din perioada 2004-2007 Tabel 2.8.

Figura 2.5. Evolutia rulajelor stocurilor, duratei incasarilor creantelor si platilor datoriilor in perioada 2005-2008

Dupa cum se poate observa, durata de rulare a stocurilor este in scadere si reprezinta un lucru pozitiv pentru evolutia firmei deoarece o data cu scaderea perioadei de rulare a stocurilor scad cheltuielile legate de depozitate si nu se creeaza blocaje financiare, se pot face mai repede incasarile-fapt care se si vede din evolutia indicatorului "durata de incasare a creantelor". Un alt aspect pozitiv este reprezentat de faptul ca incasarile se realizeaza mai repede decat plata datoriilor.

Figura 2.6. Evolutia indicatorilor ratelor de rentabilitate comerciala si financiara

in perioada 2005-2008

Ratele rentabilitatilor comerciale si financiare sunt in scadere, insa acest lucru este normal avand in vedere faptul ca societatea a achizitionat utilaje in anul 2006 si 2007 prin credite pe termen lung, ceea ce se reflecta asupra valorii in scadere a profitului.

Figura 2.7. Evolutia indicatorilor ratelor de indatorare si utilizare a activelor

in perioada 2005-2008

Avand in vedere si acest ultim aspect al scaderii pericolului de indatorare al firmei si al lichiditatii generale foarte bune (peste 1), iar evolutia crescatoare a ratei utilizarii activelor reliefeaza legatura dintre utilizarea eficienta a activelor, dinamica superioara a cifrei de afaceri si reducerea costurilor de productie .

Evolutia Nevoii de Fond de Rulment este foarte interesanta, excedentul inregistrat in anul 2005 a permis societatii sa obtina imprumuturi pe termen lung, cu care a finantat primul "episod" al activitatii de investitie inceput in anul 2006, continuat si in 2007; in aceste conditii valorile negative din anii urmatori sunt normale si nu dau motiv de ingrijorare.

Ca ultima idee, putem concluziona ca situatia financiar-contabila a firmei este stabila si chiar promitatoare, daca luam in calcul noile strategii elaborate de echipa manageriala.

CAPITOLUL 3

PROCESUL INVESTITIONAL

3.1. INDICATORII EFICIENTEI ECONOMICE A OBIECTIVELOR DE INVESTITII

Orice program de activitate (productie, investitie, promovare a progresului tehnic, organizare, aprovizionare, desfacere) presupune mai multe modalitati de realizare. La randul ei, fiecare modalitate are la baza mai multe variante de proiect, fiecare caracterizandu-se printr-o varietate de informatii referitoare la eforturi, efecte, raportul existent intre acestea, durata de realizare a activitatii, durata de obtinere a efectelor economice sau sociale.

Termenul de indicator are in vedere un instrument cu ajutorul caruia sa se poata reda starea unui sistem la un moment dat. Este de retinut faptul ca, in principal, rolul indicatorului este sa atraga atentia asupra conditiilor concrete in care functioneaza sistemul intr-o anumita perioada.

Neluarea in considerare sau ignorarea informatilor furnizate de indicatorul in cauza poate conduce la o functionare ineficienta a sistemului, la o degradare a acestuia si chiar la blocarea sa. In domeniul economic lucrurile se petrec la fel, deci pentru a functiona in conditii normale, eficiente trebuie respectate o serie de legi care stau la baza sistemului, in caz contrar sistemul respectiv poate furniza consecinte economice, sociale din cele mai nedorite.

Un fenomen, un proces economic va fi caracterizat de un numar mai mare sau mai mic de indicatori, in functie de gradul sau de complexitate, nefiind exclusa posibilitatea ca in cadrul aceleiasi variante unii dintre indicatori sa fie favorabili, iar altii nefavorabili.In aceste situatii, cu atat mai mult se va impune dublarea calculelor economice de o analiza economica corespunzatoare.

Indicatorii folositi in aprecierea activitatii economice cuprind patru mari grupe, dupa cum urmeaza:

A.Indicatori cu caracter general

B. Indicatori de baza

C. Indicatori specifici diferitelor obiective si ramuri

D. Indicatori suplimentari

Cele patru grupe de indicatori se completeaza in cadrul calculelor de eficienta economica, prezentand, in final, o imagine cuprinzatoare asupra conditiilor concrete de eficienta economica in care se va proiecta, realiza si functiona un anumit obiectiv de investitii.

In cele ce urmeaza ne vom opri, in mod deosebit asupra indicatorilor de baza, pe care trebuie sa-i aiba in vedere orice investitor, orice societate atunci cand procedeaza la realizarea unor investitii, astfel incat rezultatul sa fie cel scontat.

Indicatorii de baza sunt urmatorii:

3.1.1. Valoarea investitiei

Marimea fondurilor necesare pentru realizarea unui obiectiv constituie unul dintre indicatorii de volum principali, folosit in adaptarea deciziei de investitii, ce caracterizeaza eforturile procesului investitional.

In principiu, investitiile insumeaza totalitatea resurselor ce se consuma pentru realizarea obiectivului, pana la punerea sa in functiune. Prin extensie, in volumul investitiei se include stocul de mijloace circulante necesar la prima dotare a obiectivului economic, precum si o serie de cheltuieli care nu maresc valoarea capitalurilor fixe, cum sunt cheltuielile cu pregatirea salariatilor viitoarei unitati economice, cu supravegherea desfasurarii lucrarilor etc.

Acest efort investitional se calculeaza cu ajutorul relatiei :

I_t = I + M₀ + C_S ,

in care: I_t - reprezinta investitia totala ;

I - reprezinta investitia calculata conform devizului general ;

M_{0 -} necesarul de mijloace circulante pentru inceperea functionarii obiectivului;

C_{S -} alte cheltuieli.

Dupa cum se poate observa, in efortul investitional total al unui intreprinzator intra valoarea investitiei directe, reflectata prin devizul general, investitiile colaterale (de natura cailor de acces rutiere, feroviare, asigurarea cu abur tehnologic din zona etc.), cheltuielile referitoare la dotarea initiala cu mijloace circulante precum si cheltuielile suplimentare efectuate de intreprinzator.

Investitiile se materializeaza in capitaluri fixe, care pot fi active ( participa nemijlocit la procesul de productie, cum sunt utilajele ) sau pasive ( asigura numai buna functionare a celor active, cum sunt cladirile ) Normal ca efortul invesitional va fi orientat spre capitalurile fixe active - utilaje , instalatii de lucru, constructii speciale, care asigura realizarea productiei intreprinderii.

3.1.2. Durata de executie a lucrarilor de investitii.

In cadrul acestei perioade de timp are loc de fapt materializarea eforturilor investitionale in capital fix. Specific acestei perioade este faptul ca fonduri de valori insemnate sunt dizlocate din circuitul economic fara ca acestea sa produca nimic pana la finalizarea obiectivului.

Se presupune ca o durata de executie mai redusa conduce la o alocare de fonduri destul de substantiala inca din primele momente investitionale.

Daca aceasta alocare se produce treptat, odata cu inceperea activitatii de productie la o scara redusa, atunci efortul initial se diminueaza si prin repartizarea pe parcursul unei perioade de timp marita in mod rezonabil, conduce la o suportabilitate marita a acestui proces.

3.1.3. Durata de functionare a obiectivului

Durata de functionare a obiectivului incepe in momentul punerii in functiune a acestuia si se sfarseste odata cu scoaterea sa din functiune(defectarea sa).

In cadrul duratei de functionare a obiectivului distingem trei perioade de timp mai importante:

- perioada de atingere a parametrilor proiectati;

- perioada de functionare normala;

- perioada de declin.

3.1.4. Investitia specifica

Acest indicator asigura comparabilitatea intre efortul investitional facut pentru realizarea unui obiectiv economic si rezultatele obtinute exprimate prin capacitatea de productie. Relatiile de calcul se stabilesc diferentiat pentru obiective noi, pentru dezvoltari, modernizari si retehnologizari, precum si pentru comparatii intre variante, astfel:

a) Pentru obiective noi: arata care este efortul investitional, in lei, ce se face pentru realizarea unei unitati de capacitate fizica.

,

in care: -reprezinta investitia specifica;

-investitia aferenta variantei I;

-capacitatea anuala de productie aferenta variantei I (exprimata in unitati fizice).

Uneori, in practica, atunci cand este mare gradul de eterogenitate a productiei la obiectivul analizat, se recurge la o expresie transformata a investitiei si anume:

,

in care: -exprima efortul investitional facut pentru obtinerea anuala a unui leu productie;

- reprezinta valoarea productiei din varianta I;

b) Pentru activitatea de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare a obiectivelor existente:

,

in care:-reprezinta investitia destinata modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii in varianta I;

-capacitatea de productie dupa modernizare in varianta I;

-capacitatea de productie inainte de modernizare;

Indicatorul exprima cati lei investiti se cheltuiesc pentru a creste capacitatea de productie cu o unitate fizica.

c) Pentru compararea variantelor

In cazul in care se compara intre ele mai multe variante de investitii, exista doua posibilitati de a realiza aceasta comparatie.

Prima posibilitate consta in aceea ca se calculeaza investitia specifica pentru fiecare varianta in parte, se compara intre ele marimile obtinute si apoi se alege drept varianta optima varianta care prezinta investitia specifica cea mai mica.

A doua posibilitate se refera la faptul ca una din variante prevede un volum suplimentar de investitii, care se materializeaza intr-o capacitate de productie mai mare. In acest caz intereseaza volumul suplimentar de investitii solicitat si efectele obtinute de acesta.

Formula de calcul este urmatoarea:

in care: -reprezinta investitia specifica pentru comparatii si exprima necesarul suplimentar de investitii in varianta I fata de variantele j pentru a obtine o capacitate anuala suplimentara de productie pe o unitate fizica, in varianta I fata de varianta j;

- investitia in varianta I;

- investitia in varianta j;

- capacitatea de productie in varianta I;

- capacitatea de productie in varianta j;

Indicatorul investitia specifica se poate calcula si in functie de sporul productiei valorice cu formula:

,

in care :

- reprezinta investitia specifica pentru comparatie si exprima necesarul suplimentar de investitii in varianta i fata de varianta j pentru a obtine o productie anuala suplimentara de un leu, in varianta i fata de varianta j.

- reprezinta valoarea productiei in varianta i;

- reprezinta valoarea productiei in varianta j;

Desi are o serie de avantaje acest indicator este totusi un indicator partial, care compara efortul investitional total cu marimea capacitatii de productie dintr-un an si nu reuseste sa surprinda fatetele procesului investitional, fapt pentru care el trebuie completat si cu alti indicatori de eficienta economica a investitiilor.

3.1.5. Termenul de recuperare a investitiei

Este un alt indicator sintetic de eficienta economica a investitiilor care exprima perioada de timp in care investitia se recupereaza din profit in urma punerii in functiune a unor capacitati de productie.

Referindu-ne la o perioada de timp,indicatorul, in practica dar si in literatura de specialitate, se mai numeste si durata de recuperare a investitiilor.

Acest indicator, ca si in cazul investitiei specifice, se poate calcula in mai multe situatii:

a) Pentru constructia unor obiective noi:

in care: T- termenul de recuperare a capitatului investit;

- valoarea capitalului investit;

-profitul anual;

In realitate, atat productia, valoarea acesteia cat si costurile nu sunt lineare in timp, ceea ce duce la o alta formula de calculare a indicatorului termenul de recuperare a capitalului investit.

in care : T - termenul de recuperare ;

P - diferenta dintre profitul proiectat si cel realizat in cadrul perioadei de atingere a

parametrilor proiectati;

P' - profitul suplimentar realizat in cazul punerii in functiune a unor capacitati partiale de

productie in cadrul duratei de realizare a obiectivului.

Revenind la perioada de atingere a parametrilor proiectati , se poate spune ca orice prelungire a acesteia atrage dupa sine marirea termenului de recuperare a investitiilor.

b) Pentru modernizarea, dezvoltarea sau retehnologizarea unor obiective existente.

In acest caz indicatorul exprima perioada de timp in care se recupereaza investitia din profitul suplimentar obtinut ca urmare a modernizarii, dezvoltarii sau retehnnologizarii obiectivului supus analizei.

Formula de calcul este urmatoarea:

in care: - termenul de recuperare a capitalului investit in cazul unor modernizari,

dezvoltari,retehnologizari de capacitati de productie;

- valoarea capitalui investit pentru modernizarea, dezvoltarea sau retehnologizarea unui

obiectiv existent .

- profitul anual obtinut in urma modernizarii, dezvoltarii, tehnologizarii obiectivului

existent;

- profitul anual obtinut de obiectivul existent inainte de realizarea investitiei pentru

modernizare, dezvoltare, retehnologizare.

Spre deosebire de cazul de calcul al termenului de recuperare a investitiei pentru realizarea unor obiective noi, cand indicatorul exprima in cati ani se va recupera investitia din sporul de profit anual obtinut ca urmare a investitiei respective.

c) Pentru compararea diverselor variante de investitii

In cazul compararii a doua sau mai multe variante de investitii se aplica formulele de la punctul a.Sunt, insa, frecvente cazurile in care se constata ca o varianta fata de alta presupune un efort de capital investit mai mare, dar si efectul de profit obtinut este substantial mai mare.

In acest caz intereseaza volumul suplimentar de investitii solicitat si efectele obtinute din acesta.

Formula de calcul este urmatoarea:

in care:

T - termenul de recuperare a investitiei suplimentare;

- diferenta de capital prevazuta in varianta i fata de varianta j de investitii;

-sporul de profit obtinut in varianta i fata de varianta j de investitii.

In acesta varianta de calcul, indicatorul exprima in cati ani se va recupera diferenta de capital prevazuta in varianta i fata de varianta j prin sporul de profit obtinut, calculat ca diferenta intre profitul variantei i fata de profitul variantei j.

CAPITOLUL 4

CONCLUZII PRIVIND SITUATIA SC BRADET SRL

Pentru a putea demonstra posibilitatea aplicarii sau implemntarii ipotezei de la care am pornit in elaborarea aceste lucrari, am parcurs o etapa foarte importanta, aceea a analizei mediului extern indepartat, extern apropiat si a mediului intern, cu rolul de a raspunde la cel putin trei intrebari esentiale:

Care este piata de desfacere, carui segment de piata i se adreseaza produsele societatii?

Care este relatia cu mediul extern si cum reactioneaza compania la provocarile sau obstacolele pe care acesta le ridica?

Care este potentialul firmei si cat de eficient este el exploatat?

Patronul S.C. BRADET SRL este german si are vechime in relatiile cu partenerii actuali din Germania precum si legaturi cu potentialii parteneri din respectivul mediu de afaceri. Acesta este principalul motiv pentru care 95% din rezultatul activitatii desfasurate de firma in cauza este canalizat catre piata de desfacere a acestei tari. Avand in vedere natura obiectului de activitate, clientii societatii sunt consumatori industriali de aluminiu si piese turnate din aluminiu, mai ales ca Italia dispune de resurse naturale foarte reduse de aluminiu.

Tehnologia si tehnica de care dispune Germania sunt foarte avansate, insa forta de munca este scumpa, ceea ce duce la costuri de productie ridicate si conduce la optiunea de a colabora cu firme precum societatea in discutie care practica preturi mult mai scazute, decat cele proprii.

Guvernul si sfera politica sunt stabile si promoveaza un mediu de afaceri propice in acest sens existand numeroase acorduri comerciale romano-italiene.

Compania are o reputatie buna, insusita in urma colaborarii in conditii excelente cu partenerii sai, fie in calitate de clienti - furnizandu-le produse de calitate si prin respectarea termenelor de livrare; fie in calitate de furnizori - prin seriozitatea achitarii obligatiilor. Aceste colaborari au putut fi sustinute datorita implementarii cu succes a metodelor si tehnicilor de management concretizate printr-o buna gospodarire a resurselor: personalul este bine coordonat de echipa manageriala; in plan financiar practicarea unor preturi mult mai scazute decat cele din Italia datorita costurilor cu forta de munca reduse si avantaje datorate incasarilor in valuta, respectiv in Euro; iar in plan tehnologic, utilajele performante inregistreaza o pondere scazuta a pierderilor si rebuturilor.

Din analiza financia-contabila reiese o lichiditate favorabila, peste 1, durata de rulare a stocurilor este in scadere si incasarile creantelor se realizeaza intr-un timp mai scurt decat cel de efectuare a platilor. Cifra de afaceri inregistreaza o evolutie dinamica datorita cresterii utilizarii activelor. Totusi remarcam nivelul ridicat al nevoii de fond de rulment acumulat in urma asimilarii creditelor pe termen lung; acest fapt insa nu este alarmant datorita scaderii ratei de indatorare.

Dupa cum reiese din istoricul companiei, in anul 2005 a avut loc o schimbare a vechiului obiectiv de activitate cu cel actual si anume, turnarea de metale neferoase usoare sub presiune, in momentul de fata activitatea desfasurandu-se intr-un spatiu inchiriat si adaptat dupa necesarul specific desfasurarii acestui tip de activitate.

Ideea principala care se desprinde in urma analizei, este aceea ca S.C. BRADET SRL traverseaza o perioada foarte favorabila. Factorii care alcatuiesc mediul extern au o evolutie pozitiva si o influenta benefica asupra societatii, resursele materiale, financiare si umane sunt exploatate eficient, iar conlucrarea tuturor acestor elemente in acest sens, au generat societatii un potential ridicat si capacitatea de a ajunge la noi dimensiuni in domeniul de desfasurare al activitatii

BIBLIOGRAFIE

David C. Korten, Corporatiile conduc lumea, Ed Antet, Bucuresti, 1997

~ , Economie, Ed Economica, Bucuresti, 2000

I. Vasilescu,I. Romanu, C. Cicea, Investitii,Ed.Economica,2000

D. Ilie, Turnarea sub presiune a aliajelor neferoase, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1966.

Doval E.,Analiza strategica a mediului concurential,Ed.fundatiei "Romania de maine", Bucuresti, 2003.

Stefanescu Camelia -"Metodologia stiintifica in Management' Ed. Fundatiei "Romania de maine" Bucuresti