Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » referate » management
Elaborarea planului si a programelor de aprovizionare materiala a unitatilor economice

Elaborarea planului si a programelor de aprovizionare materiala a unitatilor economice



Elaborarea planului si a programelor de aprovizionare materiala a unitatilor economice. 

1.Metode de calcul al necesarului de materiale si echipamente tehnice

Necesarul de resurse materiale destinat realizarii productiei de baza ( Npl) se dimensioneaza pe structura si pe cantitati, aici cuprinzandu-se resursele materiale si energetice de care are nevoie unitatea economica pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii sale.

In calculele de fundamentare a necesitatilor de resurse materiale pentru consum (Npl) se folosesc mai multe metode care in practica de specialitate imbraca mai multe forme concrete specifice fiecarei ramuri, subramuri, sectoare de activitate, grupe de produse sau de lucrari si prestatii.

Metodele cele mai des folosite sunt urmatoarele:

Metoda calculului direct.

Ia in calcul volumul fizic, pe structura, al productiei prevazute pentru fabricatie (Qp) si consumul specific standard stabilit prin proiect, norma de consum sau reteta de fabricatie, dupa caz, denumit de obicei “norma de consum” ( Nc)



Npl = Qp . Nc

Daca la fabricatia produsului se folosesc mai multe materii prime si materiale, atunci:

Npl = Qpi . Nci unde

Q se refera la volumul estimat al productiei care se refera la varianta constructiva “i”.

Metoda are doua variante care detaliaza aspectele din relatia generala si anume:

Metoda calcului direct pe piesa

Relatiile sunt aceleasi ca si in cazul de mai sus, atata doar ca isi modifica partial semnificatie, in sensul ca, in aceasta situatie Qpi va fi volumul estimat al productiei pentru fiecare piesa “i”, si Ncpi va fi norma de consum specific din documentatia tehnico economica de executie a piesei i

Metoda calculului direct pe produs

Necesarul se calculeaza cu ajutorul metodei:

Npi = Qpr . Ncpr . ( 1 ± K ) sau

Npi = Qpri . Ncpri . ( 1 ± Ki) unde

Qpri – volumul estimat al productiei pentru produsul i

K este un coeficient care exprima stocul de productie neterminata la produsul i si care se utilizeaza atunci cand , la momentul calculului nu se cunosc “fizic” stocurile de productie neterminata la inceputul si la sfarsitul perioadei.

Atunci cand se calculeaza se utilizeaza metoda indicatorilor valorici

K = unde

Spni - stocurile de productie neterminata la inceputul perioadei de gestiune

Spns - stocurile de productie neterminata la sfarsitul perioadei de gestiune

Pmf - Valoarea productiei marfa contractate si probabila

Atunci cand se cunoaste nivelul fizic al stocurilor de productie neterminata, se apeleaza la metoda indicatorilor naturali de calcul al necesarului de resurse aferent modificarii acestor stocuri (DN). Se utilizeaza relatia:

DN = ( Spns - Spni ) Ncpr

Relatia de calcul al necesarului de consum va fi:

Npl = Qpr . Ncpr ± DN

Pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie aceasta metoda a calcului direct se poate aplica intr-o varianta specifica care tine de stadiul de executie al acestora.

Daca produsul se afla deja in fabricatie se va stabili coeficientul de finisare tehnica si se utilizeaza relatiile:

Npl = Qi . Nci . Kfi

Sau

Npl = Qi . Nci + ( Spns . Kf2 - Spni .Kf1 ) Nci

Unde:

Kf – este coeficientul de finisare tehnic care se prevede a fi asigurat in perioada de gestiune urmatoare.

Kf1 – ese coeficientul de finisare tehnica care se preconizeaza sa il inregistreze produsele la inceputul perioadei de gestiune urmatoare.

Kf2 - este coeficientul de finisare tehnica care se prevede sa se obtina la sfarsitul perioadei luate in calcul

Spns - stocul de productie neterminata la sfarsitul perioadei de gestiune

Spni – Stocul de productie neterminata la inceputul perioadei de gestiune

Metoda de calcul pe baza de analogie.

Se foloseste pentru stabilirea necesarului de materiale pentru produsele noi, care nu au fost fabricate, dar care urmeaza a fi trecute in productia de serie, iar normele de consum din documentatia tehnica nu sunt inca definitivate

Calculul porneste de la consumurile specifice din documentatia produselor asemanatoare, fabricate anterior sau care se afla, in paralel, in fabricatie curenta ( Nca) si volumul estimat al productiei pentru produsul nou (Qpn). In acest caz rezultatul se corecteaza cu un coeficient (e care exprima raportul ( de greutate, de marime, complexitate, etc.) dintre principalele caracteristici ale produselor noi si ale celor analoge. Vom folosi in acest caz relatie:

Npi = Qpn . Nca . e sau

Npi = Qpni . Ncai . ei

Cu aceasta metoda se determina necesarul de materiale doar in prima etapa, mai tarziu, trebuind sa se puna la punct documentatia tehnica proprie produsului realizat.

Metoda conduce la determinarea unor necesitati materiale mai mari sau mai mici decat cele reale, in functie de relativitatea gradului de exprimare a diferentelor dintre produse de catre coeficientul de corectie. Din aceasta cauza metoda se aplica rar.

Metoda indicelui global de consum la un leu productie nominalizata

Prin aceasta metoda necesarul de consum se determina in mai multe etape:

a)     Stabilirea necesarului de materiale aferent productiei fizice nominalizate ( Nn) folosind in acest sens metoda calculului direct.

Nn = Qni . Nci ;

in care n reprezinta nominalizarea fizica a produselor i.

b)     Determinarea “indicelui mediu de consum” de materiale pentru fabricatia unui milion de lei productie nominalizata (Igc) cu ajutorul relatiei:

Nn

Igc = ----------- . 1 leu greu ( Kg / 1 leu greu , tone / 1 leu greu)

Pn

c)     Stabilirea necesarului de materiale aferent productiei nenominalizate ( Nnn ) cu ajutorul relatiei:

Nnn = Pnn . Igc in care

Pnn reprezinta valoarea productiei nenominalizate in milioane de lei

d)     Determinarea necesarului de materiale pentru indeplinirea planului la intreaga structura a productiei

N pl = Nn + Nnn

Metoda indicelui global de consum la un milion de lei productie nominalizata conduce, insa, de regula, la rezultate aproximative, deoarece “se extrapoleaza” consumul de materiale aferent productiei fizice nominalizate asupra celei nenominalizate, fara o fundamentare riguroasa.

Metoda coeficientilor dinamici

Are un pronuntat caracter statistic si presupune extrapolarea datelor privind consumul de materiale din perioada de baza si pentru anul urmator, folosind relatia:

100 - Pr

Npl = Cr . K . ----- ----- ------

100

Cr = consumul total efectiv de materiale inregistrat in perioada de baza.

Pr = Procentul estimat de reducere a consumul de materiale pe fiecare tip, sortiment sau varianta constructiva de produs, ca urmare a masurilor tehnice, tehnologice si organizatorice prevazute pentru aplicare in perioada urmatoare

K = Coeficientul care exprima modificarea volumului de productie in perioada urmatoare( Qpl) fata de cea de baza ( Q ro)

Coeficientul K se calculeaza cu ajutorul relatiei:

K = Qpl . Qro

Aceasta metoda de calcul a necesarului de materiale este limitata si conditionata in aplicare de indeplinirea simultana a urmatoarelor conditii:

mentinerea in perioada urmatoare a unei structuri constante a productiei in raport cu cea fabricata in anul de baza.

Cresterea in ritm si proportii relativ egale a fiecarei componente a structurii productiei

Determinarea nivelului reducerii consumului in etapa urmatoare pentru fiecare material si produs, pe baza analizei dinamicii consumurilor specifice efective inregistrate pe anii anteriori, a influentei generate de noile conditii de productie prevazute pentru asigurare in perioada respectiva.

Metoda de calcul pe baza sortimentului tip

Se utilizeaza atunci cand se fabrica o gama sortimentala foarte larga. (industria textila si a confectiilor).

Necesarul de materiale se determina in functie de volumul total de productie (Q) pentru o anumita grupa de produse luata in calcul (de exemplu bocanci, pantofi, rochii etc.) si norma de consum estimata care corespunde sortimentului tip ales ( Ncst).



Calculul se face cu ajutorul relatiei

Npl = Q . Ncst

Sau

Npl = Qi . Ncsti

Metoda de calcul al necesarului de materiale aferent productiei prevazute a se obtine pe baza de sarja.

Se utilizeaza in industria siderurgica, cea chimica, a materialelor de constructii.

1.Se stabileste Volumul de material bun de turnat

Mbt = (Qi . Gbi)

Qi volumul de productie pentru piesa prevazuta pentru realizare exprimat in unitati fizice

Gbi greutatea bruta a unei piese din produsul i

2.Se determina necesarul global pe sarja (Ngs) cu urmatoarea formula:

Ngs =

K reprezinta proportia in care in care se obtine produsul finit bun din volumul sarjei

se calculeaza necesarul pentru fiecare material ce intra, conform retetei de fabricatie in volumul global al sarjei, folosind relatia:

Npl = Ng .

Unde K’ reprezinta proportia in care participa fiecare material la formarea volumului global al sarjei.

Necesarul de combustibil in scop tehnologic

Se determina folosind relatia:

N pict = Qi . Ncct

Qi - volumul de productie pentru produsul de tip i prevazut a se obtine folosind combustibil de un anumit tip ( KWh, Gcal, Tone abur )

Ncct - Norma de consum de combustibil conventional pe unitatea de produs stabilita pe baza de documentatie tehnica si economica.

Necesarul combustibilului pentru incalzit ( Nci)

Se determina cu formula

V ( ti - te ) T . Ncc

Nci = -------- ----- ------ -------

1000

V - volumul incaperilor pentru care se face incalzirea

Ti - temperatura interioara

Te - Temperatura medie exterioara.

T - perioada pentru care trebuie efectuata incalzirea

Ncc - Norma de consum de combustibil conventional.

In cazul in care determinarea se face in Combustibil conventional, atunci determinarea acestuia, concret se va face prin raportarea la coeficientul caloric (Kc)

Pcn

Kc = ----- ----- --------

Pcc

Pcn - puterea calorica a combustibilului natural

Pcc - puterea calorica a combustibilului conventional. ( 7000 Kcal / kg)

Necesarul de combustibil si ulei

Se determina in functie de tipul de utilaj prevazut pentru folosire, de perioada de timp de exploatare estimata, de consumul normat la fiecare ora de functionare sau la 100 de Km echivalenti, de cantitatea de resurse care trebuie manipulata sau de parcursul planificat ( in Km echivalenti)

Pentru motostivuitoare si autocare necesarul de combustibil se determina cu relatia:

Npic = O . Nch

O – Numarul estimat de ore de functionare

Nch - Norma de consum specific orar din documentatia tehnica

Pentru mijloace de transport auto vom avea relatia

Pe

Npic = ------ . Cs .Ks . A . Kcs + Q ( litri )

100

Pe - Parcursul echivalent al automobilului

Cs – Consumul mediu de combustibil la 100 km echivalenti

Ks - Coeficientul de corectie in functie cu sarcina care trebuie transportata (din tabele speciale)

A – Coeficientul de corectie in functie de conditiile climaterice nefavorabile (se ia din tabele oficiale emise de Ministerul Transporturilor)

Kcs – Coeficient de corectie pentru conditii speciale de exploatare (pentru conditii normale e egal cu 1)

Q – spor de conditii de combustibil pentru anumite conditii de exploatare (egal cu 1)

Necesarul de energie electrica

Se determina in functie de destinatia de consum.

Astfel pentru Scopuri tehnologice vom avea relatia

Neth = (Qi . Ncei)

Qi Productia pentru produsul i prevazuta pentru obtinere folosind energie electrica ( tone otel)

Ncei - Norma de consum specific pe unitatea de produs.

Pentru iluminat

Nei = unde

Nei –necesarul de energie electrica

Bi - numarul punctelor de iluminat

Pi – puterea pe structura a punctelor de iluminat

O - Perioada de iluminat

s - Coeficientul de simultaneitate

Kpr – coeficientul de pierderi pe retea.

Necesarul de piese de schimb


Pmu . Ks Ncps Nr

Nps = ----- ----- -----------------

Kr

Nps - necesar de piese de schimb

Ks - coeficient de schimburi.

Ncps Norma de consum specific de piese de schimb ( pe duarta stabilita de folosinta)

Nr - Numarul mediu de piese de schimb de acelasi tip incorporate in utilaj

Kr Coeficientul de reconditionare estimat pentrutipul de piesa de schimb analizat

Parcul mediu de utilaje

Nmui . Nif Nmus . Ninf

Pmu = Pexi + ----- ----- --------- - ----- ----- -------

Pexi - Parcul mediu de mijloace fixe existent la inceputul anului de plan

Nmui - Numarul de utilaje

Nif- Numarul de luni de functionare a masinilor ce vor fi puse in perioada de gestiune.

Nmus - Numarul de masini stabilite pentru scoatere din functiune in anul urmator

Ninf- Numarul de luni de nefunctionare a masinilor propuse pentru scoatere din functiune in anul urmator

Necesarul de mijloace pentru transport intern

Q . Kn

Nmt = ----- ----- ---------------

q . Kc .nc

Q – cantitatea de materiale ce urmeaza a fi transportata intr-o zicalendaristica ( tone)

q - Capacitatea medie de incarcare

Kc - Coeficientul mediu de utilizare a capacitatii mijlocului de transport

nc - Numarul de curse care poate fi efectuat de un mijloc de transport intr-un schimb

Kn - coeficientul de neuniformitate (cantitatea maxima zilnica de materiale de transportat / cantitatea medie zilnica de transportat)

2. Indicatorii de evaluare a resurselor - pe surse de provenienta – destinate acoperirii necesitatilor de consum ale intreprinderii.

Pornim in tratarea acestui subcapitol de la una din afirmatiile precedente in care spuneam ca in cea de-a doua parte a Planului ( programului) de aprovizionare urmeaza a fi prezentate RESURSELE pe fiecare sursa de provenienta in parte care pot si trebuie, in final a fi puse in miscare pentru acoperirea necesitatilor de aprovizionare cu diversele materiale necesare derularii procesului tehnologic din cadrul sectiilor de productie.

Aceste RESURSE pot fi asigurate din sursele interne ale firmei sau din exterior.

Ele se exprima prin urmatorii indicatori:

Stocul preliminat la inceputul anului de plan

Alte resurse interne

Necesarul de aprovizionat

Stocul preliminat la inceputul anului de plan ( sau la inceputul perioadei de gestiune) exprima cantitatea de materiale care se prevede sa existe la momentul respectiv in depozitele unitatii economice in scopul alimentarii consumului in primele zile ale acestuia.

Este o marime probabila. In calcularea ei se porneste de la stocul efectiv existent (Sex), intrarile anuntate( Io) si consumurile care vor avea loc( certe si / sau probabile) aferente aceleiasi secvente de timp (Co)

Estimarea se face cu relatia

Spi = Sex + Io - Co

Intrarile de la furnizori in anul curent pot fi la randul lor

Normale, prevazute in anexele contractelor de furnizare incheiate pentru anul curent (Ino)

Restante din perioada de gestiune precedenta, dar acceptate in urma unor concilieri prealabile ( Iro)

Suplimentare , destinate acoperirii unor cereri noi inexistente initial (Iso)

Prin urmare vom avea relatia:

Io = Ino + Iro + Iso

Consumurile, la randul lor pot prezenta aceeasi structura, adica:

Normale, determinate de necesitatea incheierii proceselor tehnologice incepute la sfarsitul perioadei de gestiune anterioare, ( Cno = Qno . Nc )

Restante, aferente productiei care, din diverse cauze nu a fost realizata, dar care urmeaza a se realiza, deoarece clientii accepta livrarea acestor produse, livrare care se va putea face cu sau fara penalizari ( Cro = Qro . Nc )

Suplimentare ca rezultat a acceptarii unor noi comenzi de productie care au rolul de a mari gradul de utilizare a mijloacelor de productie, productie careia i se intrevede vanzarea ( Cso = Qso . Nc )

Adica, vom avea relatia:

Co = Cno + Cro + Cso = ( Qno . Nc ) + ( Qro . Nc ) + ( Qso . Nc )

Prevederea formarii, ca si natura stocului preliminat la inceput de an este interpretabila in functie de natura resursei si de orizontul de timp pentru care se intrevede consumul acesteia. Astfel:

q      Daca consumul la resurse materiala “ i “ se extinde peste perioada curenta si inceteaza in cadrul perioadei urmatoare, atunci se prevede formarea stocului numai la inceputul acesteia

q      Daca consumul la resursa “i” incepe in perioada urmatoare in cadrul careia si inceteaza, nu se constituie stoc la inceputul perioadei de gestiune

q      Daca consumul la resursa “i” incepe in perioada de gestiune urmatoare si exista perspectiva ca aceasta sa fie depasita, nu se va forma stoc la inceputul ei

In practica se constata faptul ca toate aproximarile care se fac in determinarea stocului se vor aduna algebric si vor influenta in mod direct dimensiunea necesarului de aprovizionat.

Din aceasta cauza se impun de la sine cate va corectii care sunt intotdeauna necesare.

Unul dintre aceste momente de corectie este inceputul perioadei de gestiune pentru care a fost extrapolat sa existe, cand pe baza inventarelor anuale ( cerute si prin dispozitiile Legii contabilitatii) se evidentiaza stocul real, fizic existent in depozitele firmei.

In mod practic va avea loc o comparatie intre cele doua dimensiuni, cea a stocului preliminat la inceputul perioadei de gestiune ( Spi) si cea a stocului real determinat pe baza de inventar la sfarsitul perioadei.( Sri)

Prin urmare vor putea aparea trei alte situatii in care intre cele doua dimensiuni ale stocului, si anume >, < sau = . Daca Spi < sau > Sri , se va impune corectia necesarului de aprovizionat cu ajutorul diferentei dintre cele doua stocuri ( DSi = Sri - Spi).

Alte resurse interne ( ARI). Este un indicator important in cadrul mai general al surselor interne de acoperire a necesarului de aprovizionat al firmei.

In acest indicator se cuprind :

Diferite categorii de resurse materiale care pot fi furnizate chiar de catre sectoarele proprii de activitate sub forma diferitelor produse finite, semifabricate sau chiar produse reutilizabile de natura diversa.



Materiale si piese refolosibile care pot rezulta din dezmembrari de mijloace fixe scoase din uz.

Acest indicator reprezinta o sursa eficienta de acoperire a necesitatilor de consum ale unitatilor economice

In cadrul firmei trebuie sa existe un program de valorificare si de recuperare a materialelor refolosibile, elaborat pe fiecare subunitate in parte cu esalonari pe subdiviziuni ale perioadei de gestiune de baza. Toate aceste informatii urmeaza sa se preia in cadrul planului si programelor de aprovizionare fiind specificate la indicatorul alte resurse interne.

Necesarul de aprovizionat este cel de-al treilea indicator care reflecta expresia finala a resurselor de acoperire a necesitatilor de materiale ale unitatilor economice (Na)

Cu ajutorul lui se evidentiaza:

cantitatea de materii prime noi si de materiale refolosibile

Cantitatea de combustibil si lubrifianti

Cantitatea de piese de schimb necesara desfasurarii in bune conditii a procesului tehnologic

Necesarul de aprovizionat se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Na = Npi + Ssf - Spi - ARI

Sau

Na = Ntpl - Spi - ARI

Unde

Ntpl = Npi + Ssf

Reamintim semnificatia simbolurilor utilizate:

Npl – necesar pentru realizarea planului si a programelor de productie.

Ssf – Stocul de resurse materiale la sfarsitul perioadei de gestiune

Spi – Stoc preliminat la inceputul perioadei de gestiune.

Ari – Alte resurse interne.

Ntpl – necesar total de resurse materiale pentru realizarea planului de productie

Sri- Stoc real determinat pe baza de inventar la sfarsitul perioadei de gestiune

Necesarul de aprovizionat cu resurse materiale de la terti furnizori din tara ( Na) exprima de fapt, “sursa principala” de acoperire a necesitatilor de consum ale unitatilor economice. Acest indicator va cunoaste in timp o serie de corectii si adaptari la conditiile economice concrete in care se desfasoara procesul de productie, prima dintre ele fiind inregistrarea diferentelor care se constata cu ocazia inventarelor anuale ( DSi ) dintre stocul preliminat pentru inceputul anului si cel care se constata in mod concret in urma actiunii de inventariere.

Na1 = Na + , - D Si

Relatie in care Na1 este necesarul de aprovizionare corectat in functie de situatia concreta in care se afla stocurile fizice.

In urma constatarilor efective se vor contracta cantitati in plus sau dimpotriva se vor diminua comenzile pe care urmeaza sa le lansam catre furnizori.

Bilanturile materiale

Bilanturile materiale sunt instrumente de fundamentare a utilizarii resurselor materiale, constituindu-se in egala masura in instrumente de urmarire si control a activitatii de aprovizionare si productie.

Bilanturile materiale cuprind cantitatile de materii prime si materiale care se prevad a fi introduse in procesele de productie, pe cele care se regasesc in produsele finite, cantitatile ( pe structura lor) de materiale cu caracter refolosibil, precum si a pierderilor tehnologice irecuperabile.

Un asemenea bilant de materiale:

Este un instrument eficient de elaborare a strategiei privind modul de folosire a unor asemenea resurse materiale

Asigura o fundamentare judicioasa a necesarului de materii prime si materiale

Permite identificarea tehnologilor, produse, repere, etc., la care materialele nu sunt folosite eficient.

Permite identificarea materialelor reutilizabile

Evita formarea unor stocuri prea mari.

In general, Bilanturile materiale pun in evidenta toate cele prezentate mai sus prin informatiile pe care le contin si care sunt structurate pe trei capitole:

In capitolul A se evidentiaza sintetic:

v    Necesarul brut de materiale. ( Npl) care se prevede a fi trecut in prelucrare in perioada de gestiune la care se refera bilantul.

v    Necesarul net. ( Nn) reprezentat de cantitatea care intra efectiv in componenta produselor finite care urmeaza a fi produse.

v    Materialele refolosibile si pierderile. (Mrp) Acestea se vor inregistra in procesele de prelucrare si in procesele anterioare de aprovizionare-depozitare.

In capitolul B se evidentiaza baza de calcul si de fundamentare a necesarului brut si a celui net precum si rezultatele aplicarii acesteia , respectiv productia fizica, norma de consum specific tehnologic, consumul net etc.

In capitolul C se evidentiaza, pe structura si modul de regasire toate cantitatile de materiale refolosibile si de pierderi corespunzatoare. Se amintesc destinatiile de folosire si modul de valorificare a resurselor reutilizabile.

Elaborarea bilanturilor materiale se poate face:

v    Pe materiale si pe produse.

v    Pe produs si pe materiale

v    Pe unitate organizatorica ( atelier , sectie, instalatie, fabrica etc.)

La elaborarea bilantului de material si produse se iau in calcul normele de consumuri specifice tehnologice, care se folosesc la determinarea cantitatii de material care intra in componenta produsului finit. Pentru aceasta se apeleaza la fisele tehnologice si planurile de operatii ale fiecarui reper, piesa care urmeaza a fi executata si din care rezulta greutatea neta, normele de consum specific, materialele refolosibile si pierderile tehnologice. In general se considera ca este consult ca in acest bilant sa fie trecute si destinatiile sau modul de valorificare a materialelor refolosibile.

Aceeasi baza de fundamentare se foloseste si la elaborarea celorlalte forme de bilant ( pe produs sau pe unitate organizatorica)

Intocmirea bilanturilor pe ateliere si pe sectii este mai putin centralizata. Practic este vorba despre inregistrarea tuturor intrarilor de resurse materiale si a iesirilor de produse finite si de resurse refolosibile.

Bilanturile materiale reflecta intr-o forma concentrata modul in care sunt utilizate in perioada de gestiune toata cantitatea de materii prime si materiale, combustibil si energie, piese de schimb si accesorii aprovizionata de unitatea economica.

Bilantul materiale este un instrument de fundamentare a planurilor de aprovizionare, dar si instrument de control al realizarii acestora.

3.6. Programarea dinamica.

In momentul in care cantitatile de resurse materiale care trebuie achizitionate si aprovizionate au fost determinate ( necesarul de aprovizionat) pasul urmator care trebuie realizat este acela a studierii pietelor de materii prime si produse pentru a identifica furnizorii potentiali care pot livra materiile prime, iar mai apoi alegerea celor mai atragatoare dintre ofertele acestora, care sa ofere cele mai avantajoase conditii de livrare. Tot in aceasta faza se precizeaza care sunt modalitatile concrete de livrare.

Un aspect deosebit de important in faza alegerii furnizorilor este precizarea cat mai detaliata in documentele contractuale incheiate cu aceasta ocazie a termenelor si cantitatilor efective care trebuie primite de la acestia, precizarea clara a preturilor de achizitie ( care pot fi variabile in timp datorita unei anumite sezonalitati).

Programarea dinamica este constituita dintr-un ansamblu de programe optimizate de aprovizionare, concretizate in esalonarea rationala in timp a aducerii materialelor in conditii de maxima eficienta economica.

Ea are un camp larg de aplicabilitate, mai ales in procesele economice in care unii parametri variaza sensibil in timp (materii prime cotate la bursa) si presupune optimizarea proceselor secventiale care in general sunt de doua tipuri:

procese deterministe, cand in fiecare faza procesul este controlat de decizia luata

Procese stohastice, daca procesul se desfasoara sub influenta conjugata a deciziilor si hazardului

In cazul proceselor deterministe actiunea se concretizeaza in stabilirea unei “politici optime”, concretizata intr-o succesiune de decizii care optimizeaza procesul in ansamblul lui si este specifica numai proceselor de tip determinist

In cazul in care avem de a face cu procese stohastice vom avea de a face cu o strategie optima. Procesele dinamice pot fi continue si discrete si in cadrul acestora orizontul poate fi limitat sau nelimitat

In cadrul proceselor dinamice discrete se incadreaza procesele de aprovizionare stocare, fie limitate la nivelul unui an, fie nelimitate in timp.

La baza programarii dinamice sta principiul de optimizare care este definit ca si o “ strategie optima are proprietatea ca, oricare ar fi starea initiala sau decizia initiala, deciziile ramase trebuie sa constituie o strategie optima in raport cu starea care rezulta din prima decizie.” Altfel spus, o politica generala optima trebuie sa fie alcatuita doar din subpolitici optime.

Modul de rezolvare a problemelor secventiale, folosind programarea dinamica se realizeaza cu ajutorul graficelor secventiale sau cu ajutorul ecuatiilor functionale.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Depozitele de date in sprijinul analistilor financiari
Procesul proiectarii
Modalitati de atragere a resurselor umane in procesul schimbarii sistemului informational
RISCUL TEHNIC. MANAGEMENTUL RISCULUI SI UTILIZAREA SA IN ACTIVITATEA DECIZIONALA
Principiile managementului calitatii
Depozite de date
ANALIZA RENTABILITATII INTREPRINDERII
MANAGEMENTUL CONFLICTELOR


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu