Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » constructii
AMENAJARI DE DRUMURI

AMENAJARI DE DRUMURI



AMENAJARI DE DRUMURI

1. DRUMURILE IN AMENAJAREA TERITORIULUI

Multe dintre aspectele constructiei moderne de drumuri au fost dezvoltate de catre romani, care erau ingineri priceputi. Ei au construit drumuri cu fundatii bune, suprafete netede si un drenaj eficient.

Retelele romane de drumuri erau planificate cu grija, iar pe traseele principale se aflau puncte de oprire bine situate - echivalentul punctelor de intretinere auto din din ziua de astazi. Insa odata cu caderea Imperiului Roman, a cazut mult intretinerea lor si treptat drumurile s-au deteriorat. Unele au disparut complet, iar din altele au ramas doar urme. Totusi multe dintre traseele folosite demult de romani formeaza baza sistemelor de drumuri moderne in cea mai mare parte a Europei (inclusiv in Romania).



In Marea Britanie stiinta constructiei drumurilor a inflorit la inceputul anilor 1800, sub influeata inginerilor scotieni Thomas Telford si John McAdam. Telford a supraveghiat constructia a peste 1.600 km de drumuri si aproximativ 1.200 de poduri. Pe langa constructia unor drumuri, McAdam a publicat carti despre construirea lor si a introdus o suprafata de drum cunoscuta sub numele de macadam gudronat.

Extinderea sistemelor de cai ferate a intrerupt dezvoltarea tehnicilor de constructie a drumurilor in Marea Britanie, dar interesul pentru drumuri a renascut la sfarsitul anilor 1800, odata cu aparitia automobilului. Pe masura ce numarul automobilelor crestea si s-a raspandit folosirea vehiculelor grele in comert, nevoia unei retele de drumuri complet noi a devenit evidenta. Ca rezultat, in anii 1950 a inceput constructia retelei de autostrazi din Marea Britanie.

2. REALIZAREA DRUMURILOR Si AUTOSTRAZILOR

Odata ce se constata necesitatea unui drum sau a unei autostrazi intre doua zone, trebuie stabilit traseul exact. Unde este posibil, autostrada sau drumul ar trebui sa evite centrele oraselor, suprafetele agricole fertile, regiunile de un pitoresc deosebit si zonele industriale. De obicei, inginerii proiectanti efectueaza o cercetare generala si planifica mai multe alternative pe o harta. Dupa stabilirea avantajelor si dezavantajelor fiecarui traseu, ei aleg unul si efectueaza o cercetare mai amanuntita. Planurile, numite schita de proiect, sunt apoi publicate. Oricine este afectat in mod defavorabil de constructia autostrazii sau drumului propus are dreptul sa obiecteze la proiect. In multe cazuri se efectueaza un sondaj cu privire la schita de proiect, care adesea are ca rezultat introducerea unei schimbari.

Dupa ce schita a fost schimbata, se pregatesc mai multe planuri de lucru. Pe langa constructia autostrazii (sau drumului), aceste proiecte acopera detalii privind jonctiunile, drumurile care intra si ies de pe autostrada (sau drum), podurile, pasajele inferioare si alte structuri. Organizarea intregului lucru implicat este atat de complexa, incat, inginerii folosesc programe de calculator pentru a o face posibila.

Lucrari de terasament.

In unele regiuni trebuie intai inlaturate obstacolele. Apoi, urmeaza una dintre cele mai grele sarcini - excavarea si mutarea unor cantitati enorme de pamant si pietre. In constructia primilor 88 km ai autostrazii - M 1 - (Anglia), de exemplu, masa materialelor deplasate a fost de peste 16 milioane tone

Pentru a pastra drumul cat mai neted posibil, o parte din pamantul excavat, pentru a face loc autostrazii (sau drumului), este deplasat in locuri mai joase. Acolo este transformat in taluzuri pentru a ridica nivelul solului. Aceasta tehnica se numeste „debleu si rambleu”. Stratul superior inlaturat de pe traseul autostrazii este folosit pentru a acoperi acostamente, pante si berme centrale, unde pot creste iarba si alte plante.

CONSTRUCTIE RUTIERA

DEBLEU SI RAMBLEU

pasaj superior

debleu

pavaj

rigole de drenaj

stratul superior

drenaj primar sant initial excavat si fo-

gard losit la acostamente si

rigola curent taluzuri.

de drenaj de apa apeduct taluz nivelul initial

parapet de constructie captusit pasaj inferior al solului



64 mm asfalt clindrat 38 mm asfalt clindrat

membrana de bitum 76 mm macadam gudronat dens Exemplu 1

180 mm beton slab

baza inferioara granulara 150 mm baza inferioara granulara

umplutura speciala

38 mm asfalt cilindrat 64 mm baza de asfalt cilindrat

200 mm macadam gudronat

Exemplu 2 150 mm baza inf. granulata

gudron cald baza inferioara granulara

baza inferioara 

parapet de protectie umplutura speciala

drum

O parte dintr-un drum modern complet (sus), cu unele caracteristici de constructie raspandite, si doua exemple de constructii moderne de pavaj (Exemplu 1 si 2).

Nu trebuie sa se permita strangerea apei pe autostrada, deoarece vehuculele ar putea derapa pe suprafata alunecoasa. De aceea drumului i se da un profil bombat, sau curbat, care face apa sa se scurga pe margini. Pentru colectarea acestei ape, inca din primele faze ale constructiei se face un sistem vast de rigole.

Drumul consta din trei parti principale:

baza inferioara a drumului;

baza drumului;

stratul de suprafata.

O suprafata anti­derapanta eficienta se obtine prin apli­carea unui amestec de bitum ti rasina epoxi pe drum, pen­tru a actiona ca liant. Apoi se intind dea-supra sa particu­le dintr-un material nu-mit bauxita calci­nata (arsa)

  Acestea formeaza ceea ce se numeste pavaj, care, poate fi: rigid sau flexibil. Pavajele rigide au , de obicei, o suprafata rigida facuta din dale de beton, avand intre ele un izolator flexibil care permite dilatarea si contractia. Pavajele flexibile sunt aoperite cu „materiale invelite” - pietris sau nisip amestecat cu gudron (din carbune) sau bitum (din titei). Asemenea suprafete se numesc macadam gudronat sau sau macadam bituminat. Pavajele de bitum sunt cunoscute si sub numele de asfalt si atat tipul cu gudron cat si cel cu bitum se numesc imbracaminte rutiera neagra.


Aplicarea unui strat de suprafata din griblura acoper­ita cu bitum, pentru completarea unui pavaj flexibil. Acest strat de criblura se numeste strat rutier de uzura.

Atat la pavajul rigid cat si la cel flexibil, baza inferioara consta din pietre sau prundis compactat. Baza drumului este de obicei facuta din beton, daca suprafata trebuie sa fie rigida. Pentru suprafetele flexibile, baza drumului consta de obicei din straturi de material invelit.


umplutura locala dura TIPURI DE PAVAJ

strat rutier de uzura pietre mici

(material local) beton roman

pamant

compact

liant din gudron trei straturi de legatura din pietre

trei straturi rutiere

de uzura din piatra pamant compact

strat de lagatura din pietre mari

strat rutier de uzura fundatie din pietre mari

din pietre mici

doua straturi de legatura fundatii din pietre mari

strat rutier de uzura din pietre

din pietris


Sectiuni transversale ale unor tipuri importante de structuri de pavaj, din vremea romanilor si pana in anii 1800.

Operatiuni de finisare a drumurilor si autostrazilor.

Inainte ca o autostrada (sau un drum) sa poata fi deschisa, trebuie aplicate marcajele benzilor si instalate indicatoare, sistemul de iluminat si telefoane pentru urgente. Se ridica parapeti de protectie de-a lungul bermei centrale si in alte puncte critice. Dupa toate acestea, intretinerea permanenta este esentiala, daca dorim ca drumul sa aiba o viata lunga si utila.

  • TEMA:

Din cele studiate si dezbatute la orele de curs, lucrari de laborator si seminarii, raspundeti la urmatoarele intrebari, dupa cum urmeaza:

Ce stiti despre drumuri?

La ce se refera proiectarea drumurilor si autostrazilor?

Importanta lucrarilor de terasament la constructia drumurilor si autostrazilor.

Care sunt partile principale ale unui drum?

Din ce este alcatuit pavajul rigid si pavajul flexibil?

Faceti cateva referiri la operatiunile de finisare ale drumurilor si autostrazilor.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Proprietatile de deformare ale zidariei
Proprietatile corpurilor de zidarie
CALCULUL MODAL CU CONSIDERAREA COMPORTARII SPATIALE A STRUCTURILOR
CONTRAVANTUIRILE ORIZONTALE
TUNELURI CU GABARIT REDUS IN ORASUL IASI
Verificarea coeficientului global de izolare termica a locuintei
Documentatia tehnico – economica de executie a unei zidarii simple si profilul longitudinal al unui drum - Tehnician in constructii si lucrari publice
Rezistenta caracteristica la forfecare a zidariei


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu