Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » tehnologie » criminalistica
Urmele in criminalistica

Urmele in criminalistica



Urmele in criminalistica

Procesul penal are drept scop constatarea la timp si in mod complet a faptului care constituie infractiuni astfel incat orice pers vinovata sa fie trasa la raspundere (si nici o pers nu poate fi trasa la raspundere). Lamurirea cauzei penale sub toate aspectele nu se poate face decat pe baza probelor si a mijloacelor de proba administrate conform legii.

Obiectul probatiunii il constituie faptele si imprejurarile de fapt care trebuiesc dovedite pt fiecare cauza penala in parte. De regula in orice cauza penala trebuiesc dovedite urmatoarele aspecte:

  • Existenta sau inexistenta infractiunii;
  • Imprejurarile in care a fost comisa fapta;
  • Imprejurarile care-l acuza sau il apara pe invinuit;
  • Urmarile produse infractiunii;
  • Scopul si mobilul savarsirii faptei;
  • Date si imprejurari cu privire la victima sau persoana infractorului;
  • Imprejurari care au generat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii.

Sarcina probatiunii revine organelor judiciare ce trebuie sa aiba un rol activ in


acest sens dispunandu-se strangerea de probe atat in favoarea cat si impotriva pers respective.

Daca se considera ca proba ceruta in aparare nu este concludenta sau utila organului de urmarire penala va dispune prin rezolutie motivata respingerea acesteia, numind proba ceea ce poate demonstra savarsirea unei infractiuni, stabilirea identitatii autorului si a tuturor imprejurarilor. Sunt mijloace de proba modalitatile prevazute de lege prin care se administreaza probele.

Clasificarea probelor

Probele intanlite in criminalistica se clasifica in raport de mai multe criterii:

  • Dupa natura lor ele pot fi in aparare sau in acuzare;
  • Dupa izvorul lor ele sunt primare sau secundare;
  • Dupa legatura obiectului probatiunii sunt probe directe sau indirecte.

Trasaturile caracteristice ale urmelor

Simpla prezenta a unui obiect, fiinte sau fenomen este de natura sa creeze urme,

dupa cum prezenta unei pers intr-un anumit loc face ca pe imbracamintea corpului acelei pers sa existe anumite urme. Ca atare relatia dintre activitatea infractionala a unei pers si modificarile create de acestea mediului inconjurator trebuie explicata in mod logic.

Din punct de vedere criminalistic prin urma se intelege totalitatea elementelor materiale a caror formare este determinata de savarsirea infractiunii.

Dupa faptul creator de urme se disting:

  • Urme create de om;
  • Urme create de animale;
  • Urme create de vegetale;
  • Urme create de obiecte;
  • Urme create de fenomene.

Dupa faptul primitor urmele se clasifica in:

  • Urme primite de om;
  • Urme primite de animale;
  • Urme primite de vegetale;
  • Urme primite de obiecte.

In raport de esenta lor vom avea:

  • Urme forma – care sunt reproduceri ale contructiei exterioare ale unor corpuri si

ale particularitatilor formei lor in masa corpului primitor; urmele forma se clasifica in functie de procesul de formare in: urme statice – care apar atunci cand 2 corpuri, unul creator si unul primitor intra in contact prin apasare, lovire, tamponare, fara ca suprafetele sa alunece pe ele; urme dinamice – are se formeaza in procesul de alunecare, zgariere, taiere, frecare, ciuntire intre obiectul creator si obiectul primitor.

In raport de modificarile aduse corpului primitor vom avea:

  • Urme de adancime – formate prin modificarea in profunzime a formei obiectului

primitor in locul de contact;

  • Urme de suprafata – care apar drept urmare a depunerii sau ridicarii de substanta

pe suprafata unor corpuri ce vin in contact unele cu altele.

In raport de procesul formarii urmele de suprafata pot fi:

  • Urme de stratificare – atunci cand corpul creator depune pe corpul primitor o

substanta ori o materie;

  • Urme de destratificare – atunci cand corpul creator detaseaza de pe corpul

primitor o substanta ori o materie.

Urmele forma cuprind si urmele create prin vederea de lichide sau vascozitati sub diverse unghiuri si viteze, ex: sange, urina, saliva, benzina, etc.

Clasificarea urmelor dupa marime

In raport de marimea lor avem:

  • Macrourme;
  • Microurme.

In raport de posibilitatile pe care le ofera in procesul identificarii:

  • Urme care furnizeaza elemente pt lamurirea imprejurarilor savarsirii infractiunii (urme conceptionale);
  • Urme care ajuta la stabilirea apartenenteila gena;
  • Urme care permit identificarea factorilor creatori.

Operatiuni tehnico-criminalistice efectuate la fata locului

Sarcina cea mai importanta a organelor de urmarire penala este identificarea,

fixarea, ridicarea, transportarea, analizarea si interpretarea urmelor gasite la fata locului.

Sunt activitati complexe care presupun o buna pregatire profesionala si care

impun activitati ingenioase care nu permit omiterea nici unei portiuni a locului faptei ori adiacent acestuia.

Identificarea urmelor – ceea ce presupune stabilirea prezentei de urme la fata locului care ne intereseaza. Ele sunt descoperite cu propriile noastre simturi la lumina naturala a zilei sau la lumina artificiala. La descoperire mai servesc si anumite instrumente ori aparaturi.



O atentie deosebita se va da conservarii urmelor pt a le feri de distrugere astfel:

  • Protejarea urmelor de factori distrugatori sau perturbatori cum sunt cei

admosferici;

  • Protejarea urmelor de factori mecanici sau alti factori;
  • Protejarea urmelor printr-o ambalare corespunzatoare, astfel transportul sa se faca

fara socuri, spargeri sau rostogoliri;

  • Fixarea urmelor dupa descoperire si conservare se procedeaza la determinarea

pozitiei si a starii urmelor prin descrierea sa amanuntita.

Totalitatea activitatilor de acest fel este cunoscuta in criminalistica sub denumirea de fixare a urmelor prin 2 modalitati:

  • Prin descrierea acestora in cadrul proceselor verbale la fata locului, de constatare

tehnico-stiintifica sau medico legala precum si prin procesul verbal intocmit de conducatorul cainilor de serviciu;

  • Inregistrarea cu ajutorul unor aparaturi foto de filmat, camere video, casetofon, a

desenelor si schitelor.

Ridicarea urmelor – presupune ridicarea propriu-zisa a obiectelor care poarta, care le contine dupa cum urmeaza ridicarea obiectelor care poarta sau contin urme. In cadrul activitatii de ridicare a urmelor se vor respecta anumite reguli:

  • Prin ridicare nu tb sterse urmele existente si sa se creeze altele:
  • Ridicarea de obiecte purtatoare de urme nu tb sa creeze pericol public;
  • Petele de sange, saliva, sperma se ridica prin razuire cu lama, briceagul sau

desprinderea de particule cu penseta, cu ajutorul tampoanelor de vata imbibata in apa sau alcool, prin absorbirea cu pipeta, seringa ori cu un aspirator la care se monteaza un dispozitiv special pt ridicarea urmelor;

  • Cenusa se ridica cu spatula ca si stratul de sol ori zapada imbibata cu sange,

vopsea sau alte lichide. Cu penseta se ridica hartiile, firele de par, particule de vopsea;

  • Ambalarea si transportul urmelor se face dupa etichetarea si sigilarea obligatorie

pe eticheta facandu-se mentiuni cu privire la data si locul ridicarii, calitatea, numele si prenumele celui care a ridicat-o si a martorilor asistenti.

Fiecare urma se analizeaza separat cu mentiunile respective. Obiectele casante se asambleaza in cutii de lemn sau din carton cu hartie sau talaj intre ele pt a evita spargerea. Ultima activitate este analizarea si interpretarea acestora in conditii de laborator.

Aceasta activitate de investigare stiintifica a urmelor si mijloacelor de proba cunoaste mai multe etape:

  • Studierea si insusirea obiectului lucrarii prin legi care analizeaza integritatea sau

autenticitatea ambalajului si se stabileste daca materialele puse la dispozitie corespund cantitativ si calitativ cu cele prezentate in ordonanta de efectuare a expertizei;

  • Examinarea separata a materialului in litigiu si a celui de comparat.

Caracteristicile obiectului de proba si ale modelelor de comparatie sunt examinate cantitativ si calitativ, evidentiindu-se caracteristicile cele mai valoroase pt identificare, cu cat sunt mai rare acestea cu atat sunt mai valoroase.

  • Studierea comparativa se realizeaza intre obiectele cautate si cele verificate prin

diverse procedee cum ar fi: confruntarea, juxtapunerea, suprapunerea, etc;

  • Demonstratia prin care expertul argumenteaza in mod ligic si stiintific coincidenta

existenta intre elementele identificatoare cat si diferentieri care apar;

  • Concluzii, concluzia al care ajunge expertul este determinata in procesul

probatiunii intrucat pe baza acesteia se stabileste atat existenta infractiunii, cat si vinovatia faptuitorului.

Concluziile sunt de 4 feluri:

  • Concluzii cert-pozitive – care nu lasa nici un dubiu;
  • Concluzii cert-negative – de excludere;
  • Concluzii de probabilitate care sunt interpretabile din diferite considerente si care

tb coroborate cu alte probe sau alte mijloace de proba;

  • Concluzii de imposibilitate – cand datorita insuficientei probelor, a mijloacelor

tehnice de care dispune expertul ori a altor conditii obiective nu se poate formula o concluzie utila cauzei.

Mijloacele tehnico-stiintifice de ridicare si interpretare a probelor

Activitatea de identificare presupune o dotare tehnica deosebita astfel incat

specialistii in vederea cercetarii la fata locului dispun de laboratoare criminalistice mobile dotate cu aparatura necesara: truse criminalistice, detectoare de metale, de cadavre, camere de luat vederi, aparate de filmat, aparate de inregistrare sonora, etc.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




DIAGNOZA TRAFICULUI CU FIINTE UMANE
CONSTATAREA INFRACTIUNILOR DE CATRE JANDARMI
CRIMINOLOGIE
TRASATURILE PSIHOLOGICE ALE DELICVENTULUI SI VICTIMEI
Urmele in criminalistica
Utilizarea aplicatiei CDN
CRIMINALITATEA


Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu