Daunatori ai culturilor de cereale

Daunatori ai culturilor de cereale

TRIPSUL GRAULUI - Haplothrips tritici Kurdj. Ord. Thysanoptera, Fam. Phloeothripidae

Are un areal vast de raspandire, cuprinzand Europa, Asia Centrala, America de Nord si nordul Africii. In Romania se gaseste in zona de campie si in zona submontana.

Descriere:

Adultul are corpul de culoare neagra-bruna. Capul prezinta peri postoculari lungi, ascutiti si hialini. Antenele sunt formate din 8 articule, cu al 3-lea articul mai deschis la culoare. Ari­pile sunt membranoase, cu o singura nervura pe mijloc. Lungimea corpului este de 1,3-1,5 mm.

Oul, oval-alungit, de 4 mm lungime este alb-galbui imediat dupa de­punere, devenind apoi de culoare roz. Larva are culoarea roscata-caramizie, cu capul, picioa­rele sij ultimul segment abdominal negre. Lungimea corpului este de 13-15 mm.

Biologie si ecologie

Tripsul graului ierneaza ca larva (in grupe de 35-70 larve), pe portiuni de plante din miristea de grau, in interiorul resturilor de paie, la suprafata solului sau la adancimea de incorporare a miristei. Primavara, in cursul lunii aprilie, are loc transformarea lar­velor in prenimfe si nimfe, din care apoi, in luna mai, inainte de inspicatul cerealelor de toamna, apar adultii. La aparitie adultii stau grupati la baza ultimelor doua frunze pe plantele de grau, iar in momentul desfacerii burdufului patrund in spice. Zborul maxim al adultilor are loc in lunile mai, iunie, esalonandu-se mai mult in anii cu amplitudini mari (de 10-23°C) ale temperaturii medii zilnice. In timpul infestarii unei culturi adultii migreaza la inceput "orizontal" din locurile de iernare spre solele de grau, si apoi, "vertical' de pe spi­cele tulpinilor principale pe cele ale fratilor fertili, neuniformitatea si esalonarea inspicatului favorizand infestarea culturilor.

Ouale sunt depuse in grupe de cate 2-6, rareori izolat, intre palei si glume, mai frecvent la baza bobului. Prolificitatea femelelor, in con­ditii naturale, variaza intre 4 si 27 oua. Incubatia dureaza 8-12 zile. Larvele in evolutiia lor trec prin doua varste: cele de prima varsta se instaleaza pe palei, in spiculetele sterile, iar cele de varsta a doua patrund in zona bobului prin partea apicala si se instaleaza in santuletul ventral, in faza de coacere in ceara, larvele parasesc spicul, coborand la suprafata solului, iar dupa recoltare se instaleaza pe resturile vege­tale din miriste si in sol, unde isi petrec diapauza. Migrarea larvelor pentru estivatie se datoreste caracterului de fototropism negativ al larvelor si preferintei lor fata de temperaturi moderate din sol in lunile de vara. In timpul verii au loc migrari ascendente din sol in litiera de la suprafata solului, in special dupa ploile foarte abundente sau dupa perioade foarte calde, cand temperaturile scad la 5-6°C, larvele se grupeaza pentru iarna, pe portiunile subtiri ale tulpinei din stratul foarte superficial, mai rar in soi, uneori chiar pana la 10-30 cm adan­cime, in functie de adancimea incorporarii miristei. Dupa E. Banita (1976), in conditiile climatice din Oltenia 96% din larve hiberneaza in resturile vegetale de la suprafata solului.

Prezinta o singura generatie pe an, dezvoltarea insectei esalonandu-se pe o perioada medie de 57 de zile pe planta, ca adulti, ou si larva activa si 308 de zile in sol, ca larva in diapauza si nimfa.

Plante atacate si mod de daunare

Plantele-gazda predominante apar­tin gramineelor cultivate si salbatice: grau, orz, ovaz, secara, orez, golomat, pir, obsiga. Adultii si larvele inteapa si sug seva din organele flo­rale, rahis si boabe, in urma atacului adultilor, pe rahis si spiculete, se produce atrofierea organelor florale si deci sterilitatea partiala sau totala a spicului, aparand astfel simptomul caracteristic de "albealta spicului', in locurile intepate apar puncte brune, necrotice, iar spicele sunt deformate, cu aristele rasucite, indoite si zbarcite. Larvele ataca indeosebi boabele in formare pana la faza de coacere in ceara. Boabele atacate in faza de lapte nu se mai dezvolta si devin sistave. Pe boabe apar portiuni decolorate, tegumentul este putin incretit, iar santul ventral se adanceste si se largeste. Tripsii, pe langa faptul ca determina reduceri din productia potentiala de pana la 10%, provoaca deprecierea calitatii glutenului si a insusirilor biologice ale semintei. Din boabele atacate rasar plante cu o slaba capacitate de vegetatie.

Combatere

Pentru prevenirea aparitiei atacului de tripsi se reco­manda masuri agrotehnice ca: rotatia culturilor la 3-4 ani, arderea miristei, discuitul miristei, aratura de toamna si semanatul la epoca optima. S-a constatat ca soiurile precoce sunt mai putin atacate. Cand exista infestari ca depasesc 8 adulti/spic, sunt recomandate tratamente chimice cu produse pe baza de dimetoat (Sinoratox 35 CE in doza de 1,5 l/ha). Tratamentele chimice aplicate frecvent in combaterea larvelor plosnitelor cerealelor si gandacului ovazului sunt eficiente si impotriva tripsului graului.

In afara acestei specii, in culturile de cereale se mai intalnesc si alte specii de tisanoptere ca: tripsul secarei (Haplothrips aculeatus F.), trip­sul orzului (Limothrips denticornis Halliday), tripsul ovazului (Stenothrips graminum Uzel).