Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » agricultura
SISTEMUL DE AGRICULTURA BIOLOGIC (ORGANIC SAU ECOLOGIC)

SISTEMUL DE AGRICULTURA BIOLOGIC (ORGANIC SAU ECOLOGIC)




SISTEMUL DE AGRICULTURA BIOLOGIC (ORGANIC SAU ECOLOGIC)

Agricultura biologica (organica) a aparut si s-a individualizat ca sistem de agricultura in perioada 1930 – 1960, primii fiind un agronom englez A. Howard si unul german E. Pfeiffer.

Majoritatea specialistilor, bazandu-se pe reglementarile regulamentului CEE 2092/91, sustin ca agricultura ecologica are aceeasi definitie cu agricultura organica sau biologica.

• Ce este agricultura biologica ?

Agricultura biologica difera de celelalte moduri de productie agricola pentru ca ea pune pe primul loc resursele neconventionale si reciclarea, restituind astfel solului elementele nutritive din deseuri.

Agricultura biologica respecta sistemele de autoreglare a naturii in lupta contra daunatorilor din culture si a bolilor plantelor si evita pesticidele, erbicidele, ingrasamintele sintetice, precum si hormonii de crestere, antibioticele sau modificarile genetice.




Agricultura biologica poate fi incurajata prin investitii in domeniul productiei primare, al prelucrarii si comercializarii.

Agricultura biologica, considerata pana nu demult ca activitate de margine si ocupand un segment mic al pietei, a devenit un mod de productie de prima importanta, capabila nu numai sa produca alimente sanatoase ci sa respecte si mediul ambiant.

• De la agricultura conventionala la cea ecologica

Trecerea de la agricultura conventionala la cea biologica nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numita “perioada de conversie”.

Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispozitie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de productie biologica.

Durata perioadei de conversie in productia vegetala, animaliera si agricultura este de :

2 ani pentru culturile de camp anuale;

3 ani pentru culturile perene si plantatii;

2 ani pentru pajisti si culturi furajere;

12 luni pentru vite pentru carne;

6 luni pentru rumegatoare mici si porci;

6 luni pentru animale de lapte;

10 saptamani pentru pasari pentru productia de carne, cumparate la varsta de 3 zile;

6 saptamani pentru pasari pentru productia de oua;

1 an pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale.

• Masuri de control

O aceeasi importanta a fost acordata procedurilor de control ce garanteaza inregistrarea la un organism de inspectie national, cu competente in domeniu, a tuturor exploatatiilor care reclama agricultura biologica.

Inspectia se face pe tot parcursul procesului de productie, inclusive la stocare, prelucrare si ambalare. Exploatatiile sunt inspectate cel putin o data pe an si fac obiectul controalelor prin sondaj.

Sanctiunile prevazute in caz de incalcare a reglementarii sunt retragerea imediata a dreptului de a face referire la modul de productie biologica pentru produsele in discutie, la care se adauga penalitati mai mari in caz de infractiuni mai grave.

Agricultorii sunt obligati sa tina un registru amanuntit al practicilor lor agricole incluzand, pentru crescatori, obligatia de a tine registre complete care sa descrie sistemele de gestiune a septelului.

• Logotipul agriculturii biologice

In martie 2000, Comisia Europeana a creat un logotip cu mentiunea “Agricultura biologica – Sistem de control CE” care sa fie utilizat cu titlu benevol de catre producatori, dupa ce inspectia a demonstrate ca metodele lor si produsele lor raspund conditiilor fixate de reglementarile UE. Consumatorii care cumpara produse astfel marcate pot fi siguri ca :

• acestea contin cel putin 95% din ingrediente produse din zona agriculturii biologice;

• satisfac regulile regimului de control oficial;

• provin direct de la producator sau preparator intr-un ambalaj sigilat;

• poarta numele producatorului, preparatorului sau vanzatorului sau numarul de cod al organismului de inspectie.

• Principiile si regulile de fertilizare in agricultura biologica (organica)

Principiile de fertilizare in agricultura biologica (organica)

Scopul fertilizarilor este aportul de elemente fertilizante in sol pentru furnizarea unei nutritii echilibrate si suficiente. Solul trebuie sa fie capabil de a furniza plantelor elemente nutritive din materii organice nepoluate precum si din ingrasamintele minerale greu solubile.

• Nutritia sa fie echilibrata pentru evitarea carentelor si exceselor in unul sau altul dintre elemente si pentru a obtine produse de o buna calitate nutritiva si gustativa.

• Nutritia sa fie suficienta (dupa cerintele plantelor) dar nu maximala deoarece scade calitatea produselor (% de substanta uscata scade si creste cel din nitrati ).

Reguli de fertilizare in agricultura biologica (organica)

• Ingrasamintele organice constituie baza fertilizarii biologice – ca tehnica ingrasamintele organice vor fi aplicate de asa maniera incat niciodata o materie organica proaspata (nefermentata sau ingrasaminte verzi) nu va veni in contact cu radacinile plantelor. Materiile organice trebuie sa fie in prealabil fie compostate fie asezate la suprafata si apoi incorporate printr-o aratura superficiala (5-10 cm) in sol.

• Ingrasamintele minerale constituie intotdeauna o completare a fertilitatii organice. Ingrasamintele minerale se folosesc numai in cantitate mica pentru a completa sau echilibra material organica. Ca tehnica, ingrasamintele minerale se aplica sub forma greu solubila in sol. Aceste minerale insolubile apropiata de forma lor naturala sunt in principal algele si carbonatii de calciu, fosfatii naturali si pudra (praful) de roca.

• Ingrasamintele minerale nu vor fi aplicate niciodata sistematic si ritmic ci numai pe masura nevoilor solului si a plantelor.

• Cerintele solului in elemente nutritive se determina prin:

observatii asupra solului intr-un profil de sol;

observatii asupra culturilor remarcand carentele si atacurile parazitilor;

prin analize chimice de laborator.

• Nevoile solului in elemente nutritive primeaza asupra nevoilor plantelor

Ingrasamintele folosite in agricultura biologica (organica sau ecologica)

Ingrasamintele folosite in agricultura biologica (ecologica) sunt: ingrasaminte organice, amendamente si ingrasaminte minerale naturale.

Ingrasaminte organice

Ingrasamintele organice folosite frecvent in agricultura ecologica sunt: gunoiul de grajd, urina si mustul de gunoi, compostul, ingrasaminte verzi si resturile vegetale.

Gunoiul de grajd

Gunoiul de grajd este un amestec de dejectii solide si lichide provenite de la animale si de materiale grosiere folosite ca asternut.

In majoritatea cazurilor, gunoiul de grajd are efecte positive asupra solului si a plantelor cultivate, este insa si o sursa

6. Alte metode fizico – mecanice

Din aceasta categorie fac parte: instalarea de sperietori, plase si garduri impotriva pasarilor si a animalelor rozatoare, precum si strivirea oualelor, omizilor (larvelor) sau chiar a adultilor.

A.3. Metode fizico – mecanice de combatere a bolilor

1. Termosterilizarea

Se cunosc trei procedee de sterilizare termica:

a. Arderea resturilor vegetale dupa recoltarea plantelor; acest procedeu se recomanda numai daca aceste resturi sunt puternic infestate cu boli (plantele si organele de plante bolnave nu se composteaza);

b. Colectarea zilnica a plantelor si partilor de plante (scoarta, frunze, ramuri, fructe, flori) infestate si oparirea sau arderea acestora;

c. Tratarea cu aburi fierbinti a semintelor si a amestecurilor de sol folosite in rasadnite, sere si solarii.

2. Solarizarea

Este o metoda care cumuleaza efectul antibiotic al radiatiilor calorice si luminoase ale soarelui. Se utilizeaza pentru dezinfectarea semintelor si fructelor atacate la exterior si consta in expunerea la soare si lopatarea periodica a acestor produse vegetale.

B. METODE BIOTEHNICE

B.1. Metode biotehnice de combatere a buruienilor

1. Mulcirea

Este activitatea de acoperire a solului cu paie, frunze, aschii si coji de copaci, rumegus, compost, balegar, etc. si cu folie de plastic de culoare neagra sau cu covoare vechi si alte tesaturi.

Momentul optim de mulcire este primavara cat mai devreme, concomitent sau inainte de plantarea culturilor, respectiv de pornirea plantelor in vegetatie.



2. Pregatirea terenului pe intuneric sau cu utilaje acoperite

Karl Hartmann si Werner Nezadal (1989) de la Institutul de Botanica al Universitatii Erlangen din Nurnberg – Germania, recomanda ca pregatirea terenului pentru semanat sa se faca noaptea pe intuneric deoarece semintele de buruieni scoase din sol germineaza la lumina naturala sau artificiala.

Avand in vedere dificultatea executarii pe intuneric a acestor lucrari, Johan Ascard (1994), de la Universitatea de Stiinte Agricole din Suedia, propune acoperirea utilajelor de arat si de pregatire a solului cu prelate de culoare inchisa si mai lungi decat utilajele respective.

B.2. Metode biotehnice de combatere a daunatorilor

1. Instalarea de capcane biologice

Capcanele pot fi parti de plante, fructe, tuberculi sau alimente si se instaleaza pe sol, in sol, in depozite, etc. Dupa colectarea daunatorilor, capcanele se strang si se oparesc sau se ard.

2. Instalarea de capcane cu feromoni

Feromonii sunt substante chimice secretate si raspandite in exterior de anumite animale sau insecte, care sunt percepute numai de indivizii aceleiasi specii. In cazul capcanelor feromonale se folosesc feromoni chimici produsi industrial in amestec cu un insecticid de ingestie.

B.3. Metode biotehnice de combatere a bolilor

Cel mai folosit procedeu este inmultirea plantelor libere de virusuri si de alti agenti patogeni prin culturi de meristeme (tesuturi). Se practica pe scara larga in horticultura la flori (garoafe), la pomi, arbusti fructiferi si minibutasi de hamei.

C. METODE BIOLOGICE

Combaterea biologica este o metoda de tip “viu contra viu”.

C.1. Metode biologice de combatere a buruienilor

Cercetarea agricola a identificat trei metode distincte:

1. Combaterea alelopatica

Este o metoda de mare perspectiva care se bazeaza pe suferinta ce si-o provoaca reciproc unele plante prin intermediul substantelor chimice numite coline, secretate de radacini si de partile aeriene ale plantelor.

2. Combaterea entomofaga

Aceasta metoda este, de asemenea, noua si in curs de elucidare, pana in prezent fiind identificate cateva specii de insecte pentru distrugerea selectiva a unor varietati de palamida, laptele cainelui, cactusi, etc.

3. Combaterea fungica

Practicienii isi pun mari sperante in combaterea palamidei, costreiului, volburei si a altor buruieni endemice cu ajutorul ciupercilor. La noi in tara, mai avansate sunt studiile privind combaterea palamidei (Cyrsium arvense) cu ajutorul ruginei (Puccinia punctiformis), cea mai distrugatoare dintre cele 11 specii de ciuperci ce paraziteaza palamida.

C.2. Metode biologice de combatere a daunatorilor

Plante contra insecte

CRAITE. Denumirea stiintifica: Tagetes patula.

Actiune: repelenta pentru daunatorii legumelor, in special penru fluturele alb al verzei si probabil pentru nematozi si gandacul din Colorado.

Se cultiva cate doua randuri la distanta de 40-50 cm intre ele, pentru 6-8 randuri de legume sau cartofi.

GALBENELE. Denumirea stiintifica: Calendula officinalis.

Actiune: repelenta pentru adultii gandacului din Colorado.

Intrebuintare: galbenelele nu trebuie sa lipsesca din nici o gradina de legume, in primul rand datorita virtutilor lor terapeutice.

Se cultiva intre randurile de cartofi, vinete, cate un rand de galbenele la 2-3 randuri de plante solanacee.

USTUROI. Denumire stiintifica: Allium sativum.

Actiune: repelenta pentru adultii gandacului din Colorado.

Intrebuintare: se cultiva concomitent cu cartoful, cate 2-3 randuri de usturoi la 4-6 randuri de cartofi, la adancimea de 3-5 cm.

2. Combatere cu pradatori naturali

In aceasta categorie se includ metodele de atragere a animalelor care se hranesc cu insecte si alte animale vii daunatoare. Crearea unor conditii bune de adapost si de hrana pentru fauna utila (broaste, gusteri, serpi, pasari insectivore si rapitoare: pitigoiul, ciocanitoarea, cucul, pupaza, graurul, cucuveaua, bufnita, etc si mamifere insectivore: liliecii, ariciul, cartita, nevastuica, etc.), inclusiv cresterea artificiala a acestora are efecte benefice pentru producatorii agricoli.

3. Insecte contra insecte (pradatori entomofagi)

Folosirea speciilor de insecte si nematozi pentru combaterea biologica a insectelor daunatoare.

4. Combatere microbiologica

Este o metoda moderna, eficace, dar inca destul de scumpa si consta in folosirea unor preparate pe baza de microorganisme vii (virusuri, bacterii, ciuperci) care paraziteaza si omoara unii daunatori.

C.3. Metode biologice de combatere a bolilor

Majoritatea recomandarilor practice de acest gen se refera la tratamentul semintei cu preparate bacteriologice.

Metoda folosita pentru curatirea de patogeni a semintelor de cereale si de plante tehnice este urmatoarea:

Tratamentul semintei cu Pseudomonas fluorescens

In functie de cantitatea de seminte necesara pentru 1 ha, se folosesc 1-4 flacoane de 250 ml (1 flacon/ha pentru porumb si floarea soarelui si 4 flacoane/ha pentru grau, orz si triticale).

Tratamentul se face cu cateva zile sau ore inainte de semanat prin stropirea uniforma a semintei. In timpul tratamentului, samanta se amesteca continuu prin lopatare manuala sau mecanic, cu malaxorul sau porzolatorul.

D. METODE GENETICE

Aceste metode sunt cele mai importante pentru protectia plantelor, deoarece valorifica insusirile naturale (genetice) ale plantelor, nu au impact negativ asupra mediului inconjurator si sunt relativ ieftine.

Ameliorarea plantelor are ca rezultat varietati noi de plante cu calitati superioare, inclusiv cu rezistenta sporita la competitia buruienilor sau/si la atacul celorlalti factori biotici daunatori.

Asadar, agricultorii ecologisti sunt sfatuiti sa cultive varietati (populatii, soiuri si hibrizi) cu potential productiv si calitativ maxim si cu rezistenta superioara la competitia si atacul factorilor biotici nefavorabili.

E. METODE BIOCHIMICE

Protectia biochimica a plantelor se realizeaza cu ajutorul unor preparate fitofarmaceutice de natura vegetala si minerala.

E.1. Metode biochimice de combatere a buruienilor

La cererea fermierilor ecologisti, cercetarea agricola este in plin proces de formulare si testare a bioerbicidelor, existand speranta ca acestea sa apara pe piata in urmatorii 2-3 ani.

E.2. Metode biochimice de combatere a insectelor daunatoare

Preparatele folosite pentru protectia plantelor impotriva insectelor daunatoare se pot grupa, in functie de materia prima folosita, in doua categorii: insecticide vegetale si insecticide minerale:

1. Insecticide vegetale sau botanice

URZICA. Denumirea stiintifica: Urtica dioica.

Organe vegetale folosite: toate partile aeriene in stare proaspata (cruda) sau uscata.

Actiune: stimuleaza cresterea plantelor si franeaza atacul unor insecte.

Mod de preparare: macerat (1 kg material vegetal proaspat in 10 l de apa, tinut timp de 12 ore).

Intrebuintare: maceratul se foloseste impotriva paduchelui lanos (Eriosoma lanigerum), nediluat si ori de cate ori este nevoie.

FERIGA. Denumirea stiintifica: Dryopteris filix – mas.

Organe vegetale folosite: frunzele si rizomul de feriga mascula.

Actiune: paralizanta.

Mod de preparare: purin de frunze (1 kg de frunze proaspete sau 100 gr uscate, in 10 l de apa) si decoct de radacini (5 gr in 0,5 l apa de ploaie).

Intrebuintare: purinul de frunze se foloseste impotriva paduchelui lanos (Eriosoma lanigerum), a buburuzei (Coccinella septempunctata) si a melcilor fara cochilie. De asemenea, acest preparat diluat cu apa de 10 ori, se foloseste impotriva afidelor. Decoctul nediluat se recomanda, de asemenea, impotriva paduchelui lanos ori de cate ori este nevoie.

PELIN. Denumirea stiintifica: Artemisia absinthium.

Organe vegetale folosite: toate partile aeriene (tulpina, frunzele si florile) in stare cruda sau uscata.

Actiune: protejeaza culturile de unii daunatori.



Mod de preparare: purin (300 gr material vegetal proaspat sau 30 gr de material uscat intr-un litru de apa), purin in amestec cu silicat de sodiu (1%), infuzie si decoct.

Intrebuintare: aceste preparate au insa actiune specifica: purinul impotriva furnicilor, omizilor si afidelor; infuzia impotriva acarienilor murului si zmeurului si larvelor gandacului din Colorado; decoctul impotriva mustei verzi (Chortophila brassicae) si a viermelui merelor (Carpocapsa –Cydia pomonella).

VETRICE. Denumirea stiintifica: Tanacetum vulgare.

Organe vegetale folosite: toate partile aeriene: tulpina, frunzele si florile, in stare cruda sau uscata.

Mod de preparare: infuzie sau decoct (300 gr material vegetal prospat sau 30 gr material uscat in 10 l de apa).

Intrebuintare: infuzia de vatrice se foloseste nediluata si ori de cate ori este nevoie impotriva furnicilor, afidelor, acarienilor si a altor insecte. Decoctul se foloseste, de asemenea, nediluat, insa numai in perioada de zbor a mustei verzi si a carpocapsei.

PIRETRINA. Denumirea stiintifica: Pyrethrum cinerariaefolium, Chrysanthemum cinerariaefolium.

Organe vegetale folosite: inflorescenta.

Actiune: piretrina este un insecticid de contact, cu efect paralizant si spectru larg de actiune.

Mod de preparare: extract din inflorescente proaspete si infuzie din cele uscate (2 lingurite de inflorescente maruntite in 200-250 ml de apa clocotita).

Intrebuintare: extractul din flori de piretru se foloseste sub forma de solutie in concentratie de 0,1% impotriva afidelor, gandacului din Colorado, tripsilor, cicadelor si musculitei albe.

Piretrina nu este periculoasa pentru albine, om si animalele cu sange cald.

ROTENONA. Denumirea stiintifica: Derris elliptica, Lonchocarpus spp., Thephrosia spp.

Forma de prezentare: praf vegetal.

Organe vegetale folosite: radacina.

Actiune: asemanatoare cu cea a piretrinei dar mai puternica si la un numar mai mare de specii de insecte.

Mod de preparare: decoct din radacini proaspete sau uscate si radacini uscate macinate.

Fiind un insecticid mai puternic, se impune sporirea atentiei in timpul prepararii si aplicarii tratamentelor.

LEURDA (USTUROITA). Denumirea stiintifica: Allium ursinum.

Organe vegetale folosite: frunzele si bulbii in stare proaspata si tocate marunt.

Mod de preparare: infuzie (75 gr bulbi tocati la 10 l de apa) si purin fermentat (500 gr frunze proaspete sau 200 gr frunze uscate la 10 l de apa).

Intrebuintare: infuzia de leurda se foloseste nediluata, prin stropirea repetata a plantelor la intervale de 3 zile, impotriva acarienilor si afidelor. Purinul se foloseste, de asemenea, nediluat, impotriva mustei morcovului (Psila rosae), insa numai in perioada de zbor a acesteia.

QUASIA. Denumirea stiintifica: Quassia amara. Este un arbore care creste in zona tropicala a continentului american.

Organe vegetale folosite: coaja si lemnul.

Actiune: substantele active din acest preparat actioneaza ca insecticid de contact si de ingestie, dar mai lent decat piretrina.

Intrebuintare: decoctul de Quasia se foloseste pentru combaterea mustelor din casa si grajd, purecilor, paduchilor testosi: paduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), paduchele cenusiu (Hyalopterus pruni) si a paduchelui lanos (Eriosoma lanigerum). In caz de eficacitate redusa, tratamentul se poate repeta dar nu mai devreme de 3 zile.

NEEM. Denumirea stiintifica: Azadirachta indica. Este un arbore cu frunze necazatoare care creste in Filipine, Bangladesh, Nigeria si India.

Organe vegetale folosite: semintele (cele mai bogate in substante active) si frunzele.

Actiune: repelent, perturbator hormonal, antimicotic.

Intrebuintari: se foloseste impotriva daunatorilor fasolei, porumbului, orzului, orezului, sfeclei, ierburilor, tomatelor, tutunului, bumbacului, etc. De asemenea, uleiul de Neem este foarte eficient in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor la animale.

2. Preparate minerale repelente 

ALAUN (PIATRA ACRA)

Forma de prezentare: pudra cristalina, fara miros, asemanatoare zaharului; se extrage din sisturi naturale.

Compozitia chimica: sulfat dublu de aluminiu si potasiu.

Intrebuintare: preparatul se foloseste sub forma de solutie in concentratie de 0,4%, cu eficacitate buna impotriva paduchilor si a omizilor. De asemenea, prin stropirea solului se previne atacul melcilor fara cochilie.

FAINA DE BAZALT

Forma de prezentare: pudra cu particule sub 20 de microni.

Compozitia chimica: silicati (50%).

Intrebuintare: preparatul are o capacitate foarte buna de indepartare a tuturor daunatorilor care ataca exteriorul organelor aeriene.

Proprietati asemanatoare, dar nu egalabile cu faina de bazalt, au si faina de dolomita si cenusa de lemn, foarte fin cernute.

3. Produse minerale insecticide

SAPUN DE POTASIU

Forma de prezentare: pasta sau lichid.

Compozitia chimica: acizi grasi, hidroxid de potasiu, alcool etilic, metilic sau/si trihidroxilic (glicerina).

Actiune: asfixianta.

Intrebuintare: sapunul de potasiu se foloseste cu succes impotriva omizilor, acarienilor (paianjenul rosu) si a paduchilor testosi, lanosi si fainosi (cenusii de frunza).

SAPUN DE POTASIU CONCENTRAT

Denumirea comerciala: Neudosan.

Forma de prezentare: fluid.

Compozitie chimica: 51% saruri de potasiu ai unor acizi grasi naturali.

Actiune: asfixianta.

Intrebuintare: preparatul se foloseste sub forma de solutie in concentratie de 2%, cu eficacitate buna impotriva paduchilor si puricilor de frunze.

SULFAT DE ALUMINIU

Forma de prezentare: lichid.

Actiune: insecticida.

Mod de preparare: 200 gr intr-un litru de apa.

Intrebuintare: se dilueaza in 9 litri de apa si apoi se foloseste prin stropiri impotriva cochiliilor si a musculitei albe.

ULEIURI PARAFINICE

Denumirea comerciala: US 1.

Forma de prezentare: lichid de culoare deschisa.

Compozitia chimica: ulei mineral (92%).

Actiune: asfixianta, superioara sapunului de potasiu.

Intrebuintare: se foloseste in concentratie de 1,5 pentru stropirile tarzii de iarna si timpurii de primavara (la inceputul dezmurgitului), impotriva paduchelui din San Jose si a oualelor hibernante de acarieni.

E.3. Metode biochimice de combatere a bolilor

1. Fungicide vegetale

COADA CALULUI. Denumirea stiintifica: Equisetum arvense.

Organe vegetale folosite: tulpinile aeriene si frunzele (crude sau uscate). Aceasta planta are doua tipuri de tulpini aeriene: fertile si sterile.

Actiune: uleiul volatil si sarurile de potasiu imprima preparatelor o actiune antimicrobiana.

Mod de preparare: decoct si purin fermentat din 1 kg de plante prospete sau 150 gr de plante uscate in 10 l de apa.

Intrebuintare: decoctul se foloseste impotriva bolilor criptogamice din sol si din plante (fainare, mana, rugini, monilioze, patarea si basicarea frunzelor, septorioze, etc.).

URZICA. Denumirea stiintifica: Urtica dioica.

Organe vegetale folosite: intreaga parte aeriana (tulpina si frunzele).

Actiune: trofica si antiseptica.

Mod de preparare: purin fermentat din 1 kg de plante proaspete sau 200 gr de material vegetal uscat in 10 l de apa.

Intrebuintare: se foloseste pentru stimularea cresterii plantelor tinere (in special legumicole) si preventiv, impotriva bolilor criptogamice de sol (mana cartofului) si de pe plante (cloroza frunzelor pomilor fructiferi).

MUSETEL. Denumirea stiintifica: Matricaria chamomilla.

Organe vegetale folosite: inflorescentele.



Actiune: trofica si antiseptica.

Mod de preparare: infuzie sau decoct din 250 gr flori crude sau 50 gr flori uscate.

Intrebuintare: se foloseste nediluat pentru intarirea plantelor si pentru tratarea semintelor.

CEAPA. Denumirea stiintifica: Allium cepa.

Organe vegetale folosite: frunze si coji.

Actiune: trofica si antiseptica.

Mod de preparare: purin in fermentare din aproximativ 500 gr frunze proaspete sau 200 gr coji in 10 l de apa.

Intrebuintare: se foloseste diluat de 10 ori pentru intarirea plantelor si in caz de atac impotriva bolilor criptogamice ale cartofului si capsunului.

USTUROI. Denumirea stiintifica: Allium sativum.

Organe vegetale folosite: bulbii.

Actiune: bacteriostatica si bactericida.

Mod de preparare: infuzie din 75 gr bulbi tocati in 10 l de apa si macerat in apa timp de o ora din 100 gr bulbi tocati intr-un litru de apa.

Intrebuintare: se folosesc nediluate impotriva bolilor criptogamice (in special bacteriene) si caderii plantelor tinere. Tratamentul cu preparate pe baza de usturoi se face la samanta si, in caz de atac, direct la plante.

LECITINA VEGETALA.

Denumirea comerciala: Bioblatt.

Actiune: previne atacul de fainare la castraveti, capsuni, mar si trandafiri.

Intrebuintare: se aplica saptamanal prin stropirea frunzelor plantelor cu o solutie in concentratie de 0,15%.

2. Preparate minerale

PERMANGANAT DE POTASIU

Denumirea comerciala: Permanganat de potasiu.

Forma de prezentare: sare cristalina, de culoare violeta cu reflexe metalice.

Actiune: dezinfectant, inhiba dezvoltarea ciupercilor si bacteriilor.

Intrebuintare: se foloseste in concentratie de 0,01-0,03% pentru tratarea semintelor, bulbilor si a radacinilor rasadurilor si puietilor, iar in concentratie de 0,15% combate eficient fainarea la vita de vie si la trandafiri.

APA DE STICLA

Denumirea comerciala: Apa de sticla.

Forma de prezentare: emulsie.

Compozitie chimica: silicat de sodiu sau de potasiu.

Actiune: dezinfectant si adeziv.

Apa de sticla este un preparat puternic alcalin (pH-ul = 11-13) si lipicios si formeaza o pelicula greu penetrabila pentru sporii ciupercilor.

Intrebuintare: se foloseste in concentratie de 1-2% pentru prevenirea atacului de boli in pomicultura, iar in concentratie de 0,5% ca adeziv in solutiile de sulf muiabil si zeama bordeleza.

SULF MUIABIL

Denumirea comerciala: Fluidosoufre.

Compozitie chimica: sulf (99%).

Actiune: fungicida.

Intrebuintare: se foloseste in diferite concentratii pentru combaterea fainarii la castraveti (20-25 kg/ha), pomi fructiferi (11-20 kg/ha), vita de vie (30 kg/ha) si la stejar (20-25 kg/ha). Tratamentul se poate repeta dupa 4 zile.

POLISULFURA DE CALCIU

Denumire comerciala: Zeama sulfo-calcica.

Compozitie chimica: sulf (12%) ca polisulfura.

Actiune: fungicida.

Intrebuintare: se foloseste in concentratie de 2,0% impotriva fainarii marului si vitei de vie.

PIATRA VANATA

Denumire comercila: Zeama bordeleza.

Forma de prezentare: praf de culoare albastra.

Compozitie chimica: cupru metalic (20%) sub forma de sulfat de cupru neutralizat.

Actiune: fungicida.

Intrebuintare: se foloseste pentru prevenirea si combaterea patarii frunzelor de prun, visin si cires (1,125%), ciuruirii frunzelor de cais si piersic (1,125%), manei vitei de vie (0,5%), focului bacterian la gutui, par si mar (0,5-0,75%) si a moniliozei samburoaselor (0,5%, prefloral).

HIDROXID DE CUPRU

Denumire comerciala: Champion 50 WP, Funguran OH 50 WP, Kocide 101.

Compozitie chimica: cupru metalic (50%) sub forma de hidroxid de cupru.

Actiune: fungicida.

Intrebuintare: se foloseste in diferite concentratii: 0,4% pentru prevenirea si stoparea atacului de mana la cartofi (3-4 kg/ha), tomate (1,5 kg/ha), castraveti (3 kg/ha), vita de vie (3-4 kg/ha) si la hamei (3-4 kg/ha); 0,2-0,3% impotriva arsurilor la fasole si a focului bacterian la gutui, par si mar (tratament prefloral).

OXICLORURA DE CUPRU

Denumire comerciala: Turdacupral, 50 PU, Oxicig 50 PU.

Forma de prezentare: praf de culoare albastra.

Compozitie chimica: cupru metalic (50%) sub forma de oxiclorura de cupru.

Actiune: fungicida.

Intrebuintare: se foloseste in diferite concentratii: 0,15-0,20% impotriva patarii frunzelor si moniliozei la prun si a rapanului la mar (prefloral); 0,2-0,4% pentru prevenirea si stoparea inrosirii acelor de pin si a atacului de mana la tutun; 0,4-0,6% pentru prevenirea si oprirea atacului de mana la cartof (4-5 kg/ha), tomate (4-5 kg/ha), curcubitacee (4-5 kg/ha) si la vita de vie (5-6 kg/ha).

1.10. AGRICULTURA DE PRECIZIE

Acest concept se refera la un nou mod de a privi managementul agricol, un nou mod de a conduce procesele din fermele agricole.

Aceste sisteme au fost aplicate pentru prima oara in domeniul militar (in anul 1990, in razboiul din zona Golfului, cand antirachetele „Patriot”, au interceptat rachetele irakiene indreptate asupra Israelului).

Folosirea sistemelor mai sus amintite furnizeaza noi posibilitati pentru caracterizarea variabilitatii terenurilor agricole si a utilizarii mai eficiente a resurselor.

Obiectivele agriculturii de precizie sunt:

obtinerea de productii mari si de calitate, constante in timp si spatiu;

optimizarea profiturilor economice;

realizarea integrala a protectiei mediului;

marirea durabilitatii sistemelor agricole.

Componentele principale ale agriculturii de precizie sunt:

Modele de simulare, care constituie sisteme suport pentru decizie la nivel de ferma, pentru elaborarea unor scheme de management a culturilor in vederea optimizarii productiilor si/sau a profitului;

Sistemul informatic geografic (GIS), definit ca un sistem pentru achizitia, stocarea, manipularea, analiza si prezentarea datelor geografice sau spatiale;

Teledectia si sistemul de pozitionare globala (GPS), care consta in tehnici de achizitie a datelor cu instrumente de observatie de la distanta (sateliti sau avioane speciale) a suprafetelor de teren (observatii in lungimi de unda diferita de la vizibil la infrarosii);

Harti de recolta, obtinute cu masini agricole performante, special echipate cu:

• senzori, pentru monitorizarea calitatii si cantitatii produselor agricole;

• sisteme de pozitionare globala (GPS), pentru inregistrarea pozitiei exacte a locului unde se fac observatiile;

• tehnica de calcul pentru achizitionarea si stocarea informatiilor.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




BOLILE SECARII
Combaterea inegrata a daunatorilor din culturile leguminoase (perene si anuale)
MASINI SI INSTALATII IN INDUSTRIA BERII SI A MALTULUI
Functiile de baza a solului
INSTALATII SI UTILAJE PENTRU INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SI A PRODUSELOR LACTATE
Virusul Y al cartofului - Potato virus Y
CUM SI CAND SEMANAM INUL PENTRU FIBRA ?
BONITAREA TERENURILOR AGRICOLE





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu