Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » silvicultura

silvicultura - unitatea de productie vi adancata



  1. Consideratii generale

1.1.  Situatia geografica si teritorial administrativa

1.2.  Vecinatati , limite , hotare

1.3.  Elemente de geologie si litologie

1.4.  Geomorfologie

1.5.  Elemente de hidrografie si hidrologie



1.6.  Elemente climatice

1.6.1. Regimul termic

1.6.2. Regimul pluviometric

1.6.3. Regimul eolian

1.6.4. Sinteza climatica

1.7 Soluri

1.7.1. Conditii de solificare

1.7.2. Principalele unitati de soluri

2. Vegetatia forestiera

2.1. Raspindirea principalelor specii forestiere

2.2. Elemente privind structura fondului actual de productie si evolutia gospodariei din

trecut a padurilor

2.3. Elemente de structura a fondului forestier

2.4. Evolutia claselor de virsta

2.5. Arborete afectate de factori destabilizatori

2.5.1. Arborete afectate de doborituri si rupturi de vint si de zapada

2.5.2. Arborete afectate de uscare

2.5.3. Arborete afectate de vinat

2.5.4. Arborete afectate de daunatori si boli

2.5.5. Alti factori

2.5.6. Factori limitativi

2.6. Concluzii privind conditiile naturale si de vegetatie

2.7. Factori silvotehnici

2.7.1. Regimul de gospodarire

2.7.2. Compozitia tel

2.7.3. Tratamentul

2.7.4. Exploatabilitatea

2.7.5 Ciclul

2.8. Evidentierea principalelor caractersitici ale arboretului de exploatat

2.9. Verificarea lucrarilor de evaluare a volumui de lemn destinat comercializarii

2.9.1. Marimea sondajului pentru verificarea actelor de punere in valoare

2.10.Verificarea A.P.V.- ului

2.11. Stabilirea structurii masei lemnoase de exploatat

3. Procesul de exploatare in partida 912 SR

3.1. Intocmirea schitei parchetului

3.2. Metoda de exploatare folosita

3.3. Forta de munca si utilajeel necesare

3.4. Obligatii procedurale pentru exploatarea masei lemnoase

3.5. Procesul tehnologic de recolatare a lemnului

3.5.1. Structura procesului de productie

3.5.2. Structura pe operatii

3.5.3. Descrierea operatiilor si fazelor

3.6. Organizarea santierului de exploatare

3.6.1. Lucrari si activitati necesare organizarii santierului

3.7. Restrictii si conditii privind desfasurarea activitatii de exploatare

4. Procesul tehnologic de recoltare a lemnului

4.1.Structura pe operatii si faze

4.2. Controlul activitatii de exploatare

4.3. Curatirea parchetului de resturi de exploatare

4.4. Reprimirea parchetelor

4.5. Particularitati ale procesului de recolotare in parchetul studiat

4.5.1. Operatia de doborire

4.5.2. Curatirea de craci

5. Procesul tehnologic de colectare

5.1. Colectarea lemnului - prezentare generala

5.2. Structura procesului tehnologic

5.3. Particularitati ale procesului de colectare in partida 912SR

5.4. Descrierea utilajelor folosite in cadrul procesului de exploatare

6.Analiza economica

7. Norme de protectie a muncii

7.1. Protectia muncii la doborirea arborilor periculosi

7.2. Protectia muncii la doborirea arborilor cu ferastraul mecanic

7.3. Protectia muncii la colectarea cu atelaje

7.4. Protectia muncii la colectarea cu tractoarele

7.5. Protectia muncii la lucrarile din platformele primare

Concluzii

Bibliografie


1.CONSIDERATII GENERALE



1.1 Situatia geografica si teritorial administrativa


Unitatea de Productie VI Adancata cu o suprafata de 2276,2 ha se afla in judetul Suceava pe teritoriul comunelor Adancata , Siminicea, si Salcea .U.P. este administrat de catre Ocolul Silvic Adancata , Directia Silvica Suceava.

1.2 Vecinatati, limite , hotare


Tabel nr. 1

Punctul

cardinal

Vecinatati

Limite

Hotare

Nord

U.P. VII Zvorastea

U.P. IX Zavoaiele Siretului

Artificiale

Artificiale

DJHantesti

DN Suceava-Dorohoi

Est

U.P. IX Zavoaiele Siretului

Artificiale

Artificiale

DS Veresti-Serbanesti

DC Dumbraveni-Stamate

Sud

O.S. Patrauti

Artificiale

DJ Veresti-Botosani

CFR Liteni-Suceava

Vest

U.P. VII Zvorastea

O.S. Patrauti

Naturale

Naturale

Dealul Dumbrava

Culmea Mitocul Dragomirnei


Podisul Dragomirnei in care se regaseste U.P.VII Adancata , este o subunitate geografica , inalta , masiva care face parte din marea unitate geomorfologica - Podisul Sucevei . Podisul Dragomirnei reprezinta interfluviul vast care domina cu 200-250 m vaile Sucevei si Siretului.Culoarele largi ale Sucevei si Siretului ii confera un aspect insular fata de celelalte unitati din podis: in partea vestica-Depresiunea Radauti , in partea sud-vestica-Podisul Falticenilor, in partea estica-CULMEA Bour-Dealul Mare.

Situat intre valea Siretului si cea a Sucevei , acest podis cu o suprafata de forma triunghiulara este delimitat in partea de nord-vest de Saua Balcauti. Suprafata actuala a Unitatii de Productie este de 2276,8 ha , mai mica decat cea din amenajamentul precedent cu aproximativ 160 ha.

1.3 Elemente de geologie si litologie


Sub aspect geologic , Podisul Dragomirnei face parte din "Platforma Moldoveneasca " (Monografia geografica a R.P.R.,1960).

Podisul Dragomirnei este alcatuit in mod predominant dintr-o alternanta de argile , argile nisipoase, nisipuri, depozite luto-argiloase provenite din alterarea argilelor. Aceasta uniformitate litologica este intrerupta de aparitia unor nivele de gresii calcaroase care se impun in relief, ca si de straturile de pietrisuri care apar la suprafata in unele portiuni ale U.P. studiat.

Altitudinea diferitelor puncte unde apar orizonturile calcaro-grezose arata ca sedimentele au o pozitie monoclinara cu o inclinare de 4-5 m/km spre sud si sud-est. Prezenta si extensiunea acestor orizonturi au frint ritmul eroziunii si justifica altitudinile relativ ridicate si marea dezvoltare a reliefului structural (Geografia Romaniei,1992).


1.4 Geomorfologie


Conform Morfologiei geografice a R.P.R., teritoriul Podisului Dragomirnei apartine Provinciei Est Europene , Subprovincia Podisul Moldovei, Districtului Podisul Sucevei. O caracteristica definitoare a Podisului Sucevei o constituie larga dezvoltare a reliefurilor structurale.

Relieful Podisului Dragomirnei , cu inaltimi in jur de 480 m, prezinta intinse platouri structurale , marginite de cueste si abrupturi cu frecvente degradari de teren, ca si numeroase vai subsecvente, reflectind clar structura si litologia regiunii.

Flancurile dinspre Siret si Suceava sunt insotite de 7-8 terase fluviatiile care se extind spre confluenta, acoperind toata partea sudica a interfluviului, incepand din Dealul Caprariei (454 m) pina la Veresti.

Trasaturile fizico-geofrafice care deriva din prezenta orizonturilor de roci dure , sunt specifice numai pentru partea centrala si sudica a interfluviului Suceava-Siret ( incepind de la linia localitatilor Gramesti Balcauti , continuata spre sud-vest cu valea Horati) care reprezinta "podisul structural al Dragomirnei". In complexul geomorfologic existent , unitatea de relief predominanta in cadrul U.P. VI Adancata este platoul(70% din suprafata) . Restul de cca. 30% din suprafata este ocupat de unitatea de relief versant usor ondulat si slab inclinat. Astfel incit dupa inclinare se deosebesc cel putin doua categorii de terenuri:cu panta sub 16 (98% din suprafata) si cu panta intre 16 si 30 (2%).

Dupa expozitie, predomina versantii insoriti (69%) , urmati de cei cu expozitie partial insorita (24%) si umbrita (7%).

Din punct de vedere altitudinal teritoriul U.P. VI Adancata prezinta o altitudine medie de cca.365 m. Altitudinea minima este de 290 m(in u.a. 72 A),iar cea maxima de 600 m(in u.a. 69B),astfel incat 67 % din suprafata U.P. Adancata prezinta altitudini cuprinse intre 200 si 400 m, iar restul de 33 %-intre 400 si 600 m.


1.5 Elemente de hidrografie si hidrologie


Teritoriul U.P. VI Adancata se afla la limita dintre cele doua bazine hidrografice: cel al Siretului si cel al Sucevei.Cei mai frecventi sunt afluentii (de dreapta) riului Siret,reprezentati, in special,de piraiele Hintesti (cu afluentul paraul Valea Mare), paraul Plesei (cu afluentii paraul Boului si paraul Porcului) si Grigoresti.

Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0.3-0.5 km/km .Cursurile raurilor Siret si Suceava sunt puternic meandrate,datorita pantelor ce scad sub 1%, avand debite de 35 m3 /s Siretul la Pascani si de 16 m3 /s Suceava la Itcani.

Datorita gradului mare de fragmentare al regiunii, apele subterane apar pe versanti,in unele locuri, prin aliniamente de izvoare. Adancimea apelor freatice, in functie de grosimea depozitelor, este cuprinsa intre 5 si 10 m (local chiar 20 m) , inregistrind variatii de nivel de sub 1 m in timpul anului.

Desi alimentarea paraielor se face preponderent pluvial , existenta apelor subterane face ca acestea sa nu sece in perioadele secetoase ale anului decit foarte rar. Se inregistreaza debite mai mari in perioada aprilie-iunie,datorita topirii zapezilor si a ploilor cu caracter torential de la inceputul verii.


1.6 Elemente climatice


Pentru caracterizarea climatului existent la nivelul U.P. VI Adancata s-au folosit date din "Atlasul climatologic al R.P.R.", buletinele meteorologice ale I.N.M.H., precum si date de la cele mai apropiate statii meteorologice (Suceava si Radauti).

Tinand cont de rolul modificator al padurii asupra regimului climatic al regiunii respective ( amplitudini termice mai reduse , viteza vinturilor mai scazuta , umiditatea relativa a aerului mai ridicata comparativ cu cimpul deschis),valorile principalelor caracteristici climatice prezentate in lucrare nu sunt intru totul caracteristice pentru zona forestiera a podisului.


1.6.1 Regimul termic


Este de remarcat faptul ca datele meteorologice de la statiile meteo din apropiere nu sunt in totala concordanta cu conditiile meteo existente in zona Dealurilor Dragomirnei si aceasta datorita faptului ca statia Suceava se afla la 325 m , altitudine ce se regaseste doar in extremitatea sudica si estica a podisului, la contact cu terasele riurilor Suceava si Siret. In ceea ce priveste statia meteorologica Radauti, aceasta se situeaza intr-o zona cu caracter depresionar , individualizandu-se un regim climatic diferit de cel de versant.

Din punct de vedere al temperaturilor medii anuale teritoriul Podisului Dragomirnei este incadrat de izotermele de 7,0 C si de 7,5 C, zonele cele mai inalte ale podisului fiind singurele unde temperaturile medii anuale 4 scad sub 7 C.

Conform datelor furnizate de statia meteorologica Suceava rezulta ca amplitudinea medie anuala a temperaturilor este de 24,1 C.Temperatura maxima absoluta s-a inregistrat la data de 14.09.1952 (38,5 C), iar temperatura minima absoluta s-a inregistrat la data de 20.02.1954(-31,0 C).Temperatura medie in timpul sezonului de vegetatie este de 14,6 C, iar temperaturile medii pe anotimpuri sunt :7,5 C primavara,17,8 C vara, 7,9 C toamna si -2,7 C iarna.

Perioada bioactiva incepe in jurul datei de 9 martie, se termina in jurul datei de 3 decembrie,durand in medie 266 de zile. Suma temperaturilor diurne ce depasesc 10 C variaza intre 1000 si 1300 C. Primul inghet are loc in jurul datei de 10 octombrie, iar ultimul inghet in jurul datei de 15 aprilie. Date privind temperaturile medii multianuale sunt prezentate in tabelul 2.


Temperaturi medii multianuale(OC)

Tabel nr. 2

Statia

meteo

Luna

anual

Perioada

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Suceava

-5,0

-3,0

1,2

8,2

14,0

17,4

19,1

18,3

14,2

8,5

3,0

-1,7

7,9

1931-1983

Suceava

-3,0

-2,7

1,0

7.7

13,8

17,1

18,1

18,3

13,9

8,5

1,3

-2,3

7,6

1981-1997

Radauti

-4,0

-3,8

2,0

8,0

12,8

15,0

18,0

16,0

14,0

8,0

1,5

-2,0

7,1

1950-1980

Radauti

-4,4

-3,4

0,6

7,6

13,0

16,5

17,7

17,2

13,4

8,1

2,7

1,4

7,3

1986-1997


1.6.2.Regimul pluviometric


Cantitatile medii de precipitatii ce caracterizeaza Podisul Dragomirnei au fost determinate pe perioada 1931-1983 cit si pentru anii 1981-1997(Statia meteo Suceava) si respectiv 1950-1980 si 1986-1997 (Statia meteo Radauti) , mediile lunare fiind prezentata in tabelul 3.


Tabel nr. 3

Statia meteo

Luna

anual

Perioada

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

Suceava

25,7

23,7

24,2

42,9

76,2

89,2

84,7

69,2

40,6

37,2

31,6

22,2

567,4

1931-1983

Suceava

25,9

20,8

23,0

42,2

71,8

90,9

87,1

66,7

35,5

44,8

35,4

27,1

571,0

1981-1997

Radauti

19,3

21,6

23,5

41,1

72,5

84,3

91,7

67,4

38,2

24,9

25,3

21,3


532,0

1950-1980

Radauti

15,1

17,7

20,7

45,9

61,5

78,2

78,0

77,0

53,9

27,9

25,1

29,6

536,6

1986-1997


In ceea ce priveste cantitatea de precipitatii efectiv cazute la nivelul Dealurilor Dragomirnei, extremitatile sudica si estica ale podisului sunt marcate de izohieta de 600 mm ,iar partea centrala a podisului de izohieta de 650 mm.

De remarcat faptul ca,50-60% din precipitatiile anuale cad in timpul sezonului de vegetatie, lucru favorabil dezvoltarii vegetatiei forestiere existente.

Din cantitatea anuala de precipitatii cca 20-40 % cad sub forma de zapada. Primele ninsori cad la inceputul lunii noiembrie, in timp ce ultimele intre 15 si 30 martie. Numarul mediu de zile cu ninsoare este de cca. 32 de zile, iar stratul de zapada dureaza aproximativ 80-100 de zile.

Regimul pluviometric are caracter continental si se incadreaza in tipul II (Clima R.P.R.,vol.I,1962), caracterizat printr-o mare amplitudine a variatiei precipitatiilor intre cele doua perioade ale anului. Astfel , se deosebesc un maxim in lunile mai-august si un minim in perioada decembrie-ianuarie.

Evapotranspiratia potentiala inregistreaza valori medii anuale de 586 mm(statia Suceava) si respectiv 544 mm (statia Radauti),valori comparabile cu cele ale precipitatiilor medii anuale.



1.6.3 Regimul eolian


Pentru interpretarea regimului vinturilor s-au folosit date de la statiile meteorologice Suceava si Radauti.



La nivelul teritoriului studiat predomina vanturile din sector vestic (NV,V,SV),cele mai frecvente fiind cele pe directia NV-SE (peste 20%).

Local, curentii de aer pot suferi modificari substantiale, in functie de orientarea formelor de relief , indeosebi pe directia vailor principale.


1.6.4. Sinteza climatica


Podisul Dragomirnei se incadreaza , dupa Monografia geografica a R.P.R. ,in tinutul climatic al Podisului deluros al Moldovei , Subtinutul Podisul Sucevei , tipul de climat fiind II.B.p. 1 (clima continentala de dealuri). Zona este acoperita in timpul iernii de masele de aer reci ale ciclonului continental, iar vara de un aer cald si uscat conferind climatului un caracter continental si mai accentuat.

Dupa ionarea climatica Koepen, zona podisului se incadreaza in provincia climatica D.f.b.x.(climat ploios,cu temperaturile lunii cele mai reci sub 3 C si cele ale lunii cele mai calde peste 10 C , in general umed,cu maxim de precipitatii la inceputul verii).

Indicele de ariditate Martonne este cuprins intre 30 si 45 , indicand un mic deficit de apa din precipitatii fata de evapotranspiratia potentiala , fapt resimtit doar in lunile iulie-septembrie.

Datele climatice releva faptul ca din punct de vedere al zonalitatii bioclimatice padurile din U.P. VI Adancata se situeaza in etajul bioclimatic FD2.

In ceea ce priveste favorabilitatea regimului climatic asupra dezvoltarii principalelor specii forestiere existente in regiune (stejarul,gorunul, fagul )se poate spune ca aceste specii isi au satifacute principalele cerinte ecologice,unii factori climatici mai putin favorabili fiind compensati de ceilalti factori. Astfel gorunul isi regaseste la nivelul Podisului Dragomirnei un optim din punct de vedere al regimului precipitatiilor (600-750 mm anual) , este deranjat insa la nivelul zonei studiate de iernile aspre si amplitudinile termice relativ ridicate. Stejarul,desi mai rezistent la rigorile climatului continental excesiv , isi are optimul termic ceva mai ridicat (intre 8 si 9,5 C) fata de gorun , in zona podisului temperatura medie anuala fiind ceva mai scazuta. Regimul climatic diferentiat altitudinal are ca efect repartizarea arboretelor de stejar in zonele mai joase si mai calde ale podisului (flancurile de sud-est) , iar cele de gorun si de fag in zonele mai inalte, in partea centrala si de nord a Podisului Dragomirnei). Fagul , care prefera un climat oceanic sau cel putin montan continental are nevoie de o cantitate mai ridicata de precipitatii (optim intre 700 si 1200 mm) ,care la nivelul podisului studiat este in mare parte compensata de umiditatea atmosferica relativ ridicata , principalii factori limitatori fiind ingheturile tirzii si uneori seceta prelungita din timpul verii.

1.7.Soluri


Unul din principalii factori care si-au pus amprenta asupra varietatii de soluri existente in regiune este substratul litologic alcatuit din argile nisipoase, gresii calcaroase si petrisuri , depozite luto-argiloase. Caracteristic acestor materiale parentale este usurinta cu care dezagrega si se altereaza , ca si continutul uneori ridicat de carbonat de calciu (gresii calcaroase).

Existenta unui regim hidric percolativ la nivelul solului a condus la formarea de soluri (argiluvisoluri) cu fenomene de eluviere-iluveire de argila si baze de schimb, conturindu-se orizonturi specifice.

Un rol important in geneza solurilor a avut si relieful ,mai exact microrelieful , existenta predominanta a platourilor si versantilor slab inclinati a condus la accentuarea proceselor de eluviere.

Vegetatia forestiera existenta in zona , alcatuita in special din paduri de fag , stejar si gorun a determinat la nivelul solurilor procese de bioacumulare slab acida , o humificare in general activa cu formarea humusului de tip mull, mai rar mull-moder.

Desi solificarea are loc in conditii de clima umeda , procesele de debazificare si levigare sunt slab moderate , rolul moderator cel mai important avindu-l continutul in materiale bazice ale materialului parental , care au o actiune coagulatoare asupra complexelor argilo-ferihumice.

Dupa amenajamentul silvic al O.S. Adancata rezulta urmatoarea distributie a solurilor pe cuprinsul U.P. VI Adancata .

Principalele tipuri si subtipuri de soluri


Tabel nr. 6

Clasa

Tipul si subtipul de sol

Succesiunea orizonturilor

Suprafata


Argiluvisoluri

Brun luvic tipic

Ao-El-Bt-C

79

Brun luvic pseudogleizat

Ao-Elw-Btw-C

6

Total

85

Cambisoluri

Brun eumezobazic tipic

Ao-Bv-C(R)

15

Total

15

Total general

100

Se poate observa din datele prezentate anterior,ca in invelisul de soluri predomina solurile din clasa Argiluvisoluri , cele mai mari suprafete fiind ocupate de soluri brune luvice (peste 85%).



2.VEGETATIA FORESTIERA



2.1. Raspindirea principalelor specii forestiere



Potrivit datelor din amenajamentele silvice , principalele specii care formeaza U.P. VI Adancata se prezinta in urmatoarele proportii:carpen (20 %),stejar (20 %),gorun (19 %),molid (18 %),fagul (12%),diverse tari (4 %), diverse moi (6 %) si diverse rasinoase (1 %). De remarcat este prezenta majora a carpenului care apare atat diseminat cat si in arborete derivate de carpen. Celelalte specii de amestec si de ajutor se gasesc in proportii reduse (cca. 10%) si sunt reprezentate de frasin , paltin de munte, tei pucios,cires, jugasru,ulmul de munte si altele. Speciile de esenta moale,cum ar fi plopul tremurator , aninul negru,aninul alb,salcia capreasca,reprezinta 6% din suprafata.Rasinoasele ocupa o suprafata insemnata (19 %), fiind reprezentate de molid in principal dar si de larice, pin silvestru, pin negru.

Arboretele de molid ocupa o pondere destul de insemnata (18 %),insa se remarca faptul ca acestea sunt arborete artificiale in totalitate. Ele sunt in cea mai mare parte rezultatul plantatiilor facute inca de la inceputul secolului XX. Raspandirea actuala a molidului este datorata si culturilor de molid promovate in urma cu 30-40 de ani in vederea obtinerii de lemn pentru celuloza (rezultatul campaniei reinrasinare).In unele arborete de foioase molidul apare diseminat , prezenta lui fiind datorata lucrarilor de completare a regenerarii naturale. Desi prezinta cresteri destul de multumitoare , totusi, calitatea lemnului (in special la virste mai mari de 50-60 de ani ale arborilor) este nesatisfacatoare , fiind frecvent afectat de putregaiul rosu.

Important de remarcat , pe linga numarul ridicat de specii este si proportia arboretelor pure fata de cele amestecate. Astfel ca arboretele pure (cele cu un procent de participare al unei specii de peste 80%) reprezinta 35% din suprafata impadurita . Acest fapt ne indica un dezacord intre conditiile stationale si distributia vegetatiei forestire,statiunile forestiere din zona Dealurilor Dragomirnei fiind favorabile amestecurilor. Acest fapt este remarcat la stejar , dar apare si la carpen, existind un numar destul de mare de arborete pure ,derivate de carpen , existente datorita modului necorespunzator de gospodarire din trecut a arboretelor.

De remarcat este si faptul ca 60 % din arboretele existente se incadreaza in tipul natural fundamental de padure , majoritatea din ele fiind de productivitate superioara. Celelalte arborete sunt fie arborete derivate sau partial derivate , fie arborete artificiale. Printre arboretele pure pot fi enumerate si fagetele pure , punind in evidenta tendinta de evolutie a sleaurilor de deal de gorun si fag si a fagetelor amestecate catre fagete pure. Cauza este in primul rand de origine naturala : in aceleasi conditii stationale , fagul are un avantaj fata de cvercinee, atit ca vigoare de regenerare , cat si de dezvoltare superioara. Cea de-a doua cauza este de natura umana si tine de gospodarirea din trecut a padurilor, in dezavantaj pentru gorun si stejar.


2.2  Elemente privind structura fondului actual de productie si evolutia gospodaririi din trecut a padurilor.



Tabel nr. 7

Formatia forestiera

Caracterul actual al tipurilor de padure



Terenuri goale

Total

Natural fundamental

Derivat

Arificial

Nedefinit

ha


Mij. + Sup.

inferior

Subproductiv

Partial

Total deriv.

Mijl.+Sup.

Inferior

Gorunete pure

45,2



5,8


52,7

2,0



105,7

5

Goruneto-fagete

121,4





49,3




170,7

8

Sleauri de deal cu gorun

599,0



139,7

11,1

487,9

12,8


4,4

1254,9

58

Sleauri de deal cu gorun si stejar

277,8



73,5

33,5

233,7

3,2


2,5

642,2

29

TOTAL ha


1043,4



219,0

44,6

823,6

18,0


6,9

2455,5

100

49



10

2

38

1



100


Din tabelul de mai sus se poate observa faptul ca cele mai raspandite formatii forestiere sunt sleaurile de deal cu gorun si cele de gorun cu stejar,de productivitate mijlocie si superioara. De asemenea se poate observa ca gorunetele pure si goruneto-fagetele sunt slab reprezentate (13%). Predominante sunt arboretele natural fundamentale (49%),urmate de cele artificiale (38 %),iar cele derivate alcatuind 10% din totalul acestora. Numarul mare al arboretelor artificiale poate fi explicat prin existenta in primul rind , al culturilor de molid si de alte rasinoase (19%) .


2.3Elemente de structura a fondului forestier


Tabel nr. 8

Specia

Supr.

(ha)

Grupe de clase de varsta

Categorii de productivitate

Varsta

Medie

(ani

Cons

medie

Cresterea

curenta

m3/an/ha

I

II-IV

V

VI si peste

I

II

III

IV

V

medie

CA

433,3

8,7

363,3

16,3

45,0


0.9

282.5

149.8

0.1

3.3

56

0.78

5.4

ST

428,9

4,5

375,5

2,4

46,5


74.9

337.7

16.3


2.9

63

0.74

6.1

MO

404,3

132,6

268,9

2,8


5.4

346.8

52.1



2.1

31

0.92

13.4

GO

393,6

0,8

313.3

16,6

62.9


61.2

330.0

2.4


2.9

71

0.76

4.7

FA

261,5

1,1

183,5

66,2

10.7


77.5

178.8

5.2


2.7

67

0.78

7.1

DM

131,0

4,6

88,8

6,9

30.7


11.3

103.4

16.3


3.0

63

0.76

4.3

DT

66,5

13,9

52,4

0,2



6.8

49.9

9.8


3.0

41

0.74

4.1

DR

29,5


24,5

5,0


0.8

22.7

6.0



2.2

79

0.7

5.0

Total

2148,5

166,2

1670,2

116,4

195.8

6.2

602.1

1340.4

199.8

0.1

2.8

57

0.79

7.0

Din tabelul de mai sus se poate observa faptul ca la nivelul U.P. VI Adancata predominante sunt arboretele relativ tinere (clasele II-IV),iar cele cu varste de peste 80-100 de ani sunt destul de slab raspandite. De remarcat este si ponderea destul de importanta a arboretelor de carpen cu varste mari si ponderea redusa a celor de fag(ca urmare a fenomenului de uscare semnalat in cadrul U.P.-ului la exemplarele de peste 90-100 ani de fag).

Din punct de vedere al productivitatii se poate observa , din datele oferite de amenajament faptul ca , clasa de productie cel mai bine reprezentata este 3, iar clasa de productie medie este de 2,8.

In ceea ce priveste evolutia compozitiei specifice pe perioada 1952-1994 (intocmirea ultimului amenajament) aceasta este prezentata in tabelul 9.

Tabel nr. 9

Anul

amenaj.

Specii (5)

Total

(ha)

CA

ST

GO

MO

FA

DT

DM

DR

1652









2389,8

1965

31

35

11

2

8

2

10

1

2389.8

1975

21

20

19

15

9

6

10


2266,9

1985

20

19

18

18

10

6

8

1

2313,0

1994

20

20

19

18

12

4

6

1

2148,6


Desi ponderea carpenului a scazut de la 31 % in 1965 la 20% in 1994, totusi acesta este pe primul loc,alaturi de stejar.

Perioada care a marcat campania de inrasinare se poate observa usor din tabelul de mai sus. Astfel ca de la 2 % din ponderea totala pe care o detineau culturile de molid (ca rezultat al plantatiilor efectuate la inceputul secolului XX), s-a ajuns in anii 80 la un procent destul de mare de 18% (reprezentand, in principal , culturi speciale pentru celuloza ), pondere ce s-a mentinut pana in prezent.

2.4 Evolutia claselor de varsta

Tabel nr.10

Anul

Amenaj.

Clasele de varsta (%)

I

1-20

II

21-40

III

41-60

IV

61-80

V

81-100

VI

101-120

VII

121-140

Total

padure

1952

37

27

4

4

5

23


2389,8

1965

39

34

12

3

9

3


2389,8

1975

23

37

27

5

3

5


2266,9

1985

20

31

30

8

4

7


2313,0

1994

8

22

34

22

5

7

2

2148,6



In ceea ce priveste evolutia claselor de varsta se poate observa ca in ultimii 50 de ani , prin reglementarea fondului de productie s-a ajuns la o scadere continua de la 37 % la 8 %, a arboretelor de varste foarte mici (0-20 ani). In schimb se observa o scadere brusca a numarului de arborete exploatabile de la 23 % in 1952 la doar 3 % in 1965. Acest proces s-a mai atenuat in timp, dar destul de putin, existind in prezent un deficit de arborete preexploatabile si exploatabile. In prezent, practic, ponderea maxima o detin arboretele din clasele de varsta II-IV,care au inregistrat o crestere semnificativa in ultimii 30-40 ani. Acest fapt a atras dupa sine existenta unui numar mare de arborete care necesita lucrari de conducere , asa cum sunt rariturile care trebuie executate la timp pentru existenta in viitor a arboretelor de clase superioare de productie si calitate , in stransa legatura cu potentialul statiunilor pe care vegeteaza aceste paduri.

In ceea ce priveste incadrarea functionala a padurilor,946,6 ha sunt incadrate in grupa I ( paduri cu functii speciale de protectie),toate fiind paduri cu fiind paduri cu functii de recreere ( paduri din jurul municipiului Suceava).Celelalte 1209,5 ha de vegetatie forestiera sunt incadrate in grupa a II-a functionala (paduri cu functii de productii si protectie).

Regimul adoptat pentru majoritatea arboretelor de pe cuprinsul U.P. VI Adancata este regim codru.

Tratamentele au fost stabilite in raport cu structura de viitor a arboretelor, pe tipuri de categorii functionale, fiind indicate mai multe tratamente, dandu-se prioritate celor intensive si luandu-se in considerare posibilitatile tehnico-organizatorice de realizare (accesibilizare,tehnologii de exploatare,etc.) si starea fiecarui arboret.Au fost stabilite urmatoarele tratamente : tratamentul taierilor progresive si tratamentul taierilor rase in parchete mici (pentru culturile de molid din afara arealului).


2.5Arborete afectate de factori destabilizatori


Factori destabilizatori :


2.5.1.Arborete afectate de doborituri si rupturi , de vint si zapada


Factorii abiotici potentiali cei mai destabilizatori vintul si zapada nu au afectat arboretele unitatii in deceniul expirat in mod sensibil .

Astfel s-au produs doborituri de vint , izolat in u.a. 12A (16,1 ha) favorizate aici si de starea arboretulului - molid de 70 de ani cu exemplare atacate de putregai.

Vintul si zapada pot afecta indeosebi arboretele de molid care ocupa 380,9 ha. Avind in vedere ca in majoritate aceste arborete de molid sunt tinere , va trebui acordata o atentie deosebita acestora , mentinindu-le intr-o stare buna de vegetatie si sanitara prin lucrari de ingrijire aplicate cu multa atentie .


2.5.2. Arboretele afectate de uscare


Conform amenajamentului inca in vigoare , in cadrul U.P.- ului sunt cca. 131 ha afectate de uscare cu intensitate slaba , fenomenul de uscare a arboretelor se manifesta izolat .Se constata ca uscarea cervineelor afecteaza indeosebi arborii trecuti de 50 de ani .Cauza care produce uscarea este probabil rezultanta unui complex de factori biotici si abiotici care duc la scaderea vitalitatii arborilor , la restul arboretelor fenomenul de uscare se manifesta in limite naturale normale .


2.5.3Arborete afectate de vinat


Vinatul nu a produs pagube importante arboretelor .


2.5.4Arborete afectate de daunatori si boli


Nu s- au semnalat pagube sensibile provocate de aceasta categorie de factori destabilizatori.Totusi insectele daunatoare si in special defoliatorii vor fi tinuti sub observatie in vederea stoparii eventualelor inmultiri in masa a acestora .

O stare buna fitosanitara a arboretelor contribuie la evitarea diverselor boli.


2.5.5Alti factori


Factorul antropic , prin diversele agresiuni asupra padurii constituie un important factor destabilizator , care totusi in ultimul timp datorita bunei paze a padurilor si-a diminuat mult efectul negativ .

Alti factori precum poluarea , lucrarile de exploatare , cioatele , etc .nu constituie factori destabilizatori importanti care sa afecteze sensibil arboretele unitatii .


2.5.6Factori limitativi


In U.P. sunt 0,6 ha (N 53) afectate de fenomenul de inmlastinare .

Alti factori limitativi cum ar fi :roca la suprafata , scheletul din sol, volumul edafic mic , elemente nutritive , apa accesibila au un rol insignifiant in buna dezvoltare a arboretelor .



2.6Concluzii privind conditiile naturale si de vegetatie


Facind o comparatie intre favorabilitatea statiunilor si productivitatea ce o realizeaza arboretele reiese ca acestea din urma valorifica in mod satisfacator bonitatea statiunilor . Astfel , daca la nivel de U.P. 100% din statiuni sunt de bonitate superioara si mijlocie , arboretele realizeaza productivitati corespunzatoare pe 97 % din suprafata ( restul fiind total derivate - 2% si artificiale de bonitate inferioara -1%) .

Speciile de baza gorunul , stejarul si fagul realizeaza productivitati superioare si mijlocii functie de conditiile stationale locale . Aceste specii ocupa 51 % din suprafata arboretelor si sunt raspindite pe tot cuprinsul unitatii . In situatia 15.1 din partea a II- a se reda repartitia speciilor in raport cu participarea in amestec .

Molidul care ocupa 19% a fost introdus prin plantatii , fiind in afara arealului sau natural . Acesta valorifica in mod optim potentialul stational fiind in majoritate de productivitate superioara .

In privinta caracterului actual al tipului de padure la nivel UP sunt importante suprafete cu arboret ce se abat de la tipul natural .

Astfel :- 219,0 ha sunt partial derivate ;

44,6 ha total derivate de productivitate mijlocie si inferioara ;

841, 6 ha artificiale .

In concluzie , cresterea productivitatii arboretelor se poate asigura printr-o gospodarire corespunzatoare , lucru ce implica ameliorarea structurii fondului forestier si in special a repartitiei acestuia pe clase de virsta si a compozitiei .

De asemenea este necesara o protectie eficienta a arboretelor fata de factorii destabilizatori biotici si abiotici .


2.7Factori silvotehnici


2.7.1Regimul de gospodarire


Tinindu-se seama de obiectivele economice generale si de necesitatea folosirii cit mai corespunzatoare a capacitatii de productie si protectie a padurilor se impune regimul codru .


2.7.2Compozitia - tel


Compozitia - tel a fost fixata pentru fiecare arboret in cadrul " descrierii parcelare ". Pentru arboretele existente s-a fixat compozitia - tel la exploatabilitate avindu-se in vedere cea mai favorabila compozitie la care pot ajunge arboretele la virsta exploatabilitatii in raport cu compozitia lor actuala si posibilitatea modificarii ei prin interventiile ce se fac in directia compozitiei optime .

Pentru arboretele exploatabile s-a stabilit compozitia de regenerare iar pentru terenurile fara vegetatie forestiera s-au dat compozitiile de impadurire .

S - au avut in vedere speciile autohtone valoroase cum sunt : stejarul , gorunul , paltinul , frasinul , ciresul , etc .


2.7.3Tratamentul


Tratamentele s-au stabilit in raport cu structura de viitor a arboretelor , pe tipuri de categorii functionale fiind indicate mai multe tratamente , dindu-se prioritate celor intensive si luindu-se in considerare posibilitatile tehnico- organizatorice de realizare ( accesibilitate , tehnologii de exploatare , etc ) si de starea fiecarui arboret .

S-au stabilit urmatoarele tratamente :

- taieri progresive ;

- taieri rase in pachete mici


2.7.4Exploatabilitea


In cadrul codrului regulat , exploatabilitatea se exprima prin diametrele medii de realizat respectiv virsta exploatabilitatii . Virsta exploatabilitatii s-a stabilit in raport cu functiile social - economice , pentru fiecare arboret in parte , in asa fel incit sa se asigure indeplinirea acestora in conditiile cele mai bune in acest context pentru arboretele incadrate in tipurileT III si T IV s-a avut in vedere virsta exploatabilitatii tehnice care in medie se realizeaza la 105 ani.

2.7.5Ciclul


La stabilirea ciclului s-au luat in considerare urmatoarele :

-formatiile si speciile care compun padurea ;

-functiile social - economice atribuite padurilor ;

-posibilitatea de crestere a eficientei functionale a arboretelor in ansamblul sau .

In acest context ciclul s-a stabilit la 110 ani .

2.8Evidentierea principalelor caracteristici

ale arboretului de exploatat


Pentru evidentierea caracteristicilor procesului de exploatare , a fost luata in considerare parcela 51 A din cadrul O.S. ADANCATA , U.P. VI ADANCATA , cantonul silvic Grigoresti .

Suprafata acestei parcele ( 6,1 ha ) este ocupata de o cultura speciala de molid pentru celuloza , infiintata in urma cu 25 de ani . Arboretul a fost instalat prin plantatie la schema regulata (1,5 /1m) . Actul de punere in valoare a fost intocmit la 25 iunie 2004 , din care rezulta faptul ca au fost marcati un numar total de 2811 arbori , din care 2605 apartinind speciei molid si 206 apartinind speciei plop tremurator . Compozitia actuala este 10 Mo - consistenta este plina , singura lucrare aplicata in acest arboret fiind reprezentata de curatiri .

Una din caracteristicile molidului care prezinta importanta deosebita , este inradacinarea sa tipic trasanta . Importanta acestei insusiri a molidului consta in faptul ca ea influenteaza in mod hotaritor rezistenta arboretelor la actiunea mecanica a vintului ca factor vatamator . Din cauza inradacinarii superficiale , arboretele de molid sunt cele mai mult daunate prin doborituri de vint , in comparatie cu arboretele constituite prin oricare specie din padurile tarii noastre . Daunele produse molidisurilor prin doborituri de vint sunt mai mari in arboretele crescute des ( cum este cazul arboretului studiat ) decit in cele crescute cu desime mai redusa . In arboretele rare , cu toate ca molidul isi pastreaza inradacinarea sa caracteristica , aceasta se extinde mai mult si se ancoreaza mai bine in sol , sporind rezistenta arboretului .

Pe soluri superficiale , in arborete cu desime moderata , molidul este chiar mai rezistent decit bradul la actiunea mecanica a vintului . " Pe asemenea soluri , bradul , neputand sa-si dezvolte pivotul in adincime din cauza rocii dure la mica adancime si incapabil sa si-o extinda radial , ca urmare a caracteristicii sale ereditare , ramane cu o inradacinare mai putin dezvoltata decit a molidului . " ( " Conducerea arboretelor - vol II , N. Constantinescu ) .

O alta particulartitate a molidului este amplitudinea mica a variabilitatii speciei. " Imensa majoritate a exemplarelor dintr-un arboret de molid are aproximativ aceeasi vigoare de crestere; aproape toate acestea au practic , aceeasi inaltime . Din acest punct de vedere , molidul se deosebeste evident de celelalte specii forestiere neselectionate pentru cultura si se aseamana mai mult cu speciiloe cultivate , selectionate sever pe cale artificiala , cum sunt plopii euramericani . " ( N .Constantinescu -1976 )

O urmare a variabilitatii reduse a molidului este sa se dezvolte fara interventia silvicultorului ( cazul arboretului studiat ) exemplarele cresc inalte , cu trunchiul lung si subtire , disproportionat de subtire fata de inaltime , cu o coroana redusa pe o mica portiune din inaltimea totala a arborelui . Inaltimea mare si diametrul mic al exemplarelor , precum si coroana redusa la varful acestora , reduc si mai mult rezistenta arboretului la doboriturile de vint si il expun la doboriturile de chiciura si zapada .

Rupturile si doboriturile produse de vint si de zapada pagubesc economia forestiera nu numai prin pierderile in volum si calitate produse arboretului ci si prin dezorganizarea intregului proces de productie in padure .

O alta caracteristica a arboretului studiat este reprezenta de forma si dispunerea coroanelor , acestea mentinindu-si in permanenta forma conica , deoarece cresterea lujerului terminal se mentine mai mare decit a lujerilor laterali pina la virste inaintate . Capacitatea de extindere laterala a coroanei este limitata , acest fapt fiind accentuat in cazul arboretelor crescute indelungat in desime mare .

Cu tot temperamentul sau de semiumbra molidul prezinta o coroana deasa .Desimea mare a coroanei coroborata cu numarul mare de arbori la hectar , determina in arboretele de molid , mai ales la virste mici si mijlocii , o serie de fenomene aparte :reducerea accentuata a temperaturii medii , a aerului si solului , reducerea vitezei vintului marirea umiditatii relative a aerului , acumularea litierei si accentuarea podzolirii solului . Masura in care molidisurile influenteaza podzolirea si acidificarea solului , variaza in functie de conditiile climatice locale , ca si de natura substratului litologic .

" La incetinirea procesului de mineralizare al litierei de molid contribuie si continutul de rasina si substante tanante pe care il au acele , coaja si ramurile din care este compusa aceasta . De asemenea , la determinarea acestui proces , mai contribuie si modul indesat de asezare a acelor de molid , asezare care reduce cantitatea de oxigen din stratul de litiera sub minimul necesar microorganismelor si impiedica si circulatia apei . Prezenta in cantitati insuficiente a oxigenului , a apei si a caldurii in stratul de litiera ingreuneaza in asa masura viata si inmultirea microorganismelor , care descompun materia organica incit numarul acestora devine insuficient pentru descompunerea normala a paturii moarte produsa anual de arboret ."( C.A. N. Constantinescu ).






2.9Verificarea lucrarilor de evaluare a volumului de lemn destinat comercializarii



Verificarea lucrarilor de teren si birou referitoare la elaborarea actelor de evaluare volumului de lemn destinat comercializarii se efectueaza ori de cate ori se considera , la nivelul structurilor silvice , precum si de catre beneficiari.

Agentii economici de exploatare a lemnului, daca nu au participat la lucrarile de evaluare , pot verifica corectitudinea datelor inscrise in actele de punere in valoare in termen de 15-30 de zile de la primirea lor. Eventualele diferente se consemneaza in documentatiile de verificare si sunt solutionate de catre ocolul silvic in termen de 15 zile de la efectuarea sesizarii si inregistrarii ei.

O astfel de verificare s-a efectuat in parchetul de exploatat situat pe raza comunei Adancata , Ocolul Silvic Adancata,U.P. VI Adancata,u.a.51A.

Verificarea consta in efecturea unui sondaj statistic pentru determinarea caracteristicilor :

diametrele arborilor masurati ;

inaltimea medie ;

clasa de calitate a arborilor.

Scopul este cel de a constata daca volumul total si proportia lemnului de lucru a fost corect determinata la punerea in valoare.Modul de esantionare este cel prevazut de normele tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase destinare exploatarii.Astfel, diametrul de baza al fiecarui arbore este masurat pe doua directii perpendiculare,in calcul considerandu-se valoarea medie obtinuta.Numarul arborilor inclusi in sondaj pentru determinarea diametrului si a clasei de calitate reprezinta 3-15% (20% in conditii speciale), din numarul total de arbori inventariati la punerea in valoare


2.9.1Marimea sondajului pentru verificarea actelor de punere in valoare

Tabelul nr. 11

Natura

arboretelor

Numarul de arbori inventariati

≤200

200-1000

1000-2000

2000-3000

3000-4000

≥4000


Marimea minima a sondajului(% din numarul total al arborilor inventariati)

Arborete de stejar,amestecuri de baza de stejar si fagete cu lemn pentru derulaj

20

15

10

7

5

4

Alte arborete

15

12

8

6

4

3


Arborii inclusi in sondaj sunt alesi randomizat pe intreaga suprafata a parchetului,traversandu-l pe directia curbei de nivel sau dupa doua diagonale.

Cu aceasta ocazie, folosind dendrometrul sau alte instrumente cu precizie ridicata,se masoara inaltimea la 5-7 arbori cu diametre egale cu diametrul central dintre cei inventariati la punerea in valoare sau, daca nu mai pot fi identificati,la 10-15 arbori cu diametre apropiate diametrului central.Toleranta diferentei dintre media valorilor inaltimilor masurate la verificare si cea din actul de punere in valoare este de 1m, in primul caz si de 1,5m in al doilea.Pentru diferente mai mari,se cireleaza seria de volume sau curba inaltimilor si se refac toate calculele din care au rezultat datele inscrise in actul de punere in valoare.

Prelucrarea datelor din teren se face pe specii , categorii de diametre si clase de aclitate , in paralel cu doua serii de valori : determinarea la punerea in valoare si determinarea cu ocazia verificarii . Succesiunea calculelor este cea de la intocmirea actului de punere in valoare : transformarea arborilor pe clase de calitate in arbori de lucru , determinarea suprafetei de baza multiple pe categorii de diametre , pe total lot de arbori si separat pentru arbori de lucru.

Pentru diametre , abaterea referitoare la masurarea acestora se exprima prin raportul :

(%)


in care :

Gt1 - reperezinta suprafata de baza a arborilor supusi verificarii ,

Gt2 - suprafata de baza totala a arborilor supusi verificarii , calculata dupa datele inventarierii initiale .

Daca raportul astfel obtinut fata de 100 % o diferenta de pina la 2% , lucrarea se accepta sub aspectul masurarii diametrelor . In cazul depasirii acestui procent si , implicit , a proportiei lemnului de lucru , se calculeaza raportul procentual :

e=(%)


e fiind abaterea sortarii calitative ,

Gl1 - suprafata de baza a arborilor de lucru rezultate din datele de la verificare ,

Gl2 - suprafata de baza a arborilor de lucru rezultate pentru acelasi sondaj din datele de inventariere .

Daca procentul astfel calculat prezinta fata de 100 % o diferenta de pina la 5% , lucrarea se accepta . Daca diferenta se incadreaza in intervalul 510% , proportia lemnului de lucru initiala ( din actul de evaluare ) , trebuie corectata cu diferenta constatata . Daca diferenta este mai mare de 10 % , lucrarea se considera necorespunzator intocmita , impunindu-se refacerea ei .

2.10 Verificarea A.P.V.-ului


Molid

Tabelul nr. 12

Calculul corectitudinii punerii in valoarela molid in parcela 51A


Date rezultate la verificare

Diametrul

cm

Nr. de arbori pe clase de calitate, dupa inventarierea initiala

Arbori lucru

Supraf de baza unitara

Supraf de baza mp

Nr. de arbori pe clase de calitate, in baza controlului

Arbori lucru

Suprafata de baza mp

I

II

III

IV

Total

Total arbori

Arbori de lucru

I

II

III

IV

Total

Total arbori

Arbori de lucru

6


1

3

23

27

26

100

2700

2700

20


3


23

26

2700

2700

8

9

17

1

22

49

49

102

4998

4598


20


29

49

49

4998

4598

10

35

25

6

13

79

77

110

8690

8690



79


79

77

8790

8690

12

25

25

12

7

69

69

113

7797

7597

66




66

69

7797

7697

14

16

10

7


33

33

154

5082

5082


36



36

33

5082

5082

16

25

18

1

3

47

47

201

9447

9047



49


49

47

9447

9047

18

4

8

1


13

13

254

3302

3302

15




15

13

3302

3502

20

3

2


1

6

5

314

1884

1884




6

6

5

1984

1884

Total

117

106

31

69

323

319


43900

42900

101

56

131

35

323

319

44100

43200


Aplicand formula prezentata anterior,rezulta urmatoarele :

Pentru diametre

%



Pentru procentul lemnului de lucru :


%


In primul  caz , s-a obtinut o eroare de + 0,45 % , iar in cel de-al doilea caz abaterea este de numai 0,699 % . Din analiza rezultatelor obtinute se desprinde concluzia ca , atit diametrele , cit si clasificarea calitativa a arborilor in picioare au fost corect determinate , diferentele obtinute inscriindu-se in abaterea admisa de 2 % in cazul diametrelor , si 5 % , in cazul stabilirii procentului lemnului de lucru .

Pentru verificarea inaltimilor la molid , s-au masurat 10 arbori cu diametrul apropiat de diametrul central ( dcg=14,3 ).

Verfificarea inaltimilor este redata in tabelul 13.

Tabel nr. 13

Nr. crt .

Nr. arbore

Diametrul

(cm)

Inaltimea

(m)

1

69

14

11

2

109

16

12,5

3

120

14

11,5

4

563

16

12

5

565

12

10

6

571

18

13

7

622

14

11

8

2662

16

12

9

2677

12

10

10

2701

12

10,5


Avind in vedere ca inaltimea medie rezultata din tabelul de mai sus , hm=11,3 m iar cea masurata initial este hm=11,5 m, lucrarea se considera corespunzatoare .

a doua verificare pentru calculul corectitudinii punerii in valoare a masei lemnoase s-a facut in tabelul 14 , pentru plop .

Plop Tabelul nr. 14

Calculul corectitudinii punerii in valoarela plop in parcela 51A


Date rezultate la verificare

Diametrul

cm

Nr. de arbori pe clase de calitate, dupa inventarierea initiala

Arbori lucru

Supraf de baza unitara

Supraf. de baza mp

Nr. de arbori pe clase de calitate, in baza controlului

Arbori lucru

Suprafata de baza mp

I

II

III

IV

Total

Total arbori

Arbori de lucru

I

II

III

IV


Total

Total arbori

Arbori de lucru

6




2

2

2

100

200

200

1


1


2

2

200

200

8




9

9

9

102

918

918


4

5


9

9

918

922

10




9

9

9

110

990

990

6



3

9

9

990

990

12




3

3

3

113

339

339


1

2


3

3

439

339

14




4

4

4

154

616

716

2


2


4

4

616

816

16




1

1

2

201

201

211


1



1

2

211

211

Total




28

28

29


3264

3364

9

6

10

3

28

29

3374

3478

Pentru diametre :

%


Pentru procentul lemnului de lucru :

%


Abaterea fiind de numai de 3,38 % se incadreaza in toleranta de 5% , si ca urmare lucrarea din punct de vedere al clasificarii calitative se accepta .

Referitor la verificarea inaltimilor , aceasta este redata in tabelul 15. Tabel nr. 15

Nr. crt .

Nr. arbore

Diametrul

(cm)

Inaltimea

(m)

1

2669

12

10,5

2

2671

10

9,5

3

2718

10

10

4

2396

14

11,5

5

2447

14

11,5

6

2730

12

11

7

2788

10

10

8

2789

12

10,5

9

2365

14

11

10

2251

14

11


Din tabelul de mai sus rezulta ca inaltimea medie este hm =10,7m , iar cea masurata initial este hm =11,1 m , deci se incadreaza in toleranta de 1,5 m , lucrarea fiind acceptata .


2.11 Stabilirea structurii masei lemnoase de exploatat



Parchetul exploatat este situat in raza comunei Adancata, Ocolul Silvic Adancata, U.P. VI Adancata, U.A. 51A, in suprafata de 6,1 ha, cu o inclinare medie de 2 grade.

Masa lemnoasa pusa in valoare conform A.P.V.-ului are un volum total de 203 m3 din care 189 m3- molid si 14 m3 plop tremurator.

Volumul arborelui mediu atat in cazul molidului cat si in cel al plopului este de 0,07 m3.

Arboretul pentru care s-a intocmit A.P.V.-ul este gospodarit in regimul codrului gradinarit , fiind supus tratamentului taierilor rase. In cadrul tratamentului adoptat a fost intocmit acest A.P.V., pentru recoltarea de produse secundare (rarituri).

Sortarea dimensionala a masei lemnoase,conform actului de punere in valoare este redata in tabelul 16.




Tabelul nr. 16

Nr.

Crt.

Specificatii

U.M.

Total

Specia

MO.

PL.

1

Volum brut cu coaja

m3

203

189

14

2

Coaja lemnului de lucru

m3

21

20

1



3

Volum brut fara coaja

m3

182

169

13

a. lemn lucru gros

m3

139

136

3

b. lemn lucru subtire

m3

40

38

2

c. lemn de foc

m3

43

33

10

d. craci

m3

13

12

1

4

Volum brut la ha

m3

34

31.5

2.5


5


Total ha

buc

469

434

35

Nr. de arbori

buc

2811

2605

206

6

Volumul arborelui mediu

m3

0.07

0.08

0.1

7

Consumuri tehnologice si pierderi


1.5

1.5

0.1

m3

3.5

3

0.5

8

Volum brut cu coaja pentru productie

m3

199.5

186

13.5

9

Volumul lemnului marunt


15

15

10

m3

30.5

29

1.5


10


Volumul brut cu coaja gros si subtire

m3

147

144

3

a. lemn gros

m3

107

106

1

b. lemn subtire

m3

40

38

2

11

Volum net gros si subtire

m3

126

124

2



3Procesul de exploatare in partida 912 SR


3.1Intocmirea schitei parchetului


Datele referitoare la caracteristicile conditiilor de lucru , necesare pentru proiectarea lucrarilor de exploatare a masei lemnoase dintr-un parchet sunt redate sistematic intr-o schita a parchetului intocmita la o scara convenabila . Adaugarea acestor detalii s-a facut in urma efectuarii unor masuratori si observatii in teren care constau din :

-pozitionarea pe schita parchetului a unor detalii de relief caracteristice , care nu apar pe harta amenajistica ;

-inscrierea pe schita parchetului a pantelor si distantelor caracteristice pentru talveguri , precum si a caracteristicilor acestora;

-delimitarea pe schita parchetului a versantilor , culmilor , platourilor si teraselor;

-delimitarea pe versanti , platouri si terase a suprafetelor omogene ( suprafete caracterizate printr-o directie unica de scurgere a apelor si o panta uniforma ) si inscrierea pe schita a directiilor liniilor de cea mai mare panta si inclinarea terenului ;

-delimitarea pe suprafata parchetului a unor terenuri mlastinoase , stincarii , grohotisuri , etc ;

-evidentierea , acolo unde este cazul , a unor zone cu semintis utilizabil , subarboret sau arboret care trebuie sa fie protejate in mod deosebit ;

-stabilirea , daca este cazul , pentru unele suprafete omogene a unor solutii obligatorii de colectare ;

-stabilirea locului de amplasare a platformei primare .

Toate aceste elemente au constituit o resursa importanta de date necesare pentru intocmirea documentatiei necesare pentru exploatarea lemnului din parcela 51 A , U.P. VI Adancata .


3.2Metoda de exploatare folosita



Metoda de exploatare s-a ales in functie de factorii fizico - geografici , vegetatie , factorii tehnico - economici ce caracterizeaza parchetul analizat .

In cazul partidei 912 s-a considerat optima metoda de exploatare in trunchiuri si catarge .

Prin aceasta metoda realizarea unor piese din lemn a fost transferata din parchet in platforma primara . Indicele de utilizare al volumului lemnos este mai ridicat decit in cazul altor metode de exploatare , in trunchiuri si catarge concentrindu-se circa 65-70 din volumul unui arbore intreg .

Metoda ofera posibilitatea cresterii gradului de mecanizare si implicit duce la cresterea capacitatii de transport si la reducerea numarului de muncitori . Pierderile tehnologice sunt mult mai mici , pentru ca sortarea in sortimente definitive se executa in platforma primara unde exista posibilitatea valorificarii pentru intregul material lemnos din trunchiuri si catarge .

Pentru aplicarea acestei metode prejudiciile aduse semntisului sunt mai putin frecvente , cu mentiunea ca , daca acestea se produc , au o intensitate mai mare .

Dezavantajul metodei consta in faptul ca fasonarea lemnului marunt , a virfurilor si cracilor se face la cioata .


3.3Forta de munca necesara


Muncitorii angajati sunt lucratori cu experienta in activitatea de exploatare a lemnului , fiind calificati corespunzator pentru operatiile ce le au indeplinit in cadrul proceselor tehnologice .

Muncitorii in majoritate sunt localnici ( comuna Adancata , sau au domiciliul in localitati invecinate Hantesti , Grigoresti ).


3.4Obligatii procedurale pentru exploatarea masei lemnoase


Dupa obtinerea autorizatiei de exploatare , intre agentul de exploatare si reprezentantul ocolului silvic se incheie un proces verbal de predare - primire a parchetului . In cadrul acestui proces verbal sunt mentionate :

-caile de acces apropiat ;

-locul de amplasare si suprafata platformelor primare ;

-starea , proportia si compozitia precum si proportia admisa de vatamare a semintisului ;

Pe parcursul procesului de exploatare , organele silvice efectueaza pentru a se asigura ca lucrarile decurg in mod corespunzator in urma controlului se incheie un act de control al exploatarii .

La sfirsitul exploatarii se intocmeste un act de predare - reprimire a parchetului in care se mentioneaza :

-de catre ambele parti , modul in care au fost respectate conditiile prevazute in contractul de vinzare - cumparare si in autorizatia de exploatare ;

- se calculeaza valoarea prejudiciilor ;

- se calculeaza penalitati ;

- se stabilesc termene de remediere .

Prin incheierea procesului verbal de reprimire , suprafata de padure revine in grija administratorului ( ocol silvic ) .


3.5Procesul tehnologic de recoltare a lemnului


3.5.1Structura procesului de productie


In general , procesul de productie este un proces social in care forta de munca reprezentata prin indivizi aflati in relatie de productie actioneaza cu ajutorul mijloacelor de productie asupra obiectului muncii in scopul transformarii acestuia intr-un bun material .

In particular procesul de productie al exploatarii lemnului inseamna , fie transformarea biomasei lemnoase in sortiment brut , fie sortimente de lemn semifinit , urmata de transportul sortimentelor catre beneficiar in scopul consumului sau prelucrarii ulterioare .

In structura procesului de exploatare a lemnului sunt incluse :

  1. procese de productie de baza ;
  2. procese auxiliare;
  3. procese de deservire ;
  4. procese anexe ;

3.5.2Structura pe operatii


Operatiile specifice procesului tehnologic de recoltare a lemnului sunt :


Doborirea arborelui ;

Curatirea de craci ;

Sectionarea lemnului ;


In functie de metoda de exploatare folosita , aceste operatii se desfasoara preponderent in parchet sau preponderent in platforma primara . Metoda de exploatare in trunchiuri si catarge , adoptata in cadrul partidei 946 Paraul Stana se caracterizeaza prin faptul ca aceste operatii sunt executate in parchet .

La recoltare arborii marcati , dupa doborire se fragmenteaza prin operatii specifice , astfel incit piesele rezultate sa indeplineasca prin forma si dimensiuni cerintele ecologice si economice ale deplasarii in cadrul procesului urmator (colectare) . Aceste modificari de forma si dimensiuni se realizeaza prin taierea lemnului .


3.5.3Descrierea operatiilor si fazelor


Doborarea arborilor


Doborirea arborilor este prima operatie din cadrul procesului de recoltare a lemnului si are o importanta deosebita prin faptul ca influenteaza direct calitatea materialului lemnos obtinut precum si indeplinirea cerintelor de ordin silvicultural .

Prin doborirea arborilor se intelege desprinderea lor de legaturile lor naturale si rasturnarea lor , asigurind astfel conditiile pentru efectuarea operatiilor de transport si de transformare in sortimente brute .

Doborirea incepe cu rasinoasele subtiri , continua cu rasinoasele groase , iar in final sunt doborite foioasele .

Formatia de lucru este alcatuita din fasonatorul mecanic si ajutorul lui , deoarece conditiile de relief din parchet sunt dificile mai ales in afara sezonului vegetativ . Pentru efectuarea acestei operatii se foloseste asa numita metoda de doborire cu lasare de cioata ( cioata ) si care consta in efectuarea unei taieturi de doborire cit mai aproape de sol . Doborirea se efectueaza cu ajutorul mijloacelor mecanizate de tipul ferastraielor mecanice .

Realizarea operatiei de doborire a arborilor parcurge urmatoarele faze :

deplasarea la arborele ce trebuie doborit;

alegerea directiei de doborire ;

pregatirea locului de munca ;

indepartarea ritidomului si labartarilor ;

executarea tapei ;

executarea taieturii din partea opusa ;

impulsionarea si orienatrea caderii arborelui ;

netezirea crestei trunchiului .

Deplasarea la arborele ce trebuie doborit se realizeaza pe traseul cel mai scurt si mai sigur din punct de vedere al protectiei muncii . Muncitorii au asupra lor ferastraul mecanic , topor , pene , etc.

Alegerea directiei de doborire prezinta o importanta deosebita deoarece prin stabilirea unei directii de doborire se pot reduce eventualele prejudicii ce s-ar putea aduce solului si semintisului utilizabil si se poate influenta calitatea lemnului din arborele doborit.

La alegerea directiei de doborire se are in vedere protejarea arborilor nemarcati si a semintisului utilizabil , evitarea aninarii arborelui , conditiile de adunat si apropiat a lemnului si asigurarea conditiilor de securitate a muncii atit pentru echipa de doborire cit si pentru ceilalti muncitori aflati in parchet .

In functie de natura terenului , fortele existente in trunchiul arborelui si echilibrul acestuia , arborii pot fi tensionati si netensionati .

Arborii netensionati se recunosc dupa trunchiul drept in pozitie aproximativ verticala cu o inclinare de maximum 5 grade , coroana fara cresteri intr-o anumita directie . In acest caz centrul de greutate al arborelui se proiecteaza in interiorul viitoarei cioate sau in imediata apropiere a acesteia .

Arborii tensionati prezinta trunchiuri strimbe sau aplecate , excentricitate sau ovalitate pronuntata , coroana asimetrica astfel incit proiectia centrului de greutate ia o distanta mare fata de suprafata viitoarei cioate . Tot in categoria arborilor tensionati se incadreaza si arborii infurciti , cei scorburosi , arborii accidentati de vint , zapada , etc.

In cazul arborilor tensionati , trebuie determinate , inainte de doborire , zonele din trunchi supuse la intindere ( tractiune ) , respectiv la compresiune , urmind ca taieturile de doborire sa se execute mai intai in zona comprimata si apoi in zona supusa la intindere .

Fata de directia naturala de cadere , poate fi aleasa o alta directie de cadere a arborelui , denumita directie tehnica de doborire . Chiar daca arborele este perfect simetric , directia tehnica de cadere nu poate fi aleasa ca oricare din directiile posibile de cadere , ci trebuie avute in vedere fenomenele ce s-ar putea produce la doborire arborii din jur , microrelief , panta , zonele cu semintis , etc .) .

Arborii sunt doboriti pe o directie tehnica astfel incat capatul sa fie orientat pe directia de scos a materialului lemnos .

Pentru portiunile din parchet unde panta depaseste 10 grade , se prefera ca arborii sa fie doboriti cu capatul spre deal sau pe curba de nivel astfel incat dupa efectuarea taieturilor de doborire sa parcurga o distanta cat mai scurta si sa se evite deprecierea materialului lemnos . In anumite situatii din considerente de protectia muncii , pe pante foarte mari , arborii se doboara si cu virful la vale .

Caderea arborelui dupa efectuarea taieturilor de doborare poate fi insotita de fenomene nedorite la impactul cu solul cum sunt reculul , saltul , rostogolirea , aceste fenomeme putind fi evitate printr-o alegere corespunzatoare a directiei de doborire


Pregatirea locului de munca Este o faza premergatoare doboririi propriu - zise care are drept scop asigurarea conditiilor corespunzatoare pentru echipa care executa doborirea . Neexecutarea acestei faze duce la efectuarea unor miscari inutile sau fortate din partea muncitorilor care pot duce la accidente sau la declasarea materialului lemnos , in aceasta etapa se executa :

Curatirea terenului prin inlaturarea semintisului ( nuielisului ) cu toporul a crengilor , pietrelor si altor obstacole . In unele situatii se taie si crengile de pe trunchi pina la o inaltime de 2 m fata de sol . Toamna se inlatura stratul gros de frunze din jurul arborelui iar iarna se batatoreste zapada ;

Amenajarea unor poteci de refugiu cu o lungime de 5 -10 m executate in directia opusa directiei de doborire sub un unghi de 45 de grade fata de aceasta .


Indepartarea ritidomului si labartarilor . Ritidomul gros al arborilor batrini se inlatura cu toporul in scopul protejarii lantului taietor al ferastraului mecanic .

Inlaturarea labartarilor se executa din urmatoarele considerente :

Pentru reducerea sectiunii transversale a trunchiului in zona taieturilor de doborire si obtinerea unor forme aproximativ cilindrice care sa permita doborirea pe directia aleasa ;

Executarea unor taieturi de doborire mai usoare pentru ca prin eliminarea labartarilor sa se elimine cea mai mare parte a fibrelor inclinate care suprasolicita ferastraul mecanic ;

Prin eliminarea labartarilor se asigura pastrarea directiei de doborire alese;

Inlaturarea labartarilor se executa numai in cazul in care acestea impiedica doborirea corecta a arborilor . Pentru arborii cu diametru mic , operatia nu este necesara decit in anumite conditii . Nu este indicata la arborii scorburosi sau cu putregai la baza , la arborii de pe pante mari care prezinta labartari in partea din aval Mentinerea labartarilor pe o anumita directie faciliteaza doborirea arborelui pe directia aleasa .

Labartarile se inlatura cu ferastraul mecanic prin executarea a doua taieturi la 90 de grade una fata de alta . Operatia incepe cu labartarea din partea cea mai ridicata a terenului din jurul arborelui , taietura orizontala fiind reper pentru celelate taieturi executate .


Executarea tapei Doborarea arborelui se realizeaza prin executarea tapei si a taieturii din partea opusa care provoaca caderea .

In scopul reducerii pierderilor de material lemnos , inaltimea la care se executa tapa nu va depasi o treime din diametru la nivelul taieturilor de doborare , iar pentru arborii cu diametre mai mari aceasta inattime se limiteaza la 10 cm.

Uneltele folosite la executarea tapei sunt toporul si ferastraul mecanic , iar modul de lucru este diferit in functie de diametrul arborelui la nivelul de doborire , configuratia terenului , starea in care se afla lemnul la baza trunchiului . Acesti factori determina aplicarea unor tipuri diferite de tape cum sunt : tapa pana ( clasica ) , tapa inversa ( clasica rasturnata ) , tapa simpla , tapa dreapta tapa in trepte , tapa dubla .

Pentru executarea tapei , fasonatorul se aseaza lateral fata de directia de doborare a arborelui , porneste motorul si aseaza lama perpendicular pe arbore cat mai aproape de sol efectuand cele doua ( teri ) taieturi , dupa care va executa taietura din partea opusa necesara caderii arborelui .

La arborii cu diametre sub 15 cm tapa se executa orizontal sau de sus in jos existand posibilitatea sa fie impulsionati manual pentru a lua directia de doborare dorita.


Executarea taieturii din partea opusa se efectueaza dupa executarea tapei si in urma careia se produce desprinderea arborelui si caderea lui . Aceasta taietura nu este concurenta cu tapa executata si nici la acelasi nivel . Taietura din partea opusa se face orizontal la nivelul de sus al tapei sau la nivelul inferior , la o diferenta pe verticala de 3-5cm. Executarea taieturii deasupra nivelului tapei duce la formarea unui prag care are rolul de a impiedica producerea reculului in momentul caderii arborelui .

Taietura din partea opusa nu ajunge sa depaseasca linia de fund a tapei , in aceasta zona ramanand o zona netaiata care functioneaza ca o articulatie si care este denumita zona de siguranta , zona de franare , sarniera . Prin forma sarnierei se poate realiza o orientare suplimentara a arborelui in momentul caderii acestuia. Latimea sarnierei este variabila , in functie de diametrul arborelui la nivelul de doborare , fiind in general de 1/5 -1/10 din acest diametru , iar la sarnierele asimetrice latimea nu trebuie sa fie mai mica de 1/25 din diametru in partea cea mai ingusta .

Pentru arborii netensionati este recomandabil sarniera dreptunghiulara atunci cand directia tehnica coincide cu directia naturala de cadere , iar atunci cand aceste directii nu coincid , directia tehnica poate fi data prin sarniera .

Taierea din partea opusa se executa cu ajutorul dispozitivului de taiere al ferastraului mecanic , fiind folosite mai multe procedee de lucru , in functie de partea cu care se executa taierea , modul de deplasare al subansamblului taietor .

Pentru efectuarea taieturii din partea opusa se folosesc diverse tehnici de lucru care difera in functie de raportul dintre lungimea lamei si diametrul de doborire .

Daca lungimea lamei este mai mare decat diametrul cioatei , taietura se executa intr-o singura repriza , fie prin deplasarea lamei paralel cu ea insasi , fie in evantai .

Daca diametrul lamei se situeaza in intervalul lungimii unei lame si de doua ori lungimea lamei , taietura de doborare se executa in mai multe reprize prin schimbarea succesiva a pozitiei ferastraului mecanic pe conturul trunchiului si deplasarea lamei in berbec , evantai , paralele sau combinat .

Daca diametrul cioatei este in intervalul de 1,7 ori lungimea lamei si 2,2 lungimea lamei , pentru realizarea doboririi se face o tapa in calup sau in trepte dupa care , inainte de a face taietura din partea opusa , se executa o taietura in berbec prin care se strapunge zona de frinare .

Prin miscarea in evantai se obtine o zona in forma de evantai , urmand ca taietura definitiva sa fie executata prin deplasarea lamei in jurul zonei taiate anterior .

In situatiile in care nu pot fi folosite ferastraiele mecanice pentru executarea doborarii arborilor ( diametre foarte mari ) , se folosesc alte procede cum ar fi tractiunea cu cablu . Acest procedeu poate fi folosit si pentru doboriri pe directii mult diferite de directia naturala de cadere cat si pentru arborii perfect simetrici , dar la care nu se poate provoca caderea chiar daca taieturile au fost executate corect .

Retragerea muncitorilor pe potecile de refugiu este obligatorie si are drept scop parasirea zonei periculoase din jurul cioatei . Aceasta retragere trebuie sa se faca in momentul cand se aud primele zgomote ale ruperii fibrelor din zona de franare . Revenirea pentru definitivarea operatiei se face numai dupa ce s-a constatat ca nu exista nici un pericol ( craci ramase agatate pe arborii din apropiere , arborele doborit a ramas aninat pe arborii invecinati ramasi in picioare).

Netezirea si cojirea cioatei , netezirea crestei trunchiului Normele de protectie a muncii impun indepartarea crestelor ramase in zona de franare dupa ce arborele a fost doborat. De asemenea dupa doborarea arborilor de rasinoase , in vederea protectiei impotriva infestarii , cioatele trebuie cojite integral la molid si prin curelare la brad . Se reteaza si creasta trunchiului daca la doborare au fost smulse fibre din cioata la nivelul zonei de franare



Curatirea de craci


Curatirea de craci reprezinta operatia prin care sunt detasate de trunchi cracile arborelui doborat , dar si varfurile si cioturile , de unde si denumirea de cepuire .

Curatirea de craci se executa in cadrul metodei de exploatare in trunchiuri si catarge in interiorul parchetului , crescand astfel gradul de manevrabilitate al lemnului si realizarii unor sarcini mai compacte . Acest lucru duce si la cresterea productivitatii utilajelor de colectare , reducand in acelasi timp si prejudiciile asupra solului , semintisului utilizabil si arborilor ramasi in picioare . Prin curatirea de craci se poate face in continuare o sortare mai buna a lemnului , deoarece prin inlaturarea cracilor se pun in evidenta anumite defecte interioare .

O curatire de craci corespunzatoare este cea denumita " la fata lemnului " , care presupune detasarea cracii la nivelul trunchiului sau foarte aproape sub acest nivel . Se utilizeaza in cazul in care piesele respective urmeaza a fi cojite . Pentru celelalte sortimente detasarea cracii se face astfel incat sa ramana maximum 1 cm fata de trunchi.

Structura operatiei de curatire de craci este urmatoarea :

asigurarea stabilitatii trunchiului arborelui doborat ;

degajarea partiala a nuielisului de o parte si alta a acestuia ;

taierea cracilor accesibile ;

degajarea locului de cracile taiate ;

voltarea trunchiului ;

taierea cracilor care au mai ramas ;

Taierea cracilor se executa printr-o singura sectiune la cracile scurte sau prin mai multe taieri de scurtare , urmata de taierea de detasare la cracile de dimensiuni mari sau la ramificatii. Taierea se executa cu toporul pentru diametre ale cracilor in dreptul sectiunii de detasare de maximum 5 cm , si cu ferastraul mecanic in rest . Pentru executarea acestei operatii ferastraul mecanic este prevazut cu aparat de taiere mai mic , cu lama de maximum 30 cm lungime si dotate cu dispozitive de protectie impotriva reculului .

Cracile se taie de la baza trunchiului spre varf , iar in cazul speciilor de foioase se executa si o deramificare progresiva a coroanei , executindu-se concomitent si fasonarea lemnului provenit din craci .

La folosirea ferastraului mecanic pot aparea fenomene nedorite cum sunt : reculul , blocarea lamei in taietura , craparea sau aschierea cracii .

Pentru taiere se aplica procedeul taierii normale in cazul cracilor mici sau procedeul taierii in evantai .

O situatie speciala apare la curatirea de craci a trunchiurilor arborilor de rasinoase , cand datorita dispunerii in verticil a cracilor , pentru marirea productivitatii pot fi utilizate anumite scheme de lucru care duc si la reducerea depusa de operator . Astfel , daca distanta intre verticile este de 0,5 - 1 m , poate fi aplicata schema denumita " in trepte " cand se taie cracile accesibile de pe un verticil apoi se taie cracile de pe verticilul urmator , incepind cu cracile de pe aceeasi parte a busteanului .

In situatia in care distanta dintre verticile este mai mare de 1m , se aplica procedeul taierii in " zig - zag ". In acest caz se taie cracile accesibile de pe un verticil apoi se continua cu cracile de pe verticilul urmator , incepand cu partea opusa .

Se foloseste si " procedeul pendular " pentru distante intre verticile mai mari de 0,5 m, care presupune detasarea cracilor de pe aceeasi parte din mai multe verticile odata.


Sectionatul trunchiurilor


Sectionatul trunchiurilor reprezinta operatia de fragmentare a arborilor doborati , in scopul obtinerii unor forme si dimensiuni care sa asigure conditii optime de colectare , transport si prelucrare ulterioara .

Pentru efectuarea sectionarii lemnului se parcurg urmatoarele etape :

Masurarea si marcarea taieturilor tinind cont de valorificarea superioara a materialului lemnos ce rezulta ;

Sectionarea trunchiului ;

Din punct de vedere silvicultural este eficienta o fragmentare cat mai mare a arborilor doboriti , deoarece in acest mod piesele rezultate avand dimensiuni mici , prejudiciile aduse solului , semintisului utilizabil , arborilor ramasi in picioare sunt mai reduse .

Din punct de vedere economic este preferata o fragmentare cat mai redusa pentru a efectua cat mai putine operatii in parchet si datorita faptului ca o sortare corespunzatoare se poate face numai in platformele primare sau centrele de sortare si preindustrializare a lemnului .

Insemnarea locurilor de sectionare se face cu creta forestiera sau prin crestare cu toporul pornind de la baza spre varf , deci urmarind obtinerea sortimentelor mai valoroase din treimea inferioara a trunchiului arborelui . La stabilirea locurilor de sectionare , muncitorul care face acest lucru trebuie sa aiba in vedere urmatoarele :

diminuarea defectelor tehnologice ale lemnului prin eliminarea portiunilor cu defecte de structura si atenuarea defectelor de forma ;

includerea in piesele ce rezulta prin sectionare a unor multipli de sortimente ce urmeaza sa se obtina in final ;

asigurarea prin sectionari a posibilitatii deplasarii in conditii bune in cadrul procesului de colectare , si sa se urmareasca folosirea la capacitate maxima a utilajelor de colectare ;


Structura procesului de sectionare este urmatoarea :


se stabilesc locurile de sectionare pe trunchi ;

se asigura stabilitatea pieselor ce urmeaza a fi obtinute prin sectionare si se inlatura eventualele obstacole aflate in preajma trunchiurilor ;

executarea sectionarii propriu-zise .

In ceea ce priveste stabilitatea trunchiurilor este de preferat ca acestea sa se afle pe terenuri plane , iar daca nu este posibil , este de preferat deplasarea trunchiurilor respective prin voltare in zone imediat apropiate , unde pot fi asigurate conditii de sectionare in cazul cand exista pericolul rostogolirii accidentale a trunchiurilor , acestea se asigura cu tarusi tinand cont si de locurile unde se face sectionarea .

Sectionarea se executa printr-o taiere perpendiculara pe axa trunchiului si se incepe cu sectionarea in zona comprimata a trunchiului , cea de-a doua taietura executindu-se in zona intinsa a acestuia . Sectiunea obtinuta poate avea o abatere de la perpendicularitate pe axul trunchiului de 0,1 din diametrul sectiunii . O abatere mai mare poate duce la un consum mai mare de energie si de pierderi de material lemnos . Pentru majoritatea arborilor doboriti zona comprimata se afla in partea superioara a trunchiului datorita coroanei care tensioneaza trunchiul . Aceasta tensionare dispare cand se efectueaza curatirea de craci si se inlatura virful ( la rasinoase ) . Ramane totusi tensionarea datorata denivelarii terenului , cioatelor sau cand arborele a fost doborat peste altul doborat anterior . Taierea efectiva se realizeaza incepand din zona comprimata pe aproximativ o treime din diametrul sectiunii respective si se continua cu taietura in acelasi plan pe celelalte doua treimi din suprafata sectiunii respective . Datorita inceperii sectiunii din zona comprimata apare frecvent situatia blocarii lamei in taietura , in acest caz se utilizeaza penele pentru a pastra grosimea taieturii si pentru a evita blocarea lantului .

In cazul in care diametrul la nivelul sectiunii este mare si ferastraul trebuie introdus pe o adincime prea mare , se extrage un calup din zona comprimata ( superioara ) si apoi se continua taietura in plan perpendicular pe axul trunchiului . In cazul trunchiurilor tensionate groase sau atunci cand nu poate fi inceputa sectionarea din zona comprimata , taierea incepe cu o taietura in berbec in zona de echilibru lasind o portiune netaiata in zona comprimata si se continua cu o taietura din partea intinsa . Portiunea din arbore care se afla in consola cade sub propria greutate .


3.6Organizarea santierului de exploatare



Pentru exploatarea lemnului dintr-un parchet se organizeaza santierul de exploatare. Acesta este dotat cu mijloace adecvare de recoltare si colectare fiind alcatuit din suprafata parchetului , caile de colectare si platforma primara

Organizarea santierului de exploatare consta in delimitarea pe teren a unor compartimente in stabilirea si executia traseelor de colectare si esalonarea etapizata a operatiilor specifice procesului de exploatare a lemnului .

Compartimentele ( unitatile de organizare in spatiu a santierelor de exploatare ) sunt sectiunile si postatale .

In general , o sectiune presupune o unitate de actiune , adica folosirea aceluiasi tip de mijloace de colectare . Delimitarea in teren se face in functie de limitele naturale , linii somiere , drumuri , etc.

Postatele sunt suprafete mai mici ale parchetului ( subunitati ale sectiunilor ) in care activitatea se desfasoara continuu in deplina securitate a muncii .

Latimea postatelor variaza in functie de configuratia terenului , felul arboretelor si de directia cailor de colectare . In general , latimea postatelor este de aproximativ doua ori inaltimea arboretelor, fiind cuprinsa intre 30 m si 70 m . In cazul terenurilor accidentate cu multe denivelari si pante mari , postatele au forme neregulate si latimi mai mari datorita pericolului alunecarii trunchiurilor dupa doborare .

Orientarea postatelor difera in functie de utilajul folosit pentru adunat , scos si apropiat . Astfel , pentru colectarea prin corhanire , postatele sunt orientate astfel incit latura mai lunga sa fie pe directia liniei de cea mai mare panta .

Pentru colectarea lemnului cu tractorul , postatele sunt orientate in sensul drumurilor de tractor .

In afara de aceste compartimente pentru ca procesul de colectare sa se desfasoare in conditii optime , se subcompartimenteaza postatele in sectoare de lucru . Acestea sunt echivalente cu o suprafata a parchetului de pe care se recolteaza toti arborii pusi in valoare intr-o singura zi.

Asezarea si deplasarea formatiilor de lucru in interiorul postatelor de la un sector la altul se face dupa anumite scheme astfel incat sa nu se produca accidente de munca sau suprapuneri ale procesului de productie . Este de preferat deplasarea din aval in amonte .


3.6.1Lucrari si activitati necesare organizarii santierului


Principalele lucrari si activitati necesare organizarii santierului de exploatare a lemnului sunt :

-organizarea suprafetei parchetului prin delimitarea acestuia cu vopsea sau var pe arborii ce constituie limita de parchet ;

-delimitarea sectiunilor si postatelor cu var sau vopsea ;

-identificarea si marcarea arborilor periculosi in afara celor preluati de la organele silvice ;

-delimitarea locurilor periculoase , stabilirea potecilor de acces si semnalizarea lor cu placute avertizoare ;

-dotarea muncitorilor cu unelte , scule , dispozitive , echipament individual de protectie si de lucru in concordanta cu lucrarile de executat ;

-organizarea muncitorilor in echipe ;

-instructia muncitorilor asupra normelor de protectia muncii , avindu-se in vedere :

cunoasterea parchetului ;

insusirea procesului tehnologic de exploatare ;

cunoasterea potecilor ;

cunoasterea regulilor de circulatie un parchet ;

cunoasterea locurilor periculoase ;

cunoasterea semnalelor si masurilor ;

-defrisarea culoarului necesar utilajelor ;

-pregatirea platformei primare prin :

indepartarea obstacolelor ;

nivelarea terenului ;

executarea unor santuri periferice pentru scurgerea apelor din precipitatii;

delimitarea si pozitionarea viitoarelor rampe de stocare ;

pozitionarea traverselor de lemn pentru fiecare rampa ;

Muncitorii care vor executa lucrarile necesare organizarii santierului vor avea calificarea corespunzatoare si vor fi instruiti in prealabil asupra normelor de protectie a muncii specifice acestor lucrari .


3.7Constituirea si marcarea sectiunilor si postatelor


Exploatarea masei lemnoase dintr-un parchet se organizeaza santierul de exploatare dotat corespunzator cu mijloace de recoltare si adecvate , care cuprinde suprafata parchetului , caile de colectare , instalatiile de colectare si platforma primara , astfel incat procesele de lucru sa se desfasoare in flux continuu in conditiile folosirii eficiente a utilajelor .

Pentru ca lucrarile din parchet sa se poata desfasura ritmic , cu respectarea regulilor de exploataree si fara pericol de producere a accidentelor , este necesara o compartimentare a parchetului in sectiuni si postate care reprezinta unitatile de organizare in spatiu a santierelor de exploatare .

In cele ce urmeaza vom descrie acesti doi termeni si anume :

v    sectiunile tehnologice reprezinta suprafete din interiorul unui parchet in care se prevede functionarea unei singure linii tehnologice de exploatare a lemnului . Delimitarea lor se face dupa culmi , firul vailor , alte forme naturale , dar si dupa drumuri sau linii somiere .

v    postatele ( benzile ) reprezinta suprafete mai mci ale parchetului ( subunitati ale sectiunilor tehnologice ) in care activitatea se desfasoara continuu , in deplina securitate a muncii .

Latimea postatelor este de regula dublul inaltimilor arborilor , astfel se poate asigura o facila circulatie a utilajelor folosite si a materialului lemnos ce trebuie colectat . In cazul nostru latimea postatelor a fost de 50 m , iar orientarea acestora s-a facut pe o linie oblica fata de directia curbelor de nivel , dar in acelasi timp aproximativ perpendiculara pe calea de scos-apropiat .

Delimitarea acestor sectiuni s-a facut prin materializarea in teren pe arbori limita cu cite un inel de vopsea alba sau var la inaltimea de 1,30 m , iar delimitarea postatelor prin cioplaje executate pe arborii limita a postatelor , insotite de numarul postatei scris cu vopsea alba .



3.8Restrictii si conditii privind desfasurarea activitatii de exploatare



Dupa crearea conditiilor organizatorice necesare se poate incepe exploatarea ( la data prevazuta in autorizatie ) , cu respectarea cerintelor tehnologice cunoscute si in conformitate cu prevederile proiectului tehnico - economic.

Pe langa aceste prevederi se mai adauga urmatoarele :

v    se vor exploata , in totalitate , numai arborii marcati ;

v    in padurile gospodarite in regimul codrului , inaltimea cioatelor, masurata in partea din amonte , va fi de pina la o terime din diametrul de baza al arborelui , dar nu mai mult de 10 cm ;

v    la curatirea cracilor , inaltimea ciotului ramas nu va depasi 1 cm ;

v    sectionarea lemnului rotund se va face printr-o taietura perpendiculara pe axa longitudinala a piesei in punctul de sectionare . Abaterea maxima admisa , masurata pe generatoare , este de 10 % din diametrul piesei in locul de sectionare ;

v    pentru sortimentele de lemn rotund , la sectionare se lasa o supralungime de 1cm/m , dar nu mai mult de 4 cm ;

v    exploatarea masei lemnoase , mai exact recoltarea si colectarea trebuie sa fie astfel organizata si coordonata incat sa se asigure finalizarea lucrarilor la termenele prevazute in autorizatia de exploatare ;

v    perioada de la doborarea unui arbore si pina la deplasarea acestuia in platforma primara nu trebuie sa fie mai mare de 20 zile in sezonul de vegetatie si de 30 zile in sezonul de repaus vegetativ ;

v    drumurile de tractor se vor amenaja astfel incat , la cursa in gol , rampa maxima sa nu depaseasca 25 % pentru tractoarele universale si 40 % pentru tractoarele forestiere , iar la cursa in plin rampa sa nu fie mai mare de 7 % ;

v    in perioadele cu precipitatii abundente se interzice colectarea cu tractoare;

v    platformele primare se vor amplasa langa caile permenente de transport , in locuri uscate , ferite de viituri , fara a afecta suprafete productive din fondul forestier ;

v    la terminarea exploatarii , toate caile de colectare ce nu vor fi folosite in anii urmatori trebuie nivelate ;

v    se vor lua masuri de protejare impotriva eroziunii pe suprafetele pe care a fost afectata stabilitatea terenului ( caile de colectare , supraftte de stocare ).



4 Procesul tehnologic de recoltarea a lemnului


4.1Structura pe operatii si faze


Procesul tehnologic de recoltare urmareste prin lucrarile de doborire , curatare de craci , sectionare , transformarea arborilor ( materia prima ) , schimbandu-le forma , dimensiunile si pozitia relativa in spatiu.

Operatiile specifice procesului tehnologic de recoltare a lemnului sunt :


Doborarea arborelui

Curatare de craci

Sectionarea lemnului


Operatia de doborare


Operatia de doborare ca parte componenta a procesului tehnologic de recoltare , este efectuata de o echipa compusa din doi muncitori , utilizind in acest scop unelte si utilaje adecvate , in urma acestei operatii arborele fiind adus din pozitie verticala intr-o pozitie aproximativ orizontala . Operatia se realizeaza cu lasarea la cioata avand grija ca aceasta sa aiba o inaltime cat mai mica .

Operatia de doborare are in componenta urmatoarele faze :

1.     Pregatirea locului de munca .

Aceasta faza consta in indepartarea obstacolelor din jurul arborilor , taierea semintisului dezvoltat , acestea fiind necesare pentru a putea realiza in conditii optime operatia de doborare , indepartand si obstacolele ce impiedica retragerea muncitorilor .

2.     Alegerea directiei si sensului de cadere .

Pentru realizarea acestei faze este necesara respectarea urmatoarelor recomandari :

Alegerea directiei si sensului de cadere se face in sensul natural de cadere al arborelui , pe un culoar liber , pentru evitarea zdrelirii , aninarii sau ruperii arborelui ;

Se va evita caderea pe cioate , bolovani sau alte obstacole ce ar putea produce ruperea , craparea sau fisurarea arborelui doborit ;

Se va evita degradarea semintisului natural utilizabil prin caderea arborelui ;

Directia de cadere se va alege astfel incat sensul sa fie cat mai apropiat celui de colectare a lemnului ;

Directia de cadere sa fie aleasa astfel incat sa nu fie pusa in pericol securitatea muncitorilor .

3.Amenajarea potecilor de refugiu .

Aceasta faza se realizeaza prin indepartarea obstacolelor , taierea semintisului dezvoltat pe o lungime de 6 -7 m intr-un unghi de 45 grade fata de directia de cadere a arborelui . Aceasta faza este necesara pentru a asigura retragerea rapida a muncitorului , dat fiind faptul ca acesta se deplaseaza cu spatele in momentul in care arborele da semne ca incepe sa-si piarda echilibrul , privind in acelasi timp arborele care cade .

4.Taierea labartarilor .

Aceasta faza are ca scop pregatirea cat mai buna a taierii de doborare . Indepartarea labartarilor se face prin executarea a doua taieturi : una orizontala si una verticala .

Indepartarea labartarilor nu trebuie sa duca la pierderea echilibrului arborilor ce urmeaza a se dobori.

5. Executarea tapei .

Tapa se executa cu ajutorul ferastraului mecanic , in directia de cadere a arborelui . Executarea tapei consta in executarea a doua tatieturi : una orizontala , pe o adancime de 1/5 -1/3 din diametrul sectiunii si a doua inclinata sub un unghi de 15 -30 grade si incepand de la maxim 10 cm fata de cea orizontala . La arborii cu diametrul de pana la 15 cm nu se mai executa tapa , taierea facandu-se printr-o singura deplasare a ferastraului mecanic .

6.Taierea definitiva se executa in partea opusa tapei printr-o taiere perpendiculara pe axa arborelui la o diferenta pe verticala de 3 -5 cm fata de taietura orizontala a tapei si la o adancime de pana la 3 cm fata de tapa .

Se creeaza astfel un prag de siguranta ce reprezinta o masura de protectie foarte importanta pentru muncitor cu scopul de a impiedica arborele sa se deplaseze inapoi , zona de frinare asigurind intarzierea caderii , in acest timp muncitorii putindu-se retrage pe potecile de refugiu .

Taierea definitiva poate fi facuta printr-o singura miscare de transaltie a lamei ferastraului mecanic cand diametrul arborilor este mai mic decat lungimea lamei care are 40 cm . Cand diametrul sectiunii este mai mare decat lungimea lamei taierea definitiva se executa in doua trei reprize prin deplasarea lamei in evantai . Dupa cadere , fasonatorul mecanic are obliagtia de a examina trunchiul arborelui cazut , sa observe cracile tensionate , sa verifice prezenta unor craci rupte , agitate in arborii din jur , luind si masurile necesare inlaturarii pericolelor ce apar astfel .

In procesul de recoltare al lemnului se poate intampla ca unii arbori sa ramana agatati de cei din jur prin intrepatrunderea coroanelor , devenind periculosi pentru continuarea activitatii in zona de cadere a acestora , situatie care trebuie inlaturata .

7.Taierea crestei.

Aceasta faza este necesara pentru a proteja animalele de ranire , aceasta pentru cazul crestelor de pe cioata , cat si pentru inlesnirea deplasarii ulterioare a trunchiului .


Curatirea de craci

Curatirea de craci este a doua operatie a procesului tehnologic de recoltare a lemnului .Aceasta operatie consta in indepartarea prin taiere cu ajutorul ferastraului mecanic si al toporului , a cracilor si are ca scop usurarea miscarii lemnului in cadrul procesului tehnologic de colectare al lemnului, fiind obligatoriu a se executa in parchet , pentru a proteja semintisul cand lemnul este deplasat .

Curatirea de craci cu toporul se va face la arborii doboriti cu cracile subtiri( diametrul mai mic de 5cm). Acest mijloc are o productivitate mai mare decat in cazul folosirii ferastraului mecanic .

Muncitorii vor sta in partea opusa locului de curatire , lovitura cu toporul se face la insertia dintre craca si tulpina , paralel cu suprafata acesteia si in directia de inclinare a cracii .

Curatirea de craci cu ferastraul mecanic se face numai pentru cracile cu diametrul mai mare de 5 cm . Si in acest caz , muncitorul va sta in partea opusa locului de taiere pentru a preintampina accidentele .

In toate cazurile taierea se incepe de la baza arborelui spre varf , cracile taiate indepartandu-se imediat de la locul taierii .

Operatia este executata de o formatie de doi muncitori : un fasonator mecanic si un ajutor .

Sectionarea lemnului


Este o operatie ce se face in functie de mijloacele de colectare , tinandu-se cont de sarcina maxima ce poate fi deplasata la o cursa cat si de mijloacele de transport utilizate ( gabaritul acestora ) .

Sectionarea lemnului se va face in toatlitate cu ferastraul mecanic de catre un fasonator mecanic . Pentru siguranta executarii operatiei se vor respecta o serie de reguli : arborele sa fie asezat pe un loc cit mai plan ; pe versanti stabilitatea trebuie asigurata piesei respective cu ajutorul unor tarusi , bolovani , etc. Sectionarea se face de la baza spre varf . Fasonatorul mecanic fiind situat in amonte de trunchiul arborelui daca acesta este in panta .

Sectionarea se executa printr-o taiere perpendiculara pe axul trunchiului si se incepe cu sectionarea in zona comprimata a trunchiului , cea de-a doua taietura executandu-se in zona intinsa a acestuia . Pentru majoritatea arborilor doborati , zona comprimata se afla in partea superioara a trunchiului datorita coroanei care tensioneaza trunchiul . Aceasta tensionare dispare cind se efectueaza curatirea de craci si se inlatura varful ; ramane totusi tensionarea datorita denivelarilor terenului , cioatelor sau cand arborele a fost doborat peste altul doborat anterior .

Taierea efectiva se realizeaza incepind din zona comprimata pe aproximativ o treime din diametrul sectiunii respective si se continua cu taietura in acelasi plan pe celelalte doua treimi din suprafata sectiunii respective . Datorita inceperii taieturii din zona comprimata apare frecvent situatia blocarii lamei in taietura . In acest caz se utilizeaza penele pentru a pastra grosimea taieturii si pentru a evita blocarea lantului . In cazul trunchiurilor tensionate groase sau atunci cand nu poate fi inceputa sectionarea din zona comprimata , taierea incepe cu o taietura in berbec in zona de echilibru lasind o portiune netaiata in zona comprimata , si se continua in partea intinsa . Portiunea din arbore ce se afla in consola cade sub propria greutate rezultand ruperea lemnului .


4.2Controlul activitatii de exploatare


Pe parcursul desfasurarii activitatii de exploatare , organele silvice fac controale , urmarind modul de desfasurare al lucrarilor si gestionarea materialului lemnos , respectarea prevederilor proiectului tehnico - economic aprobat , a regulilor generale de desfasurare a lucrarilor , aplicand pentru abaterile constatate , sanctiunile prevazute de lege .

La controlul activitatii de exploatare se vor urmari , in mod deosebit , urmatoarele aspecte :

v    respectarea tipului , locului de amplasare si conditiilor de executie al cailor de colectare;

v    respectarea locului de amplasare al platformei primare si a marimii acesteia ;

v    daca s-au doborat numai arborii marcati ;

v    daca s-au doborat toti arborii marcati ;

v    daca s-au respectat prevederile legale privind inaltimea cioatelor ;

v    daca s-au luat masuri de evitare si diminuare a prejudiciilor ;

v    daca se respecta tehnologia de exploatare prevazuta in documentatie ;

v    daca s-a facut curatirea de resturi de exploatare a portiunilor din parchet pe care lucrarile de colectare sunt terminate ;

v    daca sunt prejudicii nejustificate sau care depasesc prevederile legale ;

v    daca s-a colectat materialul lemnos fasonat ;

v    daca sunt corect utilizate caile de colectare , daca circulatia materialului lemnos este corect evidentiata in documente oficiale , obligatorii ;

v    daca lucrarile de exploatare se incadreaza in termenele prevazute in autorizatie , etc.


4.3Curatirea parchetului de resturi de exploatare


Activitatea de exploatare , la nivelul unui parchet , se finalizeaza prin curatirea acestuia de resturi de exploatare . In acest scop trebuie respectate urmatoarele prevederi ;

v    la taierile fara restrictii , resturile de exploatare se lasa pe loc cu exceptia padurilor de agrement sau a celor situate langa drumuri nationale , cand resturile se strang gramezi ;

v    in toate cazurile se curata de resturi de exploatare potecile , traseele turistice , drumurile , talvegul vailor , prin stringerea acestora in gramezi .


4.4Reprimirea parchetelor


La expirarea termenului prevazut in autorizatia de exploatare , parchetele trebuie sa fie predate Ocolului Silvic .Reprimirea parchetelor se consemneaza intr-un act oficial . In parchet , la aceasta data , trebuie sa fie terminate integral recoltarea , colectarea si curatirea de resturi de exploatare .

Se poate acorda o prelungire a duratei pentru curatirea parchetelor in cazul in care termenul de exploatare expira la 31 decembrie , daca exista un strat de zapada persistenta cu grosimi de peste 50 cm . Termenul se prelungeste cu o durata echivalenta perioadei de timp cu grosimi nefavorabile executarii acestor lucrari .

Daca lucrarile de exploatare nu s-au finalizat la termenul prevazut in autorizatie , activitatea se poate prelungi pina la sfarsitul anului calendaristic , cu plata unor penalizari.



4.5Particularitati ale procesului de recoltare in parchetul studiat


Operatiile specifice ale procesului tehnologic de recoltare a lemnului prezinta , in cazul parchetului studiat , anumite particularitati datorita structurii speciale ale arboretului .

Arboretul de exploatat este reprezentat de o cultura speciala de molid , infiintata pentru lemn de celuloza . Aceasta cultura a fost infiintata prin plantatie la schema regulata (1m/1,5 m), care pina in momentul aplicarii acestei rarituri nu a fost parcurs cu nici o alta lucrare de ingrijire.



4.5.1. Operatia de doborare


Fazele operatiei de doborare sunt influentate de volumul mic pe fir si desimea mare a arboretului .

v    Pregatirea locului de munca - consta in indepartarea crengilor uscate , de mici dimensiuni rezultate in urma elagajului.

v    Alegerea directiei si sensului de cadere - nu da mai multe optiuni muncitorului , deoarece directia de doborare este intotdeauna aceeasi in cazul arborilor de extras . Situatia difera in cazul arborilor ce urmeaza a fi extrasi aflati pe randuri nemarcate . In cazul acestor arbori se urmareste pozitionarea arborelui doborat cu partea groasa a tulpinii spre cea mai apropiata cale de colectat ( in acest caz un rand recoltat ), precum si orientarea arborelui sub un unghi ascutit fata de calea de colectare . Directia de cadere este aleasa astfel incat sa fie cat mai apropiata de sensul de colectare .

Evitarea aninarii este de cele mai multe ori imposibila datorita desimii mari a arboretului . Avand in vedere volumul mic al arborilor , dezaninarea se executa manual sau cu ajutorul atelajelor .

v    Amenajarea potecilor de refugiu nu este necesara , acestea fiind reprezentate de spatiile dintre randurile alaturate , efectuandu-se cel mult indepartarea crengilor de pe aceste spatii .

v    Taierea labartarilor nu este necesara , deoarece arborii recoltati nu prezinta labartari la baza.

v    Executarea tapei . Tapa se executa in directia de cadere a arboretului pe o adancime de maxim 1/3 din diametrul sectiunii . Pentru un numar insemnat de arbori tapa nu se mai executa datorita dimanetrului sub 15 cm al acestora .

v    Taierea definitiva se executa in partea opusa tapei , perpendiculara pe axa arborelui , printr-o singura miscare de translatie a lamei motoferastraului deoarece diametrul sectiunii este mai mic decat lungimea lamei .

v    Taierea crestei este necesara pentru a proteja animalele salbatice de ranire ( in cazul crestelor de pe cioata ) si pentru a inlesni deplasarea ulterioara a trunchiului ( in cazul crestelor de pe trunchi )





4.5.2. Curatirea de craci


Curatirea de craci se executa cu toporul datorita diametrului mic al acestora ( sub 5 cm ) .In acest caz folosirea toporului duce la o productivitate mai mare decat folosirea motoferastraului .

Taierea cracilor incepe de la baza arborelui spre varf , cracile taiate indepartandu-se de la locul taierii .


5 Procesul tehnologic de colectare


5.1 Colectarea lemnului - prezentare generala


Exploatarea lemnului reprezinta o interventie determinanta in viata padurii , cu rasfrangere atat asupra cadrului natural cat si asupra arboretelor viitoare si laturii economice a gospodaririi silvice .

Din punct de vedere al productiei de lemn , padurile supuse unor taieri anuale trebuie sa gaseasca in exploatare calea realizarii structurii si calitatii arboretelor viitoare in conformitate cu prevederile amenajamentului .

In aceasta privinta exploatarea lemnului din tara noastra si in special procesul tehnologic de colectare se caracterizeaza dupa tipul de relief , clima , sol , conditii silvice , economice si sociale.

5.2Structura procesului tehnologic

Procesul tehnologic de colectare cuprinde operatiile si fazele de lucru prin care arborii sunt deplasati prin tarare , semintirire sau suspendare in functie de utilajele si instalatiile folosite .De la locul de doborare la platforma primara , situata frecvent langa o instalatie de transport permanenta . Concentrarea materialului lemnos catre platforma primara se realizeaza pe cai specifice utilajelor folosite si sunt denumite cai de colectare .

Datorita conditiilor din parchet , procesul tehnologic cuprinde urmatoarele etape:

adunatul lemnului catre mijloacele de apropiat - pe parcursul acestei etape piesele din lemn rezultate in urma procesului de recoltare sunt deplasate pe cai proprii si sunt adunate in tasoane ;

scosul lemnului - prin care lemnul este concentrat si mai mult , fiind adus in zona unor confluente si mai mari de pe suprafata parchetului ;

apropiatul lemnului catre platforma primara - materialul lemnos este deplasat pe distantele cele mai lungi pe cai special amenajate ;

Raportata la intreg procesul tehnologic de productie al exploatarii lemnului , colectarea implica un consum de forta de munca in proportie de 70 % din intreg procesul de munca , 100 % din energia animala si 90 % din consumul de carburanti .


5.3Particularitati ale procesului de colectare in partida 912 SR



Datorita conditiilor din parchet , procesul de colectare se desfasoara in doua etape :

Adunatul lemnului ( de la locul de doborare pina la intersectia cailor de colectare din parchet cu drumul forestier situat in partea sudica a acestuia ). Sensul de curgere este orientat pe directia N - S deoarece in partea de sud se afla singurul drum care deserveste parchetul , caile de colectare fiind aproximativ perpendiculare pe acest drum , precum si datorita inclinarii usoare a terenului , inclinare ce favorizeaza aceasta directie de apropiat.

Adunatul lemnului se executa numai cu utilajele , datorita desimii mari a arboretelui .Un atelaj este alcatuit dintr-un cal sau o pereche de cai inhamati si este condus de un caraus . Sarcina se prinde de orcic cu un ciofling alcatuit din trei lanturi prinse la un capat si avand ( in celalalt capat cate o pana metalica ce se bate la capatul lemnului ). Carausul are asupra sa ciocanul cu care bate pana in lemn si tapina cu care ajuta la pornirea sarcinii , la scoaterea penelor si la voltarea pieselor care formeaza sarcina .

Scosul si apropiatul lemnului se desfasoara intr-o singura etapa ( scos - apropiat ) de la locul de formare al tasoanelor pana in platforma primara . Aceasta operatie se executa cu tractorul VOLVO 400 , dotat cu troliu . Operatia cuprinde :

o      deplasarea tractorului la locul sarcinii

o      desfasurarea cablului

o      legarea si preluarea sarcinii

o      cursa in plin

o      cursa in gol


Deplasarea tractorului la locul sarcinii se face numai pe cai amenajate cu latimea paltformei de 2,5 m.

Desfasurarea cablului de tractiune al troliului se face manual .

Legarea sarcinii la tractor se face dupa ce au fost trase un numar suficient de piese .In functie de numarul si volumul pieselor, sarcina se leaga astfel incat acestea sa fie repartizate uniform si sa nu existe pericolul desfacerii legaturii in timpul transportului . Legarea pieselor se face la capatul gros . Nu este permisa legarea pieselor direct cu lantul de sarcina al tractorului sau baterea de pene in lemn .

In partida 912 SR , procesul de recoltare nu pune probleme deosebite datorita inexistentei semintisului utilizabil , volumului mic al pieselor si energiei de relief scazute.




5.4Descrierea utilajelor folosite in cadrul procesului de exploatare


In procesul tehnologice de recoltare si in platforma primara a fost folosit motoferastraul Husqvarna model 262 care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :

-motor in doi timpi monocilindric cu o cilindree de 61,5 cm3;

-putere maxima : 3,4 kw la 9600 r.p.m.

-turatie relanti : 2700 r.p.m.;

-turatie maxima : 13.500 r.p.m;

-lungimea lamei : 33-50 cm;

-viteza lant : 21,3 m/s;

-pas lant ; 3,25 " ( inch ) ;

-grosime canal lama : 1,5 mm ;

-capacitatea rezervorului : 0,6 l ;

-capacitatea rezervorului de ulei : 0,3 l ;

-debitul pompe de ulei ( maxim ) : 6,5 ml/minut

-greutatea totala : 6,8 kg ;


In cadrul procesului de colectare a fost folosit tractorul VOLVO 400 , cu urmatoarele caracteristici tehnice :

motor cu 3 cilindri ;

alezaj curea : 95 /110 mm ;

putere 45cp(33,1kw )/2.400 r.p.m.;

cilindree 2.340 cm 3;

turatia arborelui cotit la putere nominala : 1.800 r.p.m.;

cutie de viteze sincronizata ;

transmisie centrala cu grup conic 12 /47 si diferential spate cu blocare mecanica ;

directie hidrostatica ;

pompa de ulei cu roti dintate ;

presiunea uleiului de ungere : 3-4 kgF/cm;

instalatie hidraulica cu mecanism hidraulic monobloc , debit maxim 33l/min;

dispozitiv de tractiune spate inferior cu bara pendulara de tractiune si bolt;

dispozitiv de tractiune spate superior reglabil pe verticala .



6 Analiza economica

Devizul procesului de productie din partida 912 SR


Nr. crt .

Operatia

Molid

Plop

Cantitate

(mc)

Tarif

(lei/mc)

Cantitate

(mc)

Tarif

(lei/mc)

1.

Doborit cu Husqvarna

173

17.150,95

13

16.916,0

2.

Curatat de craci cu Husqvarna

173

22.789,65

13

19.265,5

3.

Pregatit material lemnos ( dat dupa vite )

142

15.879,85

11

8.625,5

4.

Adunat lemn cu atelaje

142

15.403,30

11

16.278,0

5.

Apropiat prin semitirire cu tractorul

142

15.302,5

11

15.962,5

6.

Adunat manual lemn marunt

31

16.279,0

2

16.279,0

7.

Total :


13.012.957


952.443


TOTAL GENERAL : 13.965.400 lei .

Acest deviz a fost intocmit la data de 24.02.2005 de catre o comisie formata din 3 angajati ai Ocolului Silvic Adincata , fiind apoi aprobat de catre seful de ocol .

Una dintre cele mai importante cerinte in aceasta directie este compartimentarea terenului in sectiuni si postate , cunoscand ca dimensiunile si orientarea lor gresita poate cauza accidente .


Pretul masei lemnoase din partida nr. 912 pe sortimente si specii


Nr. crt .

Specia

Sortimentul

Volum net

(mc)

Pretul

( lei / mc )

1

Molid

L.L. mijlociu f.d.a.

1

1.000.000

2

Molid

L.L.subtire f.d.a.

138

600.000

3

Molid

L. foc f.c.

34

100.000

4

Plop

L.L.subtire f.d.a.

3

300.000

5

Plop

L.foc f.c.

10

100.000

6

Coaja


22


Total :


208

89.100.000


Masa lemnoasa este valorificata in baza aprobarilor date de seful de ocol .


7 Masuri pentru protectia muncii


Una dintre cele mai importante cerinte in aceasta directie este compartimentarea terenului in sectiuni si postate , cunoscand ca dimensiunile si orientarea lor gresita poate cauza accidente .

Ca principiu general , lungimea postatelor difera de la un parchet la altul , in functie de forma acestuia , iar latimea trebuie sa fie de cel putin doua inaltimi a celui mai inalt arbore ce va fi exploatat .

Circulatia in parchetele de exploatare este interzisa pentru persoanele care nu au legatura cu procesul de productie , iar muncitorii care lucreaza la diferite operatiuni din parchet vor circula pe anumite trasee , bine alese , care sa nu se intersecteze cu locurile ce prezinta periocol in timpul desfasurarii procesului de productie .

Pe linga cuprinsul parchetului se vor instala , in locuri vizibile , placarde cu inscriptii avertizoare asupra naturii pericolului , de tipul : " ATENTIE ! PARCHET IN EXPLOATARE!, " ACCESUL INTERZIS IN PARCHET !"


7.1Protectia muncii la doborarea arborilor periculosi


Din aceasta categorie fac parte arborii putregaiosi , iescarii , arborii puternic inclinati , cu craci rupte si prinse in coroana , arborii situati pe terenuri alunecoase , etc.

Doborarea arborilor periculosi se va face de catre o echipa special instruita , sub conducerea maistrului de parchet sau a inlocuitorului acestuia , respectand urmatoarele regului :

v    directia de doborare va fi aceeasi cu directia de inclinare ;

v    se vor cauta din timp cararile de refugiu ;

v    tapa se va executa sub supravegherea maistrului , care va da semnale in caz de pericol ;

v    doborirea iescarilor , a arborilor putregaiosi si a celor cu craci prinse in coroana se va face prin efectuarea tapei fara a se indeparta calupul si folosirea penelor pentru dirijarea caderii arborelui ;

v    pentru a dirija caderea arborilor rupti in directia dorita se va putea folosi si actionarea cu cablul tractorului sau cu dispozitivul Tirfor .

Bolovanii aflati in pozitii instabile , surpari de teren , arbori sau parti din arborii aflati in pozitii periculoase constituie alte pericole , pentru inalturarea carora va actiona o echipa speciala .

Insemnarea si extragerea arborilor periculosi , dar si inlaturarea altor pericole , se va face inainte de inceperea exploatarii , aceasta masura fiind obligatorie la taierile concentrate . La taierile dispersate , extragerea arborilor periculosi se va face pe postate sau portiuni de parchete , iar daca volumul acestor arbori intrece 25 % din volumul total , atunci doborarea acestora se poate face concomitent cu exploatarea propriu-zisa .


7.2Protectia muncii la doborarea arborilor cu ferastraul mecanic


Doborarea arborilor prin aceasta modalitate este permisa doar dupa indeplinirea urmatoarelor conditii :

v    alegerea pozitiei corecte de doborare in functie de gradul de inclinare al arborelui , proportia de putregai sau scorburi ;

v    taierea cracilor de la baza arborelui si degajarea locului de munca de semintis , crengi , pietre si zapada ;

v    stabilirea potecilor de refugiu , opuse directiei de cadere a arborilor ;

v    inlaturarea labartarilor pronuntate ;


7.3Protectia muncii la colectarea cu atelaje


v    vitele se admit la lucru numai daca sunt in stare corespunzatoare de sanatate , potcovite , invatate la ham;

v    atelajul complet va fi dotat cu tanjala din lemn rezistent , cu o lungime de 2,5 m si diametrul de 10 -12 cm , pene , cioflinge , lant de rezerva , tapina si ciocan ;

v    caile de colectare cu vitele se amenajeaza sumar , prin degajare de crengi sau alte obstacole ;

v    legarea sarcinii se face din lateral , si nu dintre sarcina si atelaj ;

v    pe traseul in panta , conducatorul de atelaj se va afla in partea din amonte si nu inaintea sarcinii;

v    pe tot traseul se va pastra o distanta de cel putn 50 m intre atelaje , iar pe traseul in panta nu se vor angaja , concomitent , doua atelaje ;

v    desprinderea sarcinii se va face numai dupa oprirea atelajului si asigurarea stabilitatii sarcinii ;

v    se interzice urcarea pe sarcina , atelajul oprit sau in mers , la fel si trecerea peste aceasta .

Se mentioneaza ca folosirea animalelor de tractiune la colectarea lemnului isi pierde din importanta pe masura ce mecanizarea lucrarilor din exploatarile forestiere a devenit din ce in ce mai complexa .

7.4Protectia muncii la colectarea lemnului cu tractoarele


Colectarea lemnului cu tractoarele se va face numai pe traseele stabilite si amenajate corespunzator , respectand urmatoarele reguli :

v    panta maxima admisa este de 40 % pentru TAF si 25 % pentru U650 si U 651 ;

v    latimea platformei drumului va fi de minim 3 m ;

v    curbele vor fi largi , cu posibilitatea inscrierii usoare a tractorului , chiar si cu sarcina maxima ;

v    unde este pericol de alunecare in aval , se pun marginare ;

v    zonele periculoase se vor marca cu tablite avertizoare ;

v    pe timp de iarna sunt obligatorii lanturi antiderapante pentru roti;

In ce priveste actiunea de legare a sarcinii , de la locul de recoltare a lemnului si deplasarea tractorului pe traseu , se vor respecta urmatoarele reguli :

v    distanta de la frontul de lucru al echipei de recoltare si pana la locul unde se leaga sarcina va fi de minim 70 m . In caz ca frontul de lucru se afla pe o panta accentuata , distanta se masoara de la baza pantei ;

v    fata de axa longitudinala a tractorului , sarcina se trage sub un unghi mai mic de 15 s , iar in caz ca nu se poate respecta acest unghi , se vor folosi role de ghidare a directiei , ancorate de cioate inalte sau arbori sanatosi ;

v    la tractoarele prevazute cu sapa , inainte de inceperea trasului , aceasta va fi bine fixata pe sol ;

v    manevrarea troliului de pe tractor se va face numai de catre tractorist ;

v    legarea sarcinii la tractor se va face de catre legator , iar pornirea se face numai la semnal , dupa ce tractoristul s-a convins ca in zona periculoasa nu sunt alte persoane ;

v    inlaturarea obstacolelor si corectarea directiei de miscare a sarcinii se face de catre legator , cu tapina , aceasta dupa oprirea troliului si slabirea cablului tragator ;

v    coborarea pantelor se face in treapta inferioara de viteza ( frana de motor );

v    transportul de persoane in tractor , remorci sau pe sarcini este interzis ; Fac exceptie tractoarele special autorizate si echipate pentru transport de muncitori .

La colectarea lemnului cu tractoarele se mai interzice :

v    sa se traga cu troliul , de catre tractorist , fara a avea vizibilitate sau fara ca acesta sa poata receptiona semnalele legatorului ;

v    sa se lucreze cu cablurile sau ciochinarele fara manusi de protectie sau palmare ;

v    sa se lucreze cu carligele de la cablu cand acesta este incordat ;

v    trecerea peste sarcina sau cablu cand acesta se afla in miscare , precum si peste cablurile tensionate ;

v    urcarea pe sarcina in miscare sau prezenta muncitorilor in aval sau in fata sarcinii in miscare ;

v    formarea si colectarea unei sarcini mai mari decit cea admisa pentru tipul respectiv de tractor ;

v    lucrul pe timp de noapte .


7.5Protectia muncii la lucrarile din platformele primare


Acestea prevad urmatoarele masuri:


v    dezlegarea sarcinilor de la mijloacele de colectare se va face numai dupa oprirea acestora si asigurarea stabilitatii sarcinii;

v    este interzisa urcarea in sarcini pentru dezlegare sau efectuarea altor lucrari ;

v    curatirea de craci a trunchiurilor se va face de la baza spre varf ;

v    cracile arcuite sau cele pe care se reazema arborele vor fi retezate , de regula , la urma si aceasta numai dupa asigurarea stabilitatii corespunzatoare ;

v    operatiile de sectionare a trunhiului se fac numai dupa ce acesta a fost curatat de craci , cel putin de la baza si pana la locul sectionarii ;

v    cracile si varfurile rezultate se vor aduna si depozita fara a stanjeni lucrul sau a bloca suprafata platformei ;

v    voltarea lemnului se face stand pe partea opusa directiei de miscare a lemnului si se executa numai cu tapine sau parghii . Voltarea si stivuirea se poate face cu tractorul sau cu TAF -UL , insa numai cu sapa , prin impingere si ridicare ;

v    intreaga activitate din platformele primare se va face sub conducerea unui sef de echipa , special desemnat in acest sens si care raspunde si de desfasurarea corecta a operatiilor de munca .


Concluzii

Exploatarea forestiera, una dintre cele mai vechi activitati legate de padure, face parte integranta din procesul general de regenerare, conducere si ingrijire a padurilor, in scopul crearii conditiilor pentru dezvoltarea altor arborete.

In cadrul lucrarii prezentate este descris procesul de exploatare a lemnului in molidisurile din afara arealului.Studiul se desfasoara in partida 912 SR, din cadrul Ocolului Silvic Adancata.Aceasta partida a fost exploatata la inceputul anului 2005.Ca localizare teritoriala, aceasta partida se gaseste pe raza comunei Adancata la o distanta de aproximativ 20 Km de municipiul Suceava.

Obiectivul acestei lucrari este acela de a da o lumina cit mai clara asupra modului de exploatare a lemnului in arboretele de molid extinse in afara arealului si implicit a modului de realizare a procesului tehnologic de exploatare in regie proprie .

Lucrarile de exploatare au demarat prin intocmirea documentatiei necesare si obtinerea autorizatiilor de exploatare emise si aprobate de catre Ocolul Silvic Adincata la data de 17.01 .2005 .

Punerea in valoare a masei lemnoaase s-a facut prin inventarierea arboretelor , marcarea arborilor ce trebuiesc extrasi si intocmirea actului de punere in valoare cu rolul de a determina structura masei lemnoase de exploatat . Aceasta structura s-a determinat separat , pe specii , calculindu-se : volumul de lemn brut cu coaja , coaja lemnului de lucru , volumul brut fara coaja , volumul brut la hectar , volumul arborelui mediu , volumul lemnului marunt , volumul brut al lemnului cu coaja gros si subtire , volumul net gros si subtire .

Avind toate documentele necesare s-a recurs la intocmirea schitei parchetului si la alegereaa metodei de exploatare in functie de conditiile de teren si necesitatile economice ale Ocolului Silvic. Prin analiza atenta a tuturor factorilor ce intervin in procesul de exploatare s-a ales metoda trunchiuri si catarge ce asigura un numar mult mai mare de avantaje fata de dezavantaje .

La alegerea corespunzatoare a mijloacelor de colectare s- a tinut cont de conditiile de lucru si la caracteristicile tehnice ale acestora .

Mijloacele de colectare folosite in cadrul partidei in discutie au fost :

-adunat cu atelajele (un volum de 142 mc) ;

-apropiat cu tractorul prin semitirire (un volum de 142 mc ).

Caile de colectare nu au necesitat decit o amenajare sumara deoarece acestea se suprapun cu rindurile rezulate din plantarea la schema regulata a arboretului .

Urmatoarea etapa a fost stabilirea structurii procesului tehnologic de exploatare cu cele doua diviziuni ale sale :

-procesul tehnologic de recoltare (doborire in cioata si curatare de craci );

-procesul tehnologic de colectare (adunat - apropiat ).

Utilajele folosite in cadrul procesului tehnologic de exploatare au fost motoferastraul mecanicHusqvarna model 262 , atelaje si tractorul Volvo 400 .

Intregul proces de exploatare s-a desfasurat in intervalul 20.01.2005 - 20.02.2005.

Costurile de exploatare au fost relativ reduse datorita folosirii in procesul tehnologic, personal si utilaje din cadrul Ocolului Silvic Adincata . Astfel, la sfirsitul exploatarii intregii mase lemnoase s-a ajusn ala o valoare de 91.640 lei /mc. Un lucru important de amintit este faptul ca interg volumul de masa lemnoasa s-a vindut ca lemn la drum auto direct din platforma primara situata la o distanta de aproximativ 2 km de satul Fetesti .

Procesul de exploatare nu a pus probleme mari din punct de vedere logistic datorita volumului mic pe fir , datorita distantelor mici de colectare , datorita inexistentei semintisului si datorita energiei de relief reduse . Singurul aspect care a ingreunat procesul de explotare a fost desimea foarte mare a arboretului , in uneel cazuri doborirea fiind urmata inevitabil de aninare .

De asemenea , tot datorita desimii si faptului ca traseele de colectare au fost aproximativ perpendiculare pe drumul pe care s-au alcatuit tasoanele rezultate in urma adunatului au fost necesare unele amenajari pentru protectia trunchiurilor arborilor nemarcati .

Asadar , exploatarea lemnului in molidisurile extinse in afara arealului a fost prezentata in lucrarea de mai sus cu detalierea fiecarei etape din procesul tehnologic de exploatare , aceasta lucrare fiind dusa la final cu respectarea tuturor normelor in vigoare si nu in cele din urma cu ajutorul profesionalismului persoanelor direct implicate .



Bibliografie

1 Sergiu Horodnic - Bazele exploatarii lemnului, Editura Universitatii Suceava - 2003;

2. D.Copacescu, E. Balanescu, P. Ghica, Gh. Rusu - Tehnologia exploatarii lemnului, Editura Ceres - 1983;

3. I. Oprea - Tehnologia exploatarii lemnului.Indrumar de lucrari practice - Universitatea "Transilvania " Brasov;

4. N. Constantinescu - Conducerea arboretelor - vol II - Editura Ceres - 1976;

5. Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializarii - 2000;

6. I. Barbu - Cercetari privind reconstructia ecologica a arboretelor de rasinoase din afara arealului natural al acestora - Raport anual - 1994;

7. Amenajamentul Unitatii de Productie VI Adancata.




Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Concepte teoretice referitoare la aplicarea tratamentelor - resurse forestiere
Organizarea sectorului pentru obtinerea materialului saditor
Organizarea si amenajarea teritoriului forestier
Studiul conditiilor stationale si de vegetatie a unei suprafete de padure
Sistemul de amenajare a padurilor pe ocoale silvice
silvicultura - unitatea de productie vi adancata
Raport de Cercetare - : Cercetari privind perfectionarea tehnologiilor de producere a materialului saditor la unele specii si cultivaruri de arbusti ornamentali prin metode conventionale si microinmultire in vitro
Impadurirea terenurilor degradate
Padurea si efectele poluarii asupra speciilor forestiere
Asocierea speciilor forestiere

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu