Feteasca alba - vin

FETEASCA ALBA - vin

Sinonime: Pasareasca alba, Poama fetei, Leanka, Madchentraube

Origine: soi autohton cultivat de foarte multa vreme in podgoriile din tara noastra

Caractere ampelografice: rozeta - este usor scarnoasa, de culoare verde-aramie; frunza adulta - mijlocie ca marime, rotunda usor latita, pentalobata cu lobul terminal turtit si cu limbul neted, glabru pe ambele fete, de culoare verde - deschis, cu dinti neuniformi ca marime, rari, ascutiti, cu marginile drepte. Sinusurile laterale superioare sunt foarte profunde, cu lumen mare de forma clipsoidaJa, iar cele inferioare, mai putin adanci, sunt deschise in forma de U sau V. Sinusul petiolar este caracteristic, larg deschis, in forma de acolada. Petiolul este scurt, subtire de culoare verde- rosietica.; inflorescenta - de forma cilindrica, mijlocie ca marime, floarea - hermafrodita normala, pe tipul 5, cu polen fertil, dar in cantitate mica,   strugurele - este mic, de forma cilindrica sau cilindro - conica uneori cu primele doua ramificatii mai dezvoltate, semicompact, cu boabe dese neomogene, boabele - mic, sferic, cu punct pistilar evident si cu pielita subtire, colorata galben-verzui, ruginie pe partea insorita, acoperita cu multa pruina. miezul este zemos, nearomat. coarda - colorata in cafeniu-galbui, de culoare mai intensa la noduri, pronuntat striata si punctata,

Insusiri agrobiologice: perioada scurta de vegetatie de 150-170 de zile, -prefera soluri mai putin fertile din areale mai racoroase, cu toamne lungi si insorite, -vigoare de crestere mare (se evita altoirea pe portaltoi de vigoare mare), cu fertilitate si productivitate relativ reduse (55-70% lastari fertili); -toleranta mijlocie la ger (-20 -=- -20 °C), rezistenta redusa la boli si daunatori, in special la mana si botritis si la paianjenul rosu;

Particularitati de cultura: incarcatura mare de rod, 22-35 ochi/m³ repartizati pe coarde lungi de 16-18 muguri; -forme de conducere: Guyot pe tulpina (la Cotnari) sau semi tulpina, sistem clasic, -cresterile vegetative luxuriante impun plivi tul lastarilor si doze reduse de ingrasaminte cu azot,

Caracteristici tehnologice: strugurii ajung la maturitate intre 15 septembrie si 10 octombrie; - productia variaza de la 5,9 t/ha ia Cotnari pana la 13,7 t/ha la Pietroasa; -continutul strugurilor in zahar, este de 180-220 g/l, cu aciditatea de 4,7-6,0 g/l H2SO4; -la supramaturare - 240-270 g/l zahar, cu aciditate injur de 4 g/l H2SO4, -vinuri - albe de calitate superioara, cu denumire de origine si trepte de calitate, extractive, echilibrate cu aciditate placuta, -Clone: Feteasca alba clon 8 Iasi - de cantitate si Feteasca alba clon 1 Odobesti - de calitate, cu potential mai mare de acumulare al zaharurilor decat populatia, dar si cu strugure mai mare

Zonare: Soi raspandit in aproape toate podgoriile si centrele viticole din tara noastra, cu precadere insa in cele din Transilvania (Lechinta, Tarnave, Alba Iulia) si Moldova (Iasi, Vaslui) unde se obtin cele mai bune vinuri. Se intalneste in cultura si in Germania, Ungaria, Republica Moldova