Grasa de cotnari - vin

GRASA DE COTNARI - vin

Sinonime: Grasa, Poama grasa

Origine: soi autohton, cultivat de pe vremea lui Stefan cel Mare la Cotnari, cu o arie restransa de cultura. Caractcre ampelografice: rozeta este pufoasa, de culoare verde-rosiatica, -inflorescenta - este de lungime mijlocie, cilindro-conica, uneori ramuroasa, cu flori hermafrodita normale, pe tipul 5 cu abateri pe tipul 6, cu polen fertil, dar putin, -frunza adulta - este mijlocie, intreaga sau trilobata de forma usor cordiforma. Pe partea superioara limbul este lucios, glabru cu amprente de un verde mai inchis, iar pe cea inferioara este scamos, cu nervurile, bine evidentiate, rosietice spre baza. Dintii au marginile drepte sau usor convexe, de marime mijlocie, cu mucroni rosiatici. Sinusurile laterale sunt slab schitate, iar sinusul petiolar este adanc, in forma de lira. Petiolul este scurt, colorat in verde-violaceu. -strugurele - este de marime mijlocie, cilindro-conic uneori ramificat, cu boabe neomogene, dispuse mai rar. -bobul - mijlociu, usor oval, de culoare galben-verzuie cu pete ruginii pe partea insorita are pielita subtire, acoperita cu un strat subtire de pruina, iar miezul este semicarnos, suculent, nearomat cu gust dulce placut, - coarda - este pronuntat striata, usor punctata, de culoare galben-aramie. Insusiri agrobiologice: soi de vigoare medie, cu fertilitate scazuta: 40% lastari fertili, dar productivitatea ridicata (greutatea strugurilor >110 grame). Are toleranta buna la ger (pana la -22°C), dar este sensibil la seceta, putregaiul cenusiu si al atacul paianjenului rosu.

Particularitati de cultura: pe terenuri calcaroase se recomanda folosirea portaltoilor 41B si S04, -reactioneaza pozitiv la o incarcatura de 15-20 ochi/m² repartizata pe coarde de 10-12 ochi lungime, -se practica obligatoriu desfrunzitul partial, datorita sensibilitatii la atacul putregaiului cenusiu,

Caracteristici tehnologice: se matureaza la 3-4 saptamani dupa soiul Chasselas dore, -realizeaza in mod constant 200-220 g/l zaharuri, ajungand la supramaturare la peste 300 g/l zaharuri, maximum 1-a atins in anul 1958 la Cotnari, 520 g/l, -aciditatea 4,8-5,7 g/l H2SO4, -productia este mica de 5-8 t/ha datorita bioripurilor nefertile din cadrul populatiei. -vinul este sec, demisec sau licoros, colorat galben-auriu, catifelat cu un buchet de invechire foarte fin. - La Cotnari se vinifica in amestec tehnologic: 30% din soiurile Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Francusa si 10% Tamaioasa romaneasca. Clone: Grasa de Cotnari 4 Pietroasele si Grasa de Cotnari 45 Pietroasele, potential productiv de 8,9 t/ha Zonare: Se cultiva in podgoriile din Moldova, podgoriile Cotnari (Cotnari, Harlau, Cucuteni) si Dealu Mare (Pietroasele)