Podgoria Ostrov

Podgoria Ostrov

Regiunea Terasele Dunarii

Istoric

Din documentele existente nu s-au desprins date certe privind vechimea vitei de vie din aceasta podgorie sud-dobrogeana. Conditiile de complex natural, atat de favorabile vitei de vie, pot constitui dovezi ca si an acest colt de tara practica viti-vinicola si-a gasit loc din cele mai vechi timpuri. Cert este ca podgoria Ostrov reprezinta un model pentru cei care doresc sa produca struguri de masa, mai ales pentru stafide si, de ce nu si pentru vinuri de buna calitate.

Localizare geografica

Podgoria Ostrov se desfasoara pe fatada dunareana a Podisului Oltinei din sud-vestul Dobrogei, an unghiul format antre Dunare si granita cu Bulgaria. Coordonatele cartografice sunt cele de 44?03?-44?14,? latitudine nordica si 27?18?-28?17?, longitudine estica. Podgoria Ostrov se gaseste an judetul Constanta.

Cadrul natural

• Soluri
  Tipurile de sol apartin an antregime clasei molisolurilor. Ele sunt reprezentate prin soluri balane, cernoziomuri si cernoziomuri levigate (cambice si argiloiluviale).
• Relief
  Relieful apartine Podisului Oltinei, cu interfluvii deluroase, larg ondulate, la altitudini de 150-200 m an partea central-estica, separate de vai adanci si anguste si cu pante accentuate (peste 15-25?).
• Hidrografie
  Apele curgatoare sunt semipermanente sau temporare, cu debite consistente doar an timpul viiturilor scurte de vara, an restul timpului scurgerea reducandu-se la valori neglijabile sau pana la secare completa. O sursa importanta o constituie limanele fluviatile: Baciu, Vederoasa, Dunareni, Oltina si Bugeac. Apele subterane au, de asemenea, debite reduse si discontinui, sau sunt cantonate la adancimi mari.

• Climat
  Climatul se caracterizeaza printr-un accentuat grad de continentalism termic si pluviometric.

Centre viticole

• Ostrov
• Baneasa
• Oltina
• Aliman

  Particularitati ale vinurilor

• Riesling Italian (soi recomandat) are o culoare galben-verzui, pana la galben-pai, miresme olfactive distincte si aroma specifica strugurelui din care provine. Este placut la gust datorita aciditatii sale relativ ridicate care-l face racoritor, vioi fructuos. Produs an mod obisnuit ca vin sec, Riesling-ul se caracterizeaza printr-un potential alcoolic moderat si un gust discret, dar atragator de piersica. Prin maturare si anvechire devine catifelat si complet.
• Sauvignon (soi recomandat si autorizat) are o culoare galbena-verzuie, care se pastreaza bine an timp. Vinul cand este tanar are un miros atragator, miresme olfactive placute si aroma de ardei gras. Vioi si fructuos la tinerete, devine mai rotund si mai onctuos dupa maturare si anvechire.
• Feteasca Alba (soi autorizat) este un vin care-si pastreaza tipicitatea, are o culoare galben-verzuie, cu variatii spre galben-pai si mai rar galben-auriu. Mirosul si aroma au acea particularitate ce aminteste de florile vitei de vie. Echilibrat si armonios, Feteasca alba se impune printr-o finete aparte. Savuros si cu aroma strugurelui din care provine, vinul dezvolta an timp un buchet distinct, care estompeaza an parte fructuozitatea sa. In anii viticoli de calitate Feteasca alba poate fi produsa ca vin demisec sau demidulce, ipostaza care ridica mult valoarea soiului si a podgoriei.
• Pinot Gris (soi autorizat), are o culoare galbena-verzuie cu numeroase si variate nuante limonii. Dupa o pastrare de mai multi ani la butoi si an butelii, vinul devine galben-auriu si chiar chihlimbariu, nuanta care i se potriveste mai ales atunci cand pastreaza un rest de zahar. Aroma vinului este asemanatoare celei de caisa, iar gustul se aseamana cu cel de pere uscate. Pinot-ul gris, prin caracteristicile sale fizico-chimice si particularitatile organoleptice, se detaseaza net de celelalte vinuri albe, ridicandu-se la nivelul vinurilor de analta clasa.
• Feteasca Regala (soi autorizat) prezinta caracteristicile specifice soiului: culoare galben-verzuie pana la galben-pai stralucitoare si persistenta an timp si miresme olfactive placute. Cand vinul este tanar are o prospetime evidenta, care mai tarziu evolueaza antr-o aroma-buchet care-l particularizeaza. Feteasca regala este suficient de bogat an componente chimice cu valoare oenologica pentru a se ancadra an categoria vinurilor de calitate superioara.
• Cabernet Sauvignon (soi recomandat) este un vin rosu, cu tenta de visina supracoapta. Se remarca printr-un bogat continut de taninuri, care-i confera o astringenta accentuata, mai ales cand vinul este tanar. Odata cu trecerea anilor, culoarea vinului capata o tenta caramizie, iar gustul devine rotund, mai putin agresiv, fara sa-si piarda totusi caracterul de ?barbatesc? imprimat de bogatia an compusi fenolici. Particularitatile de soi sunt atat de bine conturate ancat acopera eventualele nuante imprimate de arealul de producere sau de tehnologia de fabricatie.
• Merlot (soi recomandat), cu roba sa de rubin, atrage atentia consumatorului prin mirosul sau delicat de violete, la care se adauga si o aroma apropiata de cea a strugurelui din care provine. La tinerete, sec, vioi, usor astringent si cu o nuanta olfactiva de vegetal Merlot-ul, devine discret vanilat dupa o maturare la butoi de stejar. Vinul acesta este bine reprezentat an podgorie.
• Pinot Noir (soi autorizat) are o culoare rosie-rubinie, profunda, cu reflexe violacee cand vinul este tanar, si caramizii dupa maturare si anvechire. Armonios constituit si cu o aciditate moderata, vinul se evidentiaza prin senzatii postgustative catifelate, specifice soiului. Dupa cativa ani de pastrare la butoi si an butelii, Pinot-ul noir capata un miros vanilic specific, care al face mai atragator.
• Burgund Mare (soi autorizat) este un vin cu o frumoasa culoare rosie si cu reflexe de rubin. Are nuante violacee cand vinul este tanar si caramizii dupa anvechire. Cu miresme si arome placute, Burgund-ul este generos si aproape inconfundabil an savoare. Echilibrat an componente chimice, vinul are o astringenta usor sesizabila, dar care, an ansamblul celorlalte ansusiri organoleptice, ai confera un farmec aparte. Prin maturare si anvechire, vinul castiga an valoare, devinind mai personal si mai ambietor, cu conditia ca numarul anilor de pastrare sa nu fie prea mare.