Podgoria Panciu

Podgoria Panciu

Regiunea Dealurile Moldovei

Istoric

O importanta deosebita pentru a demonstra vechimea cultivarii vitei de vie pe teritoriul actualei podgorii Panciu, o constituie fragmentul de vas carpic, descoperit an localitatea Padureni, care are ca ornament o coarda de vita de vie cu doi struguri stilizati. Primele atestari cunoscute pana acum despre plantatiile viticole apar abia la mijlocul celui de-al doilea mileniu al erei noastre. In cea de-a doua calatorie antreprinsa an Moldova, Goerg von Reichersterffer, emisar al lui Ferdinand de Habsburg pe langa domnitorul Petru Rares (1527-1538; 1541-1546), face referiri an raportul sau si la plantatiile mari de vita de vie existente an zona, cunoscuta atunci si sub denumireade podgoria Crucilor. Primele mentiuni scrise, referitore la viile aflate an perimetrul podgoriei, apar abia la sfarsitul secolului al XVI-lea. In anul 1589, domnitorul Petru Schiopu, ai antarea lui Bucium, mare vornic al Tarii de Jos, stapanire pe viile de la Cruce.
In secolul al XVII-lea, dintre localitatile aflate an zona, cea care se detaseaza mai mult este Crucea. Actele scrise aici an aceasta perioada dovedesc ca localitatea era cea mai ansemnata an podgorie. In podgoria Panciu, unde vinul se facea bun si mult, au cautat sa patrunda reprezentanti ai celor mai multe paturi sociale din Tara Moldovei, de la domnitorii tarii si ierarhii bisericii, pana la boierii mari si mici, mestesugari, negustori si alti oraseni.
O imagine concludenta, referitoare la situatia viticulturii din aceasta podgorie, la jumatatea secolului al XIX-lea reiese din datele aparute an anul 1861 ?Lucrari statistice an Moldova?, cu referire la anul 1859, an care se mentioneaza ca terenurile destinate viticulturii pe teritoriul actualei podgorii totalizau 2.870 ha, respectiv 14% din antreaga suprafata viticola a Moldovei, evaluata la acea data la 20.274 ha. La sfarsitul secolului al XIX-lea dezvoltare viticulturii din aceasta podgorie stagneaza, ca urmare a aparitiei an zona a filoxerei, constatata oficial, an anul 1890. In anii 1913 si 1914 s-a abatut o noua calamitate asupra plantatiilor din podgorie. Mana (Plasmopara viticola), a provocat pagube deosebit de mari, datorita faptului ca la momentul respectiv nu erau cunoscute andeajuns mijloacele de tratament. Incepand cu anul 1922, situatia podgorenilor din Panciu cunoaste o relativa ambunatatire. Totusi zona viticola Panciu s-a refacut greu, dupa multi ani de munca si eforturi sustinute.

Localizare geografica

Teritoriul podgoriei Panciu este situat an zona piemontana din exteriorul curburii Carpatilor si Subcarpatilor vranceni, piemont ce face tranzitia antre orogenul carpato-subcarpatic din vest si Campia Siretului Inferior de la est. Matematic, ea este ancadrata de paralele 45?50? si 46?06?, latitudine nordica si meridianele 27?03? si 27?15?, longitidine estica. Podgoria Panciu este situata an judetul Vrancea.

Cadrul natural

• Soluri
  Solurile sunt formate, an cea mai mare parte a podgoriei, pe mantia loessoida, cu textura an general lutoasa sau luto-nisipoasa, ce acopera, cu o grosime de 1-10 m, stiva de nisipuri si pietrisuri piemontane. Tipologic, cea mai larga dezvoltare o au molisolurile, care ocupa aproape 90% din spatiul podgoriei Panciu si sunt reprezentate de cernoziomuri levigate (cambice si argiloiluviale) si soluri cenusii de padure.
• Relief
  Relieful se dispune an doua subunitati functional-piemontane: Campia piemontana analta si Campia piemontana joasa pana la lunca actuala a Siretului, ambele campii constituind domeniul de maxima dezvoltare a viticulturii. Campia piemontana analta are altitudini absolute cuprinse antre 350 m la vest si 150 m la est. Ea prezinta o anclinare medie de 3? spre ESE. Campia piemontana joasa se desfasoara antre circa 125 m si 65 m altitudine absoluta si are o anclinare nesesizabila spre est.
• Hidrografie
  Reteaua hidrografica de ordinul I ce dreneaza teritoriul podgoriei (Putna, Susita, Zabraut, Carecna, Trotus) este alohtona, tributara direct Siretului. Alimentarea sa este predominant pluvionivala, participarea apei subterane fiind aproape inexistenta. Paraiele autohtone, afluente celor cinci artere principale, sunt scurte si cu un grad mare de torentialitate, ele fiind purtatoare de apa numai an timpul perioadelor umede. Apele freatice se gasesc la adancimi apreciabile, sub 30 m an campia analta si sub 10-15 m an campia joasa. Strate acvifere mici, lenticulare si cu debit temporar se formeaza, aparand sub forma unor izvoare intermitente si cu debit redus. In ansamblu, regiunea este deficitara, mai ales an ape de calitate.
• Climat
  Podgoria se afla an zona de silvostepa a climatului temperat continental de campie si dealuri joase. In regiune se resimt influentele climatului moderator central-european.

Centre viticole

• Panciu
• Tifesti
• Paunesti

  Particularitati ale vinurilor

• Feteasca Alba (soi recomandat) este un vin care se situeaza la un nivel calitativ, care-l ancadreaza an categoria vinurilor superioare seci. Obtinut dupa o tehnologie adecvata, Feteasca alba poate constitui o excelenta materie prima pentru prepararea vinurilor spumante. Vinurile cele mai bune de Feteasca alba se obtin din strugurii de la Movilita, Diocheti, Crucea se Sus, Tifesti si Sarbi.
• Riesling Italian (soi recomandat si autorizat) este un vin alb, sec, care, valorifica foarte bine conditiile de complex natural ale podgoriei Panciu. El se realizeaza, an de an, la un nivel calitativ constant.
• Plavaie (soi recomandat) este un vin sec, de consum curent, de culoare galben-verzuie, cu aroma discreta, dar usor de recunoscut. Gustul vinului este placut si atragator, impunandu-se printr-o prospetime si fructuozitate care-l diferentiaza de celelalte vinuri.
• Aligota (soi autorizat) este un vin alb, de consum curent care, an anii favorabili, poate fi ancadrat si an categoria vinurilor superioare. Aroma specifica soiului, putin ierboasa cand vinul este tanar, se annobileaza an timpul pastrarii la butoi si mal ales dupa o anvechire de 2-3 luni an butelii. Gustul de pamant, rar, se antalneste la Aligota-ul de Panciu.
• Feteasca Regala (soi recomandat si autorizat) este un vin sec, de culoare verde-galbuie care, cu timpul, devine galben-verzuie pana la galben-pai. Aroma, tipica soiului, se sesizeaza rapid. Mirosul de fruct crud sau de bomboana, care-l ansoteste uneori, face Feteasca regala usor agresiva. Cele mai bune vinuri se obtin la Chicerea, Staoane, Neicu, Movilita si Tifesti.
• Muscat Ottonel (soi autorizat), ca si an celelalte podgorii, pastreaza specificul originii sale ampelografice. Este un vin cautat pentru aroma sa inconfundabila. Are o culoare galben-verzuie, iar la cele obtinute prin macerare de lunga durata, poate fi galben-pai. Cand aciditatea este prea scazuta, vinul pare greoi, pierzand din valoare, situatii an care este de preferat an amestec tehnologic cu alte soiuri.
• Feteasca Neagra (soi recomandat) este un vin rosu, care se impune prin aroma specifica soiului, care aminteste de mirosul prunelor uscate. Culoarea rosie-sangvina si intensa a vinului tanar, evolueaza rapid spre rosu-caramiziu. Vinul impresioneaza si prin gustul sau armonios, suav si de mare finete. Este apreciat mult si ca materie prima la prepararea vinurilor spumante rosa.
• Merlot (soi recomandat), cu roba sa de rubin, atrage atentia consumatorului prin mirosul sau delicat de flori, la care se adauga si o aroma apropiata de cea a strugurelui din care provine. La tinerete, sec, vioi, usor astringent si cu o nuanta olfactiva de vegetal Merlot-ul, devine discret vanilat dupa o maturare la butoi de stejar.
• Cabernet Sauvignon (soi autorizat) are o culoare rosie-violet, intensa cand vinul este tanar si care, cu timpul, capata o nuanta de granat foarte placuta. Aroma tipica soiului este bine pusa an valoare cand vinul este tanar, cand nuanta sa usor ierboasa domina celelalte arome. Dupa o maturare la butoi de stejar, buchetul Cabernet-ului castiga mult an valoare, devine foarte agreabil iar vinul asi dobandeste personalitatea sa bine definita.
• Babeasca Neagra (soi recomandat) este un vin de consum curent, de culoare rosie-rubinie, cu tenta stralucitoare, dar cam deschisa. Aroma rustica se aproprie de cea a strugurelui de vita salbatica. Gustul este armonios, putin acrisor, placut si cu multa prospetime. Produs dupa o tehnologie adecvata, Babeasca neagra poate constitui o materie prima foarte buna pentru prepararea vinului spumant rosa de Panciu.