Soiuri de masa cu maturare mijlocie

Soiuri de masa cu maturare mijlocie

Chasslas doré: Sinonime: Chasselas de Fontainbleau, Chasselas de Moissac, White Chasselas. Origine: controversata, soi cunoscut din 1200, se pare ca a fost adus din Asia Mica in Franta si de acolo s-a raspandit in toate tarile viticole. Caract ampelo: -infl cilindro-conica mijlocie, fl hermafrodite normale, - frz adulta mijlocie pentalobata, limb verde-galbui glabru superior perisori inferior, dintii scurti cu baza larga neregulati usor rotunjiti, sin lat sup adanci eliptice forma de lira, sin lat inf mai putin adanci forma de lira sau V, sin petiolar eliptic cu baza ascutita forma de V, - strug mijlociu cilindro-conic compact, bob mijlociu sferic pct pistilar slab evidentiat, pielita galben verziue pete aurii la soare strat subtire de pruina, miez semizemos, gust dulce acrisor echilibrat, caract mixte(vin+masa). Insusiri agrobiologice: vig mare de crestere, fert si productiv mare, -rezist buna la ger seceta, -emite lastari de pe lemn multianual ceea ce permite regenerarea butucului. Caract tehno: epoca 3 de maturare, prod 15-20 t/ha, 150-190 g/l zahar, 4 -5,5 g/l H2SO4. Part de cult: plasticitate ecologica mare, cultiv pe terenuri in panta, insorite, in sist clasic sau inalt, - portaltoi SO4, Riparia gloire, Kober 5 BB, - conducere cap inaltat cu coarde mijlocii sau cordon bilateral consum ridicat in elem nutritive. Varietati, colone: in Franta 26 de clone (valoroase 41 si 201), la noi clona 20 obt la Iasi. Zonare: toate tarile europene, California, Noua Zeelanda, - la noi in Moldova, cei mai buni strug la Panciu. Chasselas rose: Sinonime: Chasselas rose de Falloux, chasselas rose royale. Origine: obt in Franta ca variate mugurala din soiul Chasselas royale. Caract ampelo: asemanatoare cu Chasselas dore, - rozeta glabra, cafeniu-roscata, - frz adulta mijlocie cordiforma pentalobata, lim usor gofrat glabru cu perisori pe partea inferioara, dinti rotunjiti ascutiti, - strug mijlocii uniaxiali sau uniaripati cilindro-conici, boabe sferice mijlocii, pielita subtire roz-rosiatica strat subtire de pruina, miez semizemos nearomat dulce-acrisor. Variatii, clone: la Iasi s-a obt clona Chasselas roz-17-19 t/ha. Zonare: toate tarile viticole, - la noi in curbura Carpatilor, Odobesti, Dealu Mare. Muscat de Hamburg: Sinonime: Black Muscat, Snow's Muscat Hamburg-Anglia, Zibbibo nero-Italia, Ceuro-Grecia. Origine: controversata, Hamburg-Germania sau Anglia, prin incrucisare intre Trollinger cu Muscat de Alexndria(soiuri cultivate in sere). Caract ampelo: -infl mari cilindro-conice sau ramuroase, fl hermafridite normale, polec cu capac mica de germinare,

- frz adulta mijlocie spre mare cuneiforma 3-5lobata cu lobul terminal alungit, limb verde usor gofrat ondulat glabru superior scamos inferior, sin lat sup au lumen ingust eliptic inchis, cele inf sunt deschise si superficiale, sin petiolar deschis,- strug mari cilindro-conici sau ramurosi, peduncul lung erbaceu, boabe mari neuniforme sferice, 2 tipuri de Muscat unu valoros cu boabe sferice negru-albastrui si unu mai putin valoros cu boabe neuniforme rosii-violacee elipsidale, pielita elastica strat gros de pruina, miez carnos crocant aroma specifica de muscat, gust echilibrat. Insusiri agrobiologice: vig mare de crest, fert si productiv mijlocie, - in primaverile cu timp nefavorabil meiaza si margeluieste puternic( defect major al soiului),- rezist mijlocie la ger, sensibil la secata mana fainare putreg cenusiu si la moliile strug. Caract tehno: epoca 4 de maturare, 8-12 t/ha prod, 170-200 g/l zahar, aciditate echilibrata. Part de cult: necesita multa caldura, terenuri usoare portaltoi Riparia gloire, SO4-4, 41 B, - conducere-cap inaltat cu coarde mijlocii,- consum mare in elem nutritive,- react bine la lucrarile in verde si irigare. Variatii, clone: in Franta 14, - la noi 424 Greaca si 4 Pietroasa. Zonare: -considerat "regele soiurilor de masa",- se cultiv in toate tarile viticole, - la noi 10 % din supraf strug de masa, ami ales in S tarii(Terasele Dunarii, Dobrogea, Dealu Mare, dealurile Buzaului). Napoca: Origine: obt la Cj din Alphonse Lavallée x Muscat de Hamburg, omologat in 1984. Caract ampelo: -rozeta scamoasa verde-galbui, infl mijlocii, fl hermafrodite normale cu polen fertil frz adulte cuneiforme, mijlocii tri-pentalobate, limb verde deschis usor gofrat, dinti ascutiti neregulati. Sin lat ovoidale, superficiale, aproape inchise, iar sin petiolar lira cu baza ascutita spre pct petiolar. - strug mijlocii spre mari, cilindro-conici aripati. Boabe mijlocii, ovoidale. Pielita neagra cu strat gros de pruina, rezist la transport. Miez semicrocant, gust placut, aroma fina de muscat, - coarda striata cafeniu-roscata, rap lemn maduva in favoarea lemnului. Insusiri agrobiologice: vig mijlocie de crestere, fert si productiv mijlocie rezist la ger(-22sC), rezist buna la putregai cenusiu si mana, sensibil la oidium. Caract tehno: maturare cu 2 sapt inainte de Chasselas dore, 15-20 t/ha prod, 170-180 g/l zahar, 4 -5 g/l H2SO4. Part de cult: terenuri in panta, insorite in sist semiinalt sau inalt, conducere-cap inaltat cu coarde mijlocii sau cordon bilateral in cepi si verigi de rod react bine la lucrarile in verde. Zonare: centre vitic din Transilvania, Crisana si Banat, Maramures, pt consum in stare proastata.

Cetatuia: obt la Statiunea de Cercetari Pomicole Cj, prin hibridare sexuata intre Cramposie si Frumoasa de Ghioroc, omologat in 1979. destinat pt consum in stare proaspata in centre vitic din Transilvania. Caracterizare: frz adulta rotunda, mica spre mijlocie, 3-5lobata, limb neted verde deschis, sin lat sup deschise mijlocii, sin lat inf superficiale. Sin petiolar usor deschis, forma de U. Dinti mijlocii, ascutiti si neregulati. Flori hermafrodite, normale, soi autofertil. Strug mati uniformi cilindro-conici, rar aripati. Bob usor ovoid, negru-albastrui, pulpa semicrocanta. Vig mare de crest a butucului. 18 t/ha prod cu prod marfa 87%, 153 g/l zahar, aciditate medie de 4,8 g/l H2SO4. Epoca 3 de maturare (16-31 august).