Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » asigurari
CARACTERISTICILE, DIMENSIUNEA SI STRUCTURA PIETEI ASIGURARILOR

CARACTERISTICILE, DIMENSIUNEA SI STRUCTURA PIETEI ASIGURARILOR




CARACTERISTICILE, DIMENSIUNEA SI STRUCTURA PIETEI ASIGURARILOR

In cadrul economiei de piata, indiferent de tara si de gradul de dezvoltare economica, atat numarul ofertantilor cat si cel al asociatilor este intr-o continua modificare. Aceasta este valabila si pe piata asigurarilor.

Astfel, aparitia pe piata de noi societati de asigurare, asociatii mutuale ori a altor tipuri de organizatii, are loc concomitent cu iesirea (lichidarea,fuziunea) altora.Aceste fluctuatii permanente demonstreaza ca piata asigurarilor nu este o piata inchisa, ci una in continua miscare si transformare.

Schematic, piata asigurarilor se prezinta astfel :




Piata asigurarilor fiind data de totalitatea operatiilor de asigurare efectuate de catre societatile de asigurari, are doua componente de baza :

Crerea de asigurare, venita din partea persoanelor fizice si juridice care doresc sa incheie diferite tipuri de asigurari ;

Oferta de asigurare.

In calitate de ofertanti exista societati specializate, de natura celor de mai jos :

-gestionarii riscului : asiguratorii si reasiguratorii

-intermediarii : agentii de asigurare si brokerii de asigurare;

-firme care ofera servicii asociate activitatii de asigurare, cum ar fi de exemplu: constatare, evaluare, lichidare de daune, consultanta in domeniul managementului riscului etc.

In calitate de asiguratori si reasiguratori, pe piata sunt:

a. Societatile comerciale de asigurare. Indiferent de forma de proprietate, acestea isi desfasoara activitatea potrivit legii, urmarind realizarea de profit. Aceste societati sunt obligate sa se incadreze in prevederile legale referitoare la:

-marimea capitalului social minim subscris si varsat;

-marimea obligatiilor pe care le pot asuma

rezervele de primire si/sau daune pe care trebuie sa le constituie

-modul de tinere al evidentei activitatii desfasurate;

-forma bilantului si a contului de profit si pierdere,care trebuiesc intocmite si publicate etc.

-sa respecte normele emise de catre autoritatea insarcinata cu supravegherea asiguratorilor.

b. Reasiguratorii, ca societati specializate, fie de stat, fie private, apar in calitate de ofertanti ai tranzactiilor de reasigurare. Atunci cand efectueaza operatiuni de retrocedare, ei apar si in calitate de cumparatori de reasigurare.

La societatile comerciale de asigurare, operatiunea de reasigurare se efectueaza

-fie printr-un departament specializat sau chiar o sucursala care se ocupa de primiri sau cedari de reasigurare;

-fie prin metoda subcontractarii, prin agentiile de subscriere, respectiv brokeraj, in cazul companiilor de asigurari mici sau mijlocii.

Pentru activitatile de cedare de riscuri in reasigurare, companiile de stat pot aparea ca unici cumparatori de reasigurare din tarile lor, incercand astfel:

sa controleze fluxurile iesirilor pe piata internationala de asigurare

-sa exercite o influenta mai mare decat cea a societatilor individuale private.

In ceea ce priveste atat asigurarea cat si retrocesiunea,companiile de stat de reasigurare urmaresc cu precadere:



-limitarea sumei reasigurarilor cumparate,cedate in strainatate

-obligativitatea reasigurarii anumitor riscuri la societatile din tara etc.

De exemplu,in tarile Americii Latine se intalnesc doua situatii de acest gen

-reasigurarile interne sunt monopol de stat

-este obligatorie reasigurarea externa numai la o anumita societate sau pe o piata anume.

c. Societatile captive de asigurare si/sau reasigurare reprezinta o forma de “autoasigurare oficializata”. Acestea sunt companii (societati de asigurare si/sau reasigurare) detinute sau controlate de o societate, cu o alta activitate decat cea de asigurari. Ele sunt create in principal pentru a asigura sau reasigura riscurile societatii mama sau ale filialelor acesteia.

Societatile captive au aparut din cel putin trei motive

-necesitatea contracararii unor dificultati ivite in plasarea pe pietele conventionale de asigurari directe;

-interesul manifestat in controlarea costurilor cu asigurarile;

-necesitatea unor forme de asigurare cu scheme de plata a primelor mai flexibile.

Intrucat societatile captive genereaza economii considerabile, cele mai multe companii transnationale si-au creat propriile lor captive, pentru a beneficia nu doar de concesii fiscale, dar si de reglementari mai suple.

In prezent, se estimeaza ca in lume functioneaza circa 4.560 de astfel de companii.

Raspandirea si dezvoltarea societatilor captive are ca scop:

-control direct al programului de asigurare;

-extinderea protectiei prin asigurare

-imbunatatirea miscarii fondurilor si a eficientei investitiilor;

-posibilitatea cresterii investitiilor

-evitarea restrictiilor valutare

plata unor impozite si taxe mai mici.

Recurgerea la societati de asigurare captive este intalnita frecvent in unele sectoare economice ca: petrochimia, siderurgia, energetica, industria farmaceutica, industria materialelor de constructii, industria alimentara, industria extractiva, transporturi. Obiectul lor de activitate il reprezinta asigurarile si reasigurarile de bunuri. Ele au configuratii si dimensiuni diferite. Unele sunt organizate sub forma societatilor mutuale si altele sub forma societatilor pe actiuni. Cele mai multe dintre ele au toate caracteristicile unei companii clasice de asigurari, dar sunt administrate separat de societatea-mama.

Captiva indeplineste toate functiile unei societati de asigurari: subscrierea, documentatia, functii juridice, vanzare polite, investitii, gestionare daune. Totusi, unele functii sunt transferate unor experti sau consilieri externi.

Daca avem in vedere sfera de cuprindere a activitatii desfasurate, pe piata se intalnesc doua categorii de captive:

Societatile captive private, care asigura numai riscurile proprietarilor lor. La randul lor acestea pot fi

exclusive, atunci cand asigura numai riscurile unei singure societati de care apartin;

-de interes comun, atunci cand asigura si reasigura mai multe societati, fiind create de catre asociatii comerciale sau profesionale pentru a satisface necesitatile membrilor lor, legate de asigurari.

Societatile captive mixte, care pe langa asigurarea riscurilor proprietarului efectueaza asigurari si pentru terte parti.

Daca se are in vedere locul de implantare al captivelor in raport cu nationalitatea si sediul de care apartin, exista doua categorii de societati captive:



a. Societatile “onshore”, care sunt societati de drept in tara gazda. Ele isi desfasoara activitatea in aceeasi tara cu cea a societatii mama si sunt supuse regimului fiscal local. Reprezinta aproximativ 15% din totalul societatilor captive, fiind situate in SUA, Germania, Australia, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Hong-Kong, Norvegia, Marea Britanie si Suedia.

b. Societatile ”offshore”, care isi desfasoara activitatea in alte tari, dar in conformitate cu legislatia din tara gazda. Ele reprezinta majoritatea covarsitoare a societatilor captive, aproximativ 85% din total, fiind situate in tarile ce ofera facilitati fiscale: impozite reduse sau chiar scutiri si alte avantaje.

Cele mai multe societati captive “offshore” isi au sediul in: Insulele Bermude (1336) , Insulele Cayman (500) , Guernsay (300) , Bahamas, Seychelles, care detin impreuna circa 75% din totalul societatilor captive din toata lumea.

Celelate sunt situate in Caraibe, Gibraltar, Insula Man, Chat Islands, Insulele Virgine Britanice, Nauru, Singapore, Vanuatu, Barbados.

La luarea deciziei de a infiinta o societate offshore se tine seama de oferirea unor conditii favorabile ca

-stabilitate politica

-control minim al schimburilor;

-regim fiscal favorabil;

-conditii optime pentru investitii

-absenta unor reglementari rigide in materie de asigurari;

-comunicatii internationale adecvate

-infrastructura bancara moderna

-asigurarea confidentialitatii operatiunilor.

Pe piata internationala a asigurarilor pozitia acestor societati este deosebit de importanta, intrucat prin activitatea lor pot influenta decisiv tendinte sau chiar le pot genera.

Asociatiile mutuale. Acestea sunt societati de tip cooperatist, care, spre deosebire de societatile de capilat, nu sunt constituite in primul rand pentru a obtine profit. De fapt, asociatiile mutuale reprezinta o forma de asociere a mai multor persoane care contribuie la crearea unui fond de asigurare, din care vor fi despagubiti cei ce vor suporta pagube. Ele, neavand capital, apartin contractantilor asigurarilor, care obtin avantajul de a primi acoperire prin asigurare, platind sume minime.

Asociatiile mutuale, efectuand operatiuni de asigurare pentru membrii lor, urmaresc indeosebi intrajutorarea acestora si mai putin obtinerea de profit. Orice nou contractant, devenind si coproprietar al asociatiei, are o dubla calitate: de asigurat si de asigurator.

In calitate de asigurat, fiecare membru al grupului participa la formarea fondului comun de asigurare, cu contributia ce i-a fost stabilita. Din fondul astfel constituit se acopera daunele suferite la asigurarile de bunuri si de raspundere civila si se achita sumele asigurate la asigurarile de persoane.

La sfarsitul anului se regularizeaza contributiile, in functie de marimea reala a daunelor, respectiv a sumelor asigurate, achitate ori ramase de plata, majorandu-se sau diminuandu-se dupa caz.

Daca in activitatea asociatiilor, statistica daunelor anterioare se dovedeste a fi buna, contribuabilii nu vor primi nici un fel de venituri suplimentare, ci vor beneficia de rate de prima mai reduse.

La inceputul activitatii asociatiilor mutuale, daca fondurile create nu erau suficiente, asociatiilor li se solicitau contributii suplimentare. Actualmente nu mai exista o regula foarte stricta, fiecare asociatie decizand singura care este strategia adecvata (participare la profit, aplicarea unor prime reduse, acordarea de bonusuri etc.) .

In prezent, datorita nevoii de capital, se constata fenomenul de transformare a asociatiilor mutuale in societati comerciale.

In unele tari, in cazul in care anumite organizatii mutuale (de exemplu din domeniul agriculturii) nu isi pot acoperi integral cheltuielile legate de asigurare pe seama propriilor lor contributii, in completarea acestora primesc subventii de la stat.

Un elocvent exemplu de organizatii de asigurare de tip mutual ne ofera SUA. Astfel, primele asociatii mutuale functionau pe baza contributiilor. Acestea colectau o prima de depozit mica pentru acoperirea cheltuielilor si solicitau membrilor lor o contributie suplimentara atunci cand se produceau daunele.

Unele asociatii mutuale au renuntat ulterior la colectarea contributiilor si a primelor viitoare, emitand polite pe viata. Astfel, membrii acestora contribuiau de la inceput cu un depozit de prime mai mare, ca veniturile obtinute din investirea acestor depozite sa acopere primele pentru urmatorii ani.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




REASIGURARI
Functiile managementului asigurarilor
Studiu de caz – Raportarile financiare ale asiguratorilor prin prisma dualitatii management – fiscalitate
ASIGURAREA COMPLEXA A GOSPODARIILOR PERSOA-NELOR FIZICE
FUNDAMENTAREA TARIFELOR DE PRIME LA ASIGURARILE DE BUNURI
ASIGURAREA DE RASPUNDERE CIVILA
Tipuri de asigurari de garantii
CLASIFICAREA ASIGURARILOR





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu