Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice




Acasa » afaceri » comert
Balanta de plati

Balanta de plati




Balanta de plati

O modalitate de a aprecia activitatea economica a unui stat o constituie analiza balantei sale de plati, care reprezinta totalitatea inregistrarilor valorilor tranzactiilor acelui stat cu alte state.

Balanta de plati este un document contabil care indica schimburile externe (importuri si exporturi) ale unitatilor comerciale rezidente cu restul lumii. Schimburile pot avea ca obiect marfurile, serviciile sau capitalurile.

Conturile acesteia sunt grupate in trei categorii principale: conturi de tranzactii curente, conturi de capital, rezerve.

1. Contul de tranzactii curente




Balanta de plati cuprinde mai intai balanta comertului exterior sau balanta comerciala (schimburi de marfuri)

Apoi mai cuprinde serviciile (transporturi, asigurari, brevete si redevente, servicii bancare…), transferurile unilaterale fara contrapartida monetara (de exemplu varsamintele statului catre organismele internationale), dobanzile si dividendele capitalului. Ultimele operatiuni constituie invizibilele.

Rezidentii si nerezidentii pot si ei sa schimbe capitaluri. Aceste schimburi iau forma de:

acordare sau luare de imprumut:

investitii de portofolii efectuate in scopul plasarii;

investitii directe, altfel spus, cumpararea unor cote-parti de proprietate a intreprinderilor cu scopul de a avea control.

Tabel 2.18. Balanta de plati - Contul de tranzactii curente(metodologie FMI)

Tranzactii curente Debit (D)

Credit(C)

A.    Bunuri si Servicii

1. Marfuri

Importuri de marfuri

Exporturi de marfuri

Balanta de comert = A1(C) – A1(D)

2. Activitate de shipment si transporturi

3. Calatorii

Plati catre straini pentru transport si asigurare pe vase de maritime si fluviale; pentru ateliere de reparatii si aprovizionare nave; tarife percepute pentru orice tip de transport international.

Cheltuieli facute de rezidenti(inclusiv transport intern) intr-o tara straina.

Incasari de la straini pentru aceleasi tipuri de servicii mentionate in grupa 2-D.

Cheltuieli facute de straini (inclusiv transport intern) in tara a carei balanta se analizeaza(tara raportoare).

4. Venituri din investitii

5. Alte tranzactii oficiale

6. Alte tranzactii private

Profitul din investitii directe realizate de straini in tara

raportoare; venituri platite

strainilor ca dividende, dobanzi etc.

Costul cumpararii de catre guvernul tarii raportoare a altor produse sau servicii din strainatate neidentificate in alta parte; cheltuielile personale ale oficialitatilor civile si militare din tara raportoare care stationeaza pe teritoriul altor tari(ambasade, baze militare etc.)

Plati facute strainilor pentru taxe de management, de consultanta, drepturi de franciza, de concesionare de marca, de copyright etc.

Profilul din investitii directe realizate de rezidentii tarii raportoare in strainatate; venituri

primite de acestia ca dividende,

dobanzi etc.

Costul cumpararii de catre guvernele straine a altor produse sau servicii din tara raportoare, neidentificate in alta parte; cheltuielile personale ale oficialitatilor civile si militare din alte tari care stationeaza pe teritoriul tarii raportoare(ambasade, baze militare etc.).

Incasari de la straini pentru taxe de management, consultanta, drepturi de franciza, de concesionare de marca, de copyright etc.

Balanta de bunuri si servicii = (A1+A2+A3+A4+A5+A6)C - (A1+A2+A3+A4+A5+A6)D

B. Alte transferuri unilaterale

Private

Oficiale

Plati facute de rezidenti strainilor sub forma de diverse daruri, acte de caritate, donatii etc.

Transferuri efectuate de guvernele din tara raportoare in strainatate, sub forma de ajutor militar, umanitar, varsaminte la bugetele institutiilor internationale(FMI, UE etc.)

Incasari facute de rezidenti de la straini sub forma de diverse daruri, acte de caritate, donatii etc

Transferuri primite de guvernele din tara raportoare din strainatate, sub forma de ajutor militar, umanitar, reduceri de datorii, subventii etc.

Balanta contului curent=(A1+A2+A3+A4+A5+A6+B1+B2)C(A1+A2+A3+A4+A5+A6+B1+B2)D

Analizand soldul balantei contului curent a unui stat se poate constata daca acel stat are nevoie de finantare sau are capacitate proprie de finantare. Un deficit(BCC<0) face necesar apelul la o finantare externa. In cazul in care deficitul persista mai multi ani, respectivul stat trebuie sa-si revada atat politicile economice, cat si competitivitatea produselor nationale.

2. Contul de capital

Tabel 2.19. Balanta de plati - Contul de capital(metodologie FMI)

Contul de capital Debit(D)

Credit(C )

C. Capital, exclusiv rezervele

!. Investitii directe

2. Investitii de portofoliu

3. Alte transferuri oficiale de capital pe termen lung

4. Alte transferuri private de capital pe termen lung

a. Cresterea investitiilor in companiile straine controlate de rezidenti, inclusiv reinvestirea profiturilor

b. Descresterea investitiilor rezidentilor in companiile nationale.

a. Cresterea investitiilor rezidentilor in hartiile de valoare straine(actiuni, obligatiuni, certificate de trezorerie etc.)

b. Descresterea investitiilor efectuate de straini in hartiile de valoare de pe piata nationala.

a. Noi credite acordate strainilor.

b. Cumparare de la straini de hartii de valoare guvernamentale.

a. Credite pe termen lung acordate strainilor de catre bancile rezidente sau de catre alte institutii private.

b. Restituiri de credite efectuate de rezidenti catre bancile straine.

a. Descresterea investitiilor in companiile straine controlate de rezidenti, inclusiv reinvestirea profiturilor

b. Cresterea investitiilor rezidentilor in companiile nationale.

a. Descresterea investitiilor rezidentilor in hartiile de valoare straine(actiuni, obligatiuni, certificate de trezorerie etc.)

b. Cresterea investitiilor efectuate de straini in hartiile de valoare de pe piata nationala.

a. Reducerea creditelor acordate strainilor.

b. Vanzari de hartii de valoare guvernelor in strainatate.

a. Credite pe termen lung acordate de catre straini bancilor rezidente sau altor institutii private.

b. Restituiri de credite efectuate de straini catre bancile rezidente.

Balanta de baza = (∑Ai+∑Bi+C1+C2+C3)credit - (∑Ai+∑Bi+C1+C2+C3)debit

5. Alte transferuri oficiale de capital pe termen scurt (mai mic de un an)

a. Credite pe termen scurt acordate de guvernul rezident strainilor

b. Cumparare de la straini de titluri guvernamentale pe termen scurt, descresterea disponibilitatilor banesti ce constituie rezerve ale autoritatilor straine.

a. Credite pe termen scurt acordate de straini guvernului rezident

b. Vanzari in strainatate de titluri guvernamentale pe termen scurt, cresterea disponibilitatilor banesti ce constituie rezerve ale autoritatilor straine.

6. Alte transferuri private de capital pe termen scurt (mai mic de un an)

a. Cresterea activelor pe termen scurt detinute de rezidenti.

b. Descresterea activelor nationale (locale) detinute de straini, ca de pilda depozite bancare, conturi valutare, hartii comerciale etc.

a. Descresterea activelor pe termen scurt detinute de rezidenti – cresterea disponibilitatilor banesti ale acestora.

b. Cresterea activelor nationale (locale) detinute de straini, ca de pilda depozite bancare, conturi valutare, hartii comerciale etc. – respectiv descresterea disponibilitatilor banesti pe termen scurt ale acestora.

Balanta globala = (∑Ai+∑BI+∑Ci)credit + (∑Ai+∑BI+∑Ci)debit

In pozitiile referitoare la investitiile directe se vor inregistra acele situatii in care investitorul este direct implicat in managementul si controlul operatiunilor companiei; spre deosebire de aceasta situatie, investitia de portofoliu se refera la situatiile in care investitorul urmareste doar obtinerea de profit, in urma achizitionarii unui pachet de actiuni ale firmei respective. Transferurile de capital pe termen lung se refera fie la credite, fie la tranzactii cu titluri. Un exemplu de o astfel de operatiune este constituit de oferirea unui credit guvernamental Romaniei de catre ABN AMRO Bank.

Importurile de bunuri sunt insotite de o plata(deci de o iesire de bani), de aceea se inregistreaza pe debit, in timp ce exporturile se concretizeaza in incasari de valuta, fiind inregistrate de credit. Echilibrarea operatiunilor se face in diverse moduri. De exemplu o companie romaneasca importa de la o firma din SUA anumite subansamble pentru realizarea produsului sau finit, in valoare de 100 000 dolari. Ea va trebui sa plateasca printr-un acreditiv deschis in favoarea vanzatorului strain, intr-un termen prestabilit, aceasta suma. In balanta de plati a Romaniei aceasta tranzactie se va reflecta astfel:

Tabel 2.20. Balanta de plati. Contul de tranzactii curente – exemplu

Pozitia codificata  Semnificatia Debit Credit

din balanta

A-1. Import de marfuri 100000 dolari

C-6b. Cresterea activelor nationale deti-

nute de straini(hartii comerciale) 100000 dolari

Daca firma romaneasca negociaza cu firma americana ca expeditia si transportul produselor sa se efectueze maritim pe cheltuiala sa, de catre partenerul american, costul transportului maritim si al asigurarii ridicandu-se la suma de 10000 de dolari. In balanta de plati a Romaniei, aceasta tranzactie se va reflecta astfel:

Tabel 2.21. Balanta de plati. Contul de tranzactii curente – exemplu

Pozitia codificata  Semnificatia Debit Credit

din balanta

A-2. Plati facute de rezidenti strainilor 20000 dolari

sub forma de acte de caritate,

donatii

C-6b. Exporturi de marfa 20000 dolari

3. Rezerve

Rezervele sunt utilizate pentru echilibrarea balantei de plati. Daca tranzactiile curente si fluxul de capital prezinta un deficit, bancile trebuie sa furnizeze clientilor devizele care lipsesc. In cazul in care bancile nu au puterea de a finanta balanta globala, sarcina este preluata de banca centrala. Aceasta fie utilizeaza rezervele constituite in perioadele in care balanta a fost excedentara, fie se imprumuta de pe pietele externe de capital, pentru a face infuzia de devize necesara echilibrarii balantei de plati. Conform tabelului 2.22,, pentru a echilibra eventualele deficite, autoritatile monetare au la dispozitie patru tipuri de rezerve, analoage activelor lichide ale unei firme.

Datorita volumului mare care se inregistreaza intr-o balanta, adeseori nu se realizeaza echilibrul perfect Debit/Credit, datorita unor omisiuni sau unor erori nesemnificative. De aceea in rubrica „Rezerve” exista o intrare pentru inregistrarea acestora.

Tabel 2.22. Balanta de plati. Rezerve

Rezerve  Debit(D) Credit(C)

D. Rezerve

1. Aur

2. Drepturi speciale de tragere

3. Rezerve FMI

4. Schimburi valutare

Cresterea rezervei de aur a statului, a Drepturilor speciale de Tragere, a valutelor straine convertibile detinute de stat prin intermediul autoritatilor sale monetare; descresterea lichiditatilor FMI sau cresterea pozitiei activelor FMI.

Descresterea rezervei de aur a statului, a Drepturilor speciale de Tragere, a valutelor straine convertibile detinute de stat prin intermediul autoritatilor sale monetare; cresterea lichiditatilor FMI sau descresterea pozitiei activelor FMI.

E. Erori nete si omisiuni

4. Efecte ale balantei de plati

  • Efectele secundare ale unei balante excedentare

O balanta excedentara implica o intrare neta de devize in tara. Ca urmare, agentii rezidenti posesori ai acestor devize vor solicita conversia lor monetara in moneda nationala. Datorita cresterii de moneda nationala, valoarea acesteia in devize va creste si, ca urmare, rata de schimb se apreciaza pana la restabilirea echilibrului cerere/oferta. Pe de alta parte insa, aprecierea monedei nationale va conduce la cresterea preturilor nationale exprimate in moneda straina si la reducerea preturilor produselor straine exprimate in moneda nationala.

Se spune ca preturile nationale cresc in raport cu cele straine, deci competitivitatea in preturi a produselor nationale scade. Ca urmare a aprecierii ratei de schimb, cresc importurile si se reduc exporturile, ceea ce conduce la deficitul balantei comerciale(a se vedea tabelul 2.18). Pentru echilibrare,statul trebuie sa faca infuzie de capital, imprumutandu-se de pe piata straina de capital. Pe termen scurt, daca statul are capacitate de returnare a datoriei, acesta poate fi o sursa dezirabila. In caz contrar insa, returnarea datoriei si a dobanzilor aferente poate antrena noi nevoi de finantare si deci noi imprumuturi de pe piata externa de capital, ceea ce pe termen lung poate conduce la pericolul insolvabilitatii financiare a statului respectiv.

  • Efectele secundare ale unei balante deficitare

O balanta globala deficitara presupune o iesire neta de devize. Agentii rezidenti au nevoie de devize straine pentru a-si face platile in strainatate.Ca urmare a cererii de devize straine contra moneda straina, rata de schimb se depreciaza, ceea ce conduce la scaderea preturilor produselor nationale exprimate in moneda nationala.

Se spune ca preturile nationale scad in raport cu cele straine, deci competitivitatea in preturi a produselor nationale creste. Ca urmare, exportul este stimulat, iar importul descurajat, provocand un excedent al schimburilor comerciale ce vine sa compenseze deficitul initial.

5. Analiza balantei de plati a Romaniei

In anul 2001 soldul contului curent a fost negativ(-2223 milioane dolari), in scadere fata de 2000(cand a fost de -1355 milioane dolari). In 2001 soldul bunurilor si serviciilor a fost de -3084 milioane dolari, in scadere cu 1154 milioane dolari fata de 2000(cand a fost de -1930 milioane dolari). Aparitia deficitului contului curent este o caracteristica a economiei romanesti in perioada de tranzitie. Acest deficit are ca sursa principala dezechilibrul balantei comerciale.

Soldul negativ al balantei de plati a Romaniei, adica debitul mai mare decat creditul semnifica faptul ca Romania realizeaza mai multe importuri decat exporturi.

Veniturile si-au pastrat soldul negativ, iar transferurile curente au avut soldul pozitiv atat in 2000(860 milioane dolari), cat si in 2001(1143 milioane dolari).

In 2000 soldul contului de capital si financiar a fost de 1230 milioane dolari, in 2001 pastrandu-si trendul pozitiv(1499 milioane dolari). In 2001 soldul contului de capital a crescut cu 59 milioane dolari(in 2000 era de 36 milioane dolari), iar soldul contului financiar a crescut cu 210 milioane dolari(in 2000 fiind de 1194 milioane dolari).

Cresterea deficitului comercial necesita, chiar in conditiile intensificarii fluxurilor de investitii straine directe, o finantare externa suplimentara, prin intrari de capital.

Tabel 2.23. Componente ale balantei de plati

-milioane dolari -

Anul

Exporturile de marfuri si servicii

Importurile de marfuri si servicii

Deficitul de contului curent

Fluxul de investitii straine directe nete

Datoria externa(% din PIB)

Datoria externa totala

Rezerva valutara bruta

Sursa: Realizat dupa Raportul anual al BNR,2002

Tabelul 2.23. sintetizeaza tendinta ireversibila de deschidere a economiei romanesti spre fluxurile internationale, de angrenare a sa in procesele de integrare europeana si globalizare. Ponderile datoriei externe in Produsul intern brut reprezenta in 1998 circa 22,1%, ajungand in 2002 la circa 32,9%. Ponderea datoriei externe totale in PIB in 1998 a fost de 22,1% crescand in 2002 la 32,9%, iar aceea a dobanzilor anuale aferente coboara de la 7,25% in la 5.65%.

Aceste evolutii sunt de natura sa intareasca increderea pietelor financiare si a operatorilor straini in dezvoltarea economiei romanesti.

Tabel 2.24. Balanta de plati( Raport anual 2002)

- milioane dolari SUA -

COMPONENTE

Credit

Debit

Sold 

Credit

Debit

Sold

1. Contul curent (A+B+C)

14872

-1355

A. Bunuri si servicii

-1930

a. Bunuri fob (export/import)

-1684

b. Servicii

1993

-246

- transport

627

5

- turism

425

-66

- alte servicii

941

-185

B. Venituri

610

-285

- din munca

5

89

- din investitii directe

72

-64

- din investitii de portofoliu

74

29

- din alte investitii capital (dobanzi)

459

-339

C. Transferuri curente

219

860

- sector oficial

29

70

- alte sectoare

190

790

2. Contul de capital si financiar(A+B)

4167

1230

A. Contul de capital

1

36

a. Transferuri de capital

1

36

- sector oficial

-

35

- alte sectoare

1

1

b. Achizitionare/Vanzare active-nefinanc.

-

-

B. Contul financiar

4166

1194

a. Investitii directe

58

1048

- ale rezidentilor in strainatate

34

11

- ale nerezidentilor in Romania

24

1037

b. Investitii de portofoliu

371

101

- active

11

28

- pasive

360

73

c. alte investitii de capital

2717

976

- active

1078

-406

1. Imprumuturi si credite pe termen lung

138

-93

2. Imprumuturi si credite pe termen scurt



51

14

3. Documente de export pe termen lung

56

-7

4. Documente de export pe termen scurt

190

20

5. Numerar de cecuri

7

-2

6. Depozite

603

-309

7. Alte active

33

-29

- pe termen lung

-

-

- pe termen scurt

1639

-29

- pasive

95

1382

1.Credite si imprumuturi de la FMI

1001

20

2. Imprumuturi si credite pe termen lung

259

1387

3. Imprumuturi si credite pe termen scurt

62

-32

4. Documente de export pe termen lung

199

2

5. Documente de export pe termen scurt

-

-6

6. Numerar de cecuri

23

-

7. Depozite detinute de rezidenti in Rom.

-

11

8. Alte pasive

-

-

- pe termen lung

-

-

- pe termen scurt

43

-

d. Conturi in tranzit

35

7

e. Conturi de cliring/ barter

942

-10

f. Active de rezerva (BNR)

2

-928

- aur monetar

5

-2

- DST

-

9

- pozitia de rezerva la FMI

935

-

- devize convertibile

-

-935

- alte active

-

-

3. Erori si omisiuni ( net)

125

125

Sursa: BNR

6. Pozitia investitionala internationala a Romaniei

Din 1998 activele externe de rezerva din sistemul bancar sunt in continua crestere(tabel 2.25). In 2002, acestea au crescut la 8392.3 milioane dolari, fata de 6380.6 milioane dolari, cat erau in 2001. In 2002 a crescut aurul monetar cu 241.5 milioane dolari(in 2001 valoarea era de 938.7 milioane dolari), au crescut devizele convertibile cu 1774.7 milioane dolari(in 2001 valoarea era de 5435.1 milioane dolari) si au scazut detinerile de DST-uri cu 4.5 milioane dolari(in 2001 valoarea fiind de 6.8 milioane dolari).

Si datoria externa, totala, pe termen mediu si lung este in continua crestere din 1999(de la 9322.6 milioane dolari la 15084.0 milioane dolari).

Romania dispune de importante resurse naturale si un capital uman apt de performanta, de capacitati productive potential competitive, de o pozitie geografica de intersectie a fluxurilor internationale de comert. Toate aceste avantaje comparative ofera numeroase oportunitati atractive pentru capitalul occidental. Disponibilitatea Uniunii Europene si a altor organisme de a sprijini tara noastra in demersul sau istoric de integrare este nelipsita.

In 2002, creditorii Romaniei au fost: FMI(425.6 milioane dolari), UE(177.2 milioane dolari), BIRD(2256.3 milioane dolari), BERD(968.0 milioane dolari).

FMI(Fondul Monetar International) acorda asistenta financiara tarilor cu dificultati in balanta de plati, precum Romania, prin acordarea de finantari pe termen mediu si lung si stimuleaza stabilitatea cursului valutar. FMI are de asemenea rol in supravegherea SMI(Sistemului Monetar International).

Banca Mondiala(BM)are rol in promovarea dezvoltarii economice si a reformelor in tarile in curs de dezvoltare si in cele est-central europene. BM acorda si imprumuturi pe termen lung tarilor in curs de dezvoltare si in cele est-central europene, in scopul restructurarii si macrostabilizarii; ordinea de prioritate pe domenii difera in timp, dar cuprinde in general agricultura, energia, infrastructura, asistenta sociala.

Imprumuturile acordate de BIRD(Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare – apartine de BM) reprezinta o treime din suma de finantare a proiectelor, Romania trebuind sa suporte doua treimi din acestea. In plus BIRD acorda credite pentru ajustare structurala si pentru asistenta tehnica.

In 2002 banci private din Germania, Franta, SUA si Marea Britanie au acordat Romaniei credite pe termen mediu si lung in valoare totala de 2458.0 milioane dolari, cu 499,2 milioane dolari mai mult decat in 2002.

Pentru Romania, decisive sunt acum depasirea starii de economie slab structurata institutional, articularea functionala a noilor mecanisme, promovarea de politici clare si coerente, care sa reorienteze energiile societatii – dinspre tintele false care le consuma inutil acum – spre obiectivele autentice ale prosperitatii personale si generale.

Tabel 2.25. Pozitia investitionala internationala a Romaniei

- milioane de dolari SUA -

Datoria externa pe termen mediu si lung

A. Pe tipuri de creditori

Multilaterale

BERD

 

BIRD

 

UE

FMI

Total din care:

Total

Active

valutare

in

luni

de

import

Active externe de rezerva

din sistemul bancar

Devize converti-

bile

Detineri

de

DST-uri

Aur

monetar

Sursa: BNR ,Raport anual 2002

Total

Perioada

Tabel 2.26. Pozitia investitionala internationala a Romaniei

- milioane de dolari SUA -

Datoria externa pe termen mediu si lung

A. Pe tipuri de creditori

Banci private

Marea Britanie

 

SUA

 

Franta

 

Germania

 

Total

din care:

 

Bilaterale

Japonia

 

Germania

 

Italia

 

SUA



 

Canada

Sursa: BNR ,Raport anual 2002

Total

din care:

Perioada

Creante si angajamente pe termen scurt

Angajamente

Alte angaja-mente

 

Linii de finantare

 

Garantii emise

 

Acreditive de import

 

Documente de import

(incaso-uri)

 

Total

 

Creante

Garantii

primite

 

Acreditive de export

 

Documente de export

(incaso-uri)

 

Total

Sursa: BNR ,Raport anual, 

Perioada

Tabel 2.27. Pozitia investitionala internationala a Romaniei

- milioane de dolari SUA

Datoria externa pe TML

B> Pe tipuri de debitori

Datoria comer-ciala negarantata

Datoria public garantata

Datoria publica

Total

Perioada

Anexa nr. I Structura detaliata a comertului, 2001

(topul primelor 50 de produse)

(in procente)

Cod

SITC

Clasificare

calitativa

Pondere

in export

Pondere

in import

Imbracaminte textile de dama

9.21

0.13

Imbracaminte barbateasca din textile, netricotata

Incaltaminte

Articole de Imbracaminte, din textile,necuprinse in alta parte

Mobila si parti; mobila tapitata si similare

Uleiuri petroliere sau minerale bituminoase > 70% concentrate

Lemn prelucrat simplu si vagoane de tren lit. din lemn

Produse laminate plate, fier, otel nealiat, neacoperite

Vapoare, barci si alte structuri plutitoare

Aluminiu

Ingrasaminte chimice(altele decat cele de la grupa 272)

679 Tevi, conducte si pofile tubulare, fitinguri, fier, hotel

Deseuri feroase si resturi

Imbracaminte de dama din textile, netricotata sau crosetata

Lemn prelucrat, necuprins in alta parte

Rulmenti cu bile si role

Echipamente de distributie a energiei electrice

Animale vii

Imbracaminte barbateasca si de baieti, tricotata, crosetata

Articole confectionate din materiale textile

Instalatii electrice rotative si parti ale acestora

Parti si accesorii de vehicule pentru grupele 722, 781, 782, 783

Carucioare pentru copii, jucarii si articole sportive

Vehicule de cale ferata si echipament asociat

Produse ceramice

Policlorura de vinil(PVC) sau olefine halogenate

Articole de sticla

Constructii mecanice si echipamente complexe

Laminate plate din oteluri aliate

Avioane si echipamente asociate; aeronave, etc.

Zinc

Elemente chimice anorganice, oxizi si saruri halogenate

Nitrogen si compusi

Clei, ciment, materiale de constructii( exclusiv sticla, argila)

Uleiuri, seminte si fructe oleaginoase ( exclusiv faina)

Bare din fier si hotel, tije, corniere, pofile si sectiuni

Articole de Imbracaminte si accesorii, exclusiv materiale textile

Gaze naturale si alte hidrocarburi gazoase

Deseuri neferoase, necuprinse in alta parte

Bauturi alcoolice

Alcooli, fenoli, sulfati, nitrati si alti derivati

Aparate casnice, electrice sau nu, necuprinse in alta parte

Articole din metal pentru uz casnic, necuprinse in alta parte

Orz nemacinat

Saruri metalice si peroxizi, pentru acizii anorganici

Lemn brut

Minereu de cupru si concentrati; mate de cupru

Grau si meslin nemacinat

Constructii prefabricate

Alte produse chimice anorganice; compusi din metale pretioase

’Clasificarea SITC la 3 cifre a sectoarelor industriei prelucratoare in functie de pret/calitate. Cel mai mare nivel de calitate (cel mai mic nivel de pret) este 1. Cel mai scazut nivel de calitate (cel mai mare nivel de pret) este 166.

Anexa nr. II Principalele avantaje comparative aparente pe sector, 1990-2001

1990

1993

1996

2000

2001

Pondere

Export ,2001



Cumul

Imbracaminte si accesorii

Incaltaminte

Mobila si partile ei

Fier si otel

Lemn si pluta

Alte echipamente de transport

Metale neferoase

Ingrasaminte minerale sau chimice

Articole din lemn

Animale vii exclusiv peste

Produse chimice anorganice

Minereuri metalice si deseuri

de metale

Masini generatoare de putere

si echipamentele lor

Energie electrica

Articole de voiaj/ sacose/ etc.

Piei crude/ tabacite/ blanuri brute

Seminte si fructe oleaginoase

Produse chimice organice

Articole din minerale nemetalice

Bauturi

1.22

Pondere

Import, 2001

Cumul

Fire, tesaturi, articole textile

Petrol, produse petroliere

Piele bruta, blana prelucrata

Vehicule rutiere

Produse farmaceutice

Echipamente electrice

Masini si aparate pentru industrii

34 Gaz si produse obtinute din gaz

Alte articole diverse

Carbune/ cocs/ brichete

Masini si aparate de birou

Masini si aparate industriale

Instrumente si aparate

stiintifice de control

59 Alte materiale si produse chimice

58 Materiale plastice prelucrate

64 Hartie, carton si articole din acestea

0.35

55 Uleiuri esentiale

01 Carne si preparate din carne

Zahar, preparate pe baza de

zahar si miere

12 Tutun brut si prelucrat

Indicator al avantajului comparativ

Sursa: INSSE

Conform lui Neven (1995), avantajele comparative dovedite se calculeaza in felul urmator: ACD = Xi – Mi . 100

ŽXi ŽMk

in care X1 si M1 reprezinta exporturile si respectiv importurile produsului i. Acest indicator este cuprins intre 100 si (-100). Limitele inferioare si superioare ale indicelui pot fi obtinute doar in cazul (teoretic) in care exista o specializare comerciala completa si exista numai doua bunuri. In situatii reale, valoarea indicelui rareori depaseste 10 (in module). Cu cat este mai mare valoarea indicelui, cu atat este mai puternica specializarea comerciala. Indicele ACD poate fi interpretat ca o balanta comerciala normalizata (de exemplu daca pentru indicatorul ACD din sectoare este egala cu zero, avantajele comparative sunt masurate in felul acesta sub conditia teoretica a balantei comerciale). Valoarea acestui indicator este, de asemenea, in legatura cu intensitatea comertului intra-industrial. Cu cat este mai puternic comertul in dublu sens, cu atat este mai scazuta specializarea, cu atat este indicele mai aproape de zero.

Anexa nr. III Exportul de produse romanesti in tari europene

TARA

GRUPE DE PRODUSE SI RAMURI ALE INDUSTRIEI EXPORTATOARE

PRODUSE

ITALIA

1. Produse ale industriei constructiilor de masini

2. Produse ale industriei materialelor de constructii, sticlariei si ceramicii fine

3.    Produse ale industriei chimice si petrochimice

4.    Produse agricole ecologice (legume si fructe proaspete si deshidratate, gemuri si dulceturi, ciuperci, peste, lactate)

5.    Produse de artizanat (din rachita, fier forjat, sticlarie tip Galle)

1.    sticlarie menaj (inclusiv din cristal)

2.    ceramica fina, portelan

3.    componente si subansamble mecanice)

4.    motoare electrice, transformatoare, componente electrice si electronice)

5.    produse software

6.    componente auto

7.    ambarcatiuni de agrement

8.    ingrasaminte si alte produse chimice

9.    produse agricole

10. decoratiuni interioare

FRANTA

1.    Masini, aparate si echipamente electrice

2.    Articole de imbracaminte si accesorii

3.    Art. si accesorii de imbracaminte tricotate/crosetate

4.    Mobila

5.    Incaltaminte

6.    Masini, incalzitoare de apa

7.    Aeronave, nave spatiale si parti ale acestora

8.    Produse din fonta

9.    Jucarii, articole pentru divertisment si sport

10. Lemn si articole din lemn

1.    mobilier si parti ale acestuia

2.    aparate electrice pentru telefonie prin fir

3.    ciorapi, dresuri, sosete, etc.

4.    costume taior, jachete, rochii, fuste, pantaloni ptr. femei

5.    aparate de emisie care incorporeaza un aparat de receptie

6.    pulovere, jachete, veste tricotate

7.    Incaltaminte cu talpi si fete din cauciuc – tip sport

8.    costume sau compleuri, sacouri, pantaloni ptr. barbati

9.    vehicule aeriene (aeroplane)

10. echipament si materiale sportive

11. aluminiu sub forma bruta

12. scaune

AUSTRIA

1.    Masini si aparate electrice

2.    Masini si aparate mecanice

Materiale plastice si articole din acestea

Lemn si articole din acesta, in afara mobilei

Articole de imbracaminte

Incaltaminte

Articole din cauciuc

 1.    mobila

diverse articole din cauciuc

3.    articole de imbracaminte;

4.    incaltaminte;

5.    divers echipament electric;

6.    divers echipament rutier;

7.    diverse articole din lemn, in afara mobilei;

8.    diverse articole din materiale plastice;

9.    preparate din legume si fructe

10. produse metalifere

MAREA BRITANIE

1.     Produse siderurgice

Produse din sticla si portelan

produse agroalimentare

imbracaminte si incaltaminte

mobila

produse din metale feroase si neferoase

mase plastice si cauciuc

ambalaje din plastic

masini pentru prelucrarea metalelor

echipamente pentru telecomunicatii

instrumente de masura si control

masini/echipamente electrice, echipamente ptr. telecomunicatii

ceramica

legume si fructe (proaspete si conservate)

Sursa: Centrul Pentru Comert Exterior







Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Relatiile banesti, financiare si de credit ale comertului
FAPTELE DE COMERT
Exemplu de utilizare a unui incasso documentar
Piata: Concurenta monopolista
Caracteristicile procesului de munca in comert
ACTELE SI FAPTELE DE COMERT
INDICATORI DE CONSUM
CONTRACTUL INTERNATIONAL DE FACTORING




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu