Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice




Acasa » afaceri » confectii
LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI

LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI




GRUPUL SCOLAR INDUSTRIAL SEBES

PROFIL : TEHNIC

CALIFICARE PROFESIONALA: TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR




LUCRARE DE SPECIALITATE

PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENȚE PROFESIONALE, NIVEL III

TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI

FUSTA SPORT

CUPRINS

A.Argument

B.Continutul propriu-zis

Cap.I. CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

  1. Desenul artistic al produsului
  2. Schita produsului
  3. Descrierea produsului

Cap.II. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI

1. Materiale de baza

2. Materiale auxiliare

Cap.III. ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR PENTRU MODELUL DAT

  1. Constructia tiparului clasic
  2. Transformarea tiparului clasic in model
  3. Obtinerea sabloanelor
  4. Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii
  5. Norme tehnice de confectionare

Cap.IV. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

  1. Pregatirea materialului pentru croit
  2. Croirea materialelor

Cap.V. CONFECTIONAREA PRODUSULUI

  1. Desfasurarea procesului de confectionare
  2. Controlul tehnic final

Cap.VI. NORME DE PROTACTIE A MUNCII SI PSI

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Prezenta lucrare reprezinta o sinteza a cunostintelor teoretice acumulate in anii de liceu la disciplinele:

„ Elemente de proiectare”

„ Tehnologia de confectionare a produselor vestimentare”

„ Creatia vestimentara – realizarea de schite si produse vestimentare”

„ Planificarea si organizarea productiei”

„ Asigurarea calitatii”

„ Valorificarea materialelor recuperabile textile si pielarie”

„ Costume si stiluri vestimentare”

„ Tehnici de finisare a produselor textile”

Lucrarea se refera la tehnologia de confectionare a unor produse vestimentare pentru adolescenti de zi sau ocazie. Am ales aceasta tema deoarece produsele vestimentare sunt suficient de complexe si pot sa le confectionez la scare 1 : 2.

In alegerea materialelor m-am inspirat din revistele de specialitate si am sondat gusturile adolescentilor carora le sunt destinate. Am pus accent pe partea de proiectare a produselor si pe tehnologia de confectionare a acestora. Am incadrat tiparele intr-o maniera economica tinand cont ca circa 70 – 80 % din costul produselor il reprezinta costul materialelor.

La elaborarea produsului tehnologic am urmarit simplificarea drumului semifabricatelor pentru a obtine un timp de lucru cat mai scurt.

I. CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

1. DESEN ARTISTIC AL PRODUSULUI

2. SCHITA PRODUSULUI

3. DESCRIEREA PRODUSULUI

Produsul ales, fusta sport, face parte din categoria:

    • imbracaminte de zi - (clasificare in functie de destinatie).
    • imbracaminte pentru adolescenti - (clasificare dupa sex si varsta).
    • imbracaminte din tesaturi - (clasificare in functie de natura materiei prime).

Fusta sport

Are croiala dreapta și este compusa din urmatoarele detalii:

-fața

- spate

- buzunare

La fața sunt realizate doua buzunare aplicate avand dimensiunile:

- lațimea de 10cm

- adancimea de 8cm

Fusta are cordon de 5 cm pe care sunt fixate 5 gaici. Fiind un model sport este prevazuta cu cusaturi tighel vizibile pe fața produsului executate la 2 mm de margine și la 5 mm de prima cusatura.

La partea inferioara este prevazuta cu tiv indoit dublu de 4 cm. Detaliile sunt prelucrate prin surfilare la mașina Triploc și au o rezerva de un cm.

Pentru incheierea produsului este prevazuta cu un fermoar de 10 cm lungimea montan in fața.

II. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU REALIZAREA PRODUSULUI

Alegerea corecta a materialelor determina calitatea acestuia: aspectul exterior, comoditatea la purtare, stabilitatea formelor si dimensiunilor in timpul purtarii sau spalarii.

Deoarece produsul este solicitat in timpul purtarii, poate fi dublat cu intarituri pe liniile mai solicitate.

In alegerea materialului se va tine cont de destinatia produsului si frecventa purtarii acestuia. Astfel materialul de baza trebuie sa aiba rezistenta mare la spalat sa nu se sifoneze si sa aiba un efect pilling scazut.

MATERIALE DE BAZA

La produsul, fusta cu cute am ales ca material de baza o tesatura Denim.

Tesatura aleasa de mine are urmatoarele caracteristici:

compozitie fibroasa: 100% bbc

desime

-in urzeala : 32

-in batatura :26

masa specifica: 286±3

latimea materialului: 150 cm

legatura diagonal

MATERIALE AUXILIARE

MATERIALELE AUXILIARE-sunt cele care pot lipsi din componenta produsului.

La modelul ales de mine folosesc urmatoarele materiale auxiliare:

ata de cusut, cu finetea Nm85/3

fermoar montat pe mijlocul fe ei

intaritura la cordon

moleschin la buzunare

III. ELABORAREA CONSTRUCTIEI TIPARELOR PENTRU MODELUL DAT

1. CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC

TIPARUL CLASIC este o constructie grafica, construita pentru produsele cu linie clasica (simpla) pe baza dimensiunilor corpului.

TIPARELE DE BAZA sunt tiparele obtinute din tiparele clasice la care se introduc transformarile specifice modelului ales.

Aceste tipare au si rezervele pentru cusaturi, tivuri si cute.

TIPARELE MULTIPLICATE se obtin prin micsorarea sau marirea tiparului de baza, prin adaugarea cotelor de gradare.

PARAMETRII NECESARI CONSTRUIRII TIPARULUI CLASIC

a. DIMENSIUNILE CORPULUI

Nr. Crt.

Denumirea parametrului

Simbol

Relatie de calcul

Valoare (cm)

Inaltimea corpului

Ic

Perimetrul bustului

Pb

Perimetrul taliei

Pt

Pb-12

Perimetrul soldului

Ps

Pb+5

Lungimea soldului

Ls

Ic/10+2

b. DIMENSIUNI SPECIFICE PRODUSULUI

Lpr=45

Lpr-lungimea produsului

c. ADAOS DE LEJERITATE

Ad=2

Nr.

Crt.

Semnificatia segmentului

de constructie

Simbol

Relatia de calcul

Valoare

(cm)

I

Trasarea liniilor de baza

-linia soldului

AS

AS=Ls+1

-lungimea produsului

AL

AL=Lpr

-latimea tiparului

SS

Ps+Ad

-latimea spatelui

SS

SS

II

Trasarea liniilor de contur

Spate



A A

A A =A A

AP

AP=Pt/4

PP

PP =PA

PP =P P

PP =P P =Ps/4

Pa=Pan

L L

A L =AL

Fata

A A

A P

A P =A A

P P

P P P A

P P = P P

Ps/6

P a

L L

A L =A L

2. TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODEL

Tiparele de baza se obtin prin operatii de transformare din tiparele clasice. Aceste operatii de transformare sunt :

Ajustarea tiparelor

Evazarea tiparelor

Transferul penselor

Introducerea cutelor in model

Transfomarea tiparului de guler

Transformarea manecilor

Transformarea corsajului

Modificarea decolteului

La modelul meu am doar opera ia de evazare a tiparelor.

Evazarea tiparelor : este operatia in care tiparele se maresc pe linia de terminatie.

Evazarea se poate face de la talie in jos si consta in marirea tiparului pe linia taliei cu circa 5 cm.

3. OBTINEREA SABLOANELOR

Sabloanele reprezinta copia tiparelor de baza la care se adauga rezervele de cusaturi si tivuri. Sabloanele folosite intr-o firma sunt de doua feluri:

sabloane originale

sabloane de lucru

Sabloanele se obtin prin reproducerea tiparelor din carton cu ajutorul unei rulete si consta in efectoarea urmatoarelor etape:

asezarea tiparelor pe carton

imprimarea conturului pe carton cu ajutorul ruletei

decuparea cartonului pe linia obtinuta cu ajutorul unei foarfece sau cu masina de taiat.

Compleul de sablonare ce contine toate sabloanele din cadrul unui produs, este marcat cu:

denumirea produsului si numarul de model

marimea exprimata prin talie si grosime ( 48 II )

denumirea detaliului

numarul piesei din completul de sabloane

de cate ori se incadreaza detaliul respectiv pe material

De asemenea este foarte important sa se traseze pe sablon directia firului de urzeala precum si semnele pentru pozitia penselor, pozitia unor detalii secundare cum ar fi: buzunare, clape, etc.

La produsul fusta cu cute am folosit rezerva pentru cusaturi de 1 cm si rezervele de tiv de 2 cm.

4. DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM SI REALIZAREA ICADRARII

NORMA DE CONSUM reprezinta necesarul de material de baza si materiale auxiliare pentru realizarea unui produs. Norma de consum se stabileste pe baza incadrarii sabloanelor.

Circa 70 - 80 % din pretul unui produs reprezinta costul materialelor , deci incadrarea sabloanelor se va face intr-o maniera cat mai economica.

Incadrarea poate fi :

simpla ( pentru un singur produs)

combinata (se pot combina doua produse, doua marimi diferite ale aceluiasi produs, doua marimi diferite din produse diferite.)

Incadrarile se pot realiza pe materialul desfacut sau pe materialul indoit. Se prefera incadrarea pe materialul desfacut deoarece sunt mai multe posibilitati de asezare a sabloanelor.

La asezarea sabloanelor se vor respecta urmatoarele conditii tehnice:

v    respectarea firului de urzeala

v    respectarea sensului flausului

v    respectarea desenelor si a liniilor de pe sablon

v    nesuprapunerea sabloanelor

v    evitarea marginii materialelor ( lizierelor )

v    incadrarea sabloanelor pe material conform numarului inscris pe sablon.

Pentru calculul normei de consum trebuie sa determinam suprafata sabloanelor pentru materialele de baza si pentru materialele auxiliare.

Suprafata sabloanelor se trece intr-un tabel dupa cum urmeaza:

Denumirea detaliului

Numar de incadrari

Suprafata sabloanelor ( cm/2 )

Pe detaliu

Pe ansamblu

Spate

Fata

Cordon

Gaici

Buzunar

Platca

TOTAL  5716

Pe baza suprafetei sabloanelor se va calcula coeficientul de utilizare a materialului.

Deoarece la incadrarea unui singur produs se obtine un coeficient de utilizare k scazut,se va realiza incadrarea pentru doua produse.

K = Si/Ai x 100 % =5716/6720 x 100 %= 85,05%

K – coeficient de utilizare a materialului

Si – suprafata incadrarii

Suprafata incadrarii se obtine insumand suprofata sabloanelor din completul de sabloane.

Ai – aria incadrarii

Ai = Li x li=48 x 140 = 6720

Li – lungimea incadrarii

li – latimea incadrarii

D = Ai – Si = 1004

D – suprafata deseurilor

P = D / Ai x 100 %

P – coeficientul pierderilor

K + P = 100% = 14,95

Ca material auxiliar folosim, intaritura, ata de cusut.

Ata de cusut necesara pentru confectionarea produsului se stabileste prin masurarea lungimii cusaturilor. Un metru de cusatura tighel necesita 8 m de ata, iar un metru de cusatura de surfilare necesita 12 m de ata.

= L ct x 8 + L cs x 12 ( m ) = 4,5 x 8 + 3 x 12= 36+36= 72 m

L ct – lungimea cusaturilor tighel

L cs – lungimea cusaturilor de surfilare

Ata de tighelit se aplica la fixarea marginilor sau acolo unde avem cusaturi de montare, fermoar, etichete, umeras, se stabilesc cate o bucata pentru fiecare produs.

Consumul de materiale este dat in tabelulde mai jos.

Nr. Cr

Denumirea materialului

Unitate de masura

Consum specific

I

Material de baza

Consumul

m

0,48

aria consumata

cm

6720

suprafata sabloanelor

cm

5716

coeficientul de utilizare

%

85,05

suprafata deseurilor

cm

1004

coeficientul pierderilor

%

14,95%

II

Materiale auxiliare

Intarituri

m

0,8

ata de cusut



m

72

ata de tighelit

m

20

eticheta cu instructiuni de folosire

buc

numar de marime

buc

1

Umeras

buc

1

ace de cusut

buc

0,1

5. NORME TEHNICE DE CONFECTIONARE

Confectionarea fustei sport trebuie sa satisfaca beneficiarul atat ca mod de executie cat si ca dimensiuni.

Fusta sport trebuie sa satisfaca normele de calitate prevazute de norma interna.

Aceasta norma cuprinde conditiile tehnice dimensionale precum si abaterile de la aceste dimensiuni, dar si modul de confectionare al produsului.

Dimensiunile produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza si se trec intr-un tabel.

Nr. cr

Denumirea

Dimensiuni (cm)

Toleranta ( cm)

1.

Lungimea soldului

21

0,5

2.

Lungimea produsului

45

1

3.

Latimea spatelui

26

0,5

4.

Latimea fetei

27

0,5

5.

La imea platcii

7

0,2

6.

Latimea beteliei

6

0,5

7.

Lungimea gaicii

10

0,5

8.

Latimea gaicii

1

0,2

Conditii tehnice de confectionare.

La confectionarea fustei sport se impun urmatoarele conditii tehnice:

- cusaturile tighel aplicate pe fata produsului trebuie sa fie drepte, cu aspect placut avand o desime de 4 - 5 impunsaturi / cm.

- cusaturile de incheiere sa fie tensionate corect si sa aiba o desime de 5 – 6 impunsaturi / cm.

- la terminatie, tivul se va forma uniform pentru a evita incretiturile.

- produslui finit trebuie sa fie bine calcata fara urme de cute sau luciu.

- pentru o mai buna stabilitate dimensionala tivul, se intareste cu insertie chimizata care se aplica prin termolipire.

IV. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR

1. PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

Anterior coaserii materialele sunt supuse unor operatii de prelucrare cum ar fi:

decatarea

calcarea

controlul materialelor

sablonarea

calculul loturilor

spanuirea

Decatarea – este operatia de umezire prin aburire a materialelor in vederea eliminarii luciului si a contractiei acestora.

Calcarea – consta in presarea la cald a materialelor in prezenta umiditatii, in vederea eliminarii cutelor si denivelarilor aparute in timpul transportului sau a depozitarii materialelor.

Controlul materialelor – este operatia prin care materialele sunt verificate atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. La controlul calitativ se verifica latimea si lungimea materialului; numarul de bucati (fermoar).

Controlul calitativ se efectueaza pentru descoperirea eventualelor defecte provenite din procesul de obtinere a materialelor sau din timpul transportului acestuia. Ele sunt insemnate cu creta pentru a fi evitate la operatia de croire.

Defectele se impart in trei grupe :

Defecte de tesere sau tricotare : rarituri , fire duble, ochiuri scapate, noduri, nopeuri.

Defecte de finisare : vopsire neuniforma, pete de vopsea, scamosare neuniforma.

Defecte din timpul transportului si depozitarii : rupturi, gauri (de molii), pete de ulei, rugina, mucegai.

Sablonarea – este operatia de asezare a sabloanelor pe material si conturarea acestora prin diferite metode.

La sablonare vor fi respectate conditiile tehnice enumerate la “Determinarea normei de consum si realizarea incadrarii .”

Calculul loturilor - are ca scop eliminarea cupoanelor de material.

Spanuirea – este operatia in care materialul este asezat in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale. Numarul de straturi din span se stabileste in functie de caracteristicile materialelor (grosime, luciu)

2. CROIREA MATERIALELOR

Croirea cuprinde urmatoarele operatii:

sectionarea spanului

decuparea detaliilor (croirea propriu-zisa)

controlul semifabricatelor si formarea pachetelor

Sectionarea spanului – consta in taierea spanului in sectiuni mai scurte de circa 2 m lungime care pot fi transportate cu usurinta la masa de croit.

Decuparea detaliilor – este operatia in care materia prima este transformata in semifabricate.

Decuparea se poate realiza manual cu foarfeca sau mecanic cu ajutorul masinilor de decupat cu cutit banda. Decuparea se va face exact pe linia trasata pentru a nu modifica forma sau dimensiunile detaliilor.

Controlul semifabricatelor – consta in asezarea sabloanelor peste detaliile croite in vederea corespondentei acestora.

Semifabricatele sunt legate apoi in pachete pe produse si numarul de marime.

V. CONFECTIONAREA PRODUSULUI

1.DESFASURAREA PROCESULUI DE CONFECTIONARE

Procesul de confectionare se desfasoara pe etape de lucru care cuprind:

pregatirea detaliilor

prelucrarea detaliilor

asamblarea produsului

finisarea produsului

Pregatirea detaliilor – consta in trasarea semnelor pe detaliile obtinute la croit.

Prelucrarea detaliilor – se face pe operatii in care fiecare detaliu se prelucreaza separat.

La produsul meu am :

prelucrarea spatelui,

prelucrarea buzunarelor,

prelucrarea gaicilor,

prelucrarea cordonului,

prelucrarea slitului.

Prelucrarea se face in ordine tehnologica si cuprinde toate operatiile de executie ce apartin detaliului respectiv.

Confectionare a buzunarului

Etape :

masurarea latimii si adancimii buzunarului si trasarea arcului de cerc(deschiderea buzunarului)

trasarea liniei de croire a buzunarului(la/cm in interior)

taierea buzunarului si a pungii buzunarului dupa linia de croire trasata

coaserea refiletului pe punga buzunarului cu micro zigzag

coaserea buzunarului cu punga buzunarului pe linia trasata(fata la fata)

crestarea rezervei de coasere

intoarcerea buzunarului pe fata

tighelirea buzunarului la 0,1-0,2cm de margine si respectiv 0,5cm de prima cusatura

intarirea buzunarului cu cheite 

inchiderea pungii buzunarului.

Asamblarea detaliilor – cuprinde operatii de asamblare a fetei cu spatele pe cusatura laterala si montarea cordonului.

La terminatia inferioara a produsului se va executa un tiv simplu.

Finisarea produsului – consta in curatirea produsului de ata, tratamentul umidotermic final.

Nr.  crt.

Denumirea

opera iei

Ma ina utilizata

Tipul opera iei

I

PREGATIREA DETALIILOR

Surfilarea marginilor detaliilor

Masina triploc

M

Trasarea semnelor

m

II

PRELUCRAREA DETALIILOR

Prelucrarea buzunarelor la spate

Ma ina simpla

M

Prelucrarea buzunarelor rotunde

Ma ina simpla

M

Prelucrarea li ului

Ma ina simpla

M

Prelucrarea cordonului

Ma ina simpla

M

Prelucrarea platcii

Ma ina simpla

M



Prelucrarea gaicilor

Ma ina simpla

M

III

ASAMBLAREA PRODUSELOR

Coaserea fe ei pe linia de simetrie

Ma ina simpla

M

Coaserea spatelui pe linia de simetrie

Ma ina simpla

M

Coaserea produsului pe linia laterala

Ma ina simpla

M

Montarea si coaserea cordonului

Ma ina simpla

M

Montarea si coaserea gaicilor

Ma ina simpla

M

Insemnarea i coaserea tivului

Ma ina simpla

M

IV

FINISAREA PRODUSULUI

Taierea capetelor de a a

Ma ina simpla

m

Tratamentul umidotermic final

PRESE

C

2.CONTROLUL TEHNIC FINAL

La terminarea procesului de confectionare, fusta cu cute este supusa unui control tehnic de calitate. Prin acest control sunt depistate operatiile care nu corespund din punct de vedere calitativ.

Dupa remediere produsul este controlat din nou dupa care este ambalat si pregatit pentru livrare.

In urma controlului pot fi constatate anumite defecte ca:

deformarea produsului prin calcare

aparitia cutelor

degradarea produsului prin ardere

Daca produsul este deformat in urma calcarii se umezeste si se aseaza corespunzator la presa sau pe masa de calcat. Daca apar cute din cauza tratamentului umidotermic se umezesc si se reface tratamentul umidotermic.

Degradarea materialului se poate produce ca urmare a necorelarii temperaturii fierului sau presei cu materialul.

VI. NORME DE PROTECTIE A MUNCII SI PSI

La masina simpla de cusut pot aparea o serie de accidente daca nu se respecta masurile de protectie a muncii.

    • mecanice: ( intepaturi, striviri )

electrice: ( cauzate de improvizatii, la circuitul electric, cablu de alimentare, intrerupatoare sau nepamantare).

Pentru a preveni aceste accidente muncitorul trebuie sa respecte urmatoarele masuri:

a)     Inainte de inceperea lucrului verificam:

Daca masa masinii este fixata pe cadrul metalic de sustinere.

Daca corpul masinii este fixat pe masa in bolturile de articulatie.

Daca motorul electric este bine fixat.

Daca motorul electric este legat la pamant pentru a preveni electrocutarile.

Daca masina are dispozitiv de protectie la ac si la cureaua de transmisie.

Daca cadrul de sustinere a mesei de lucru este montat pe suportul de pluta sau pasla.

Daca carcasa intrerupatorului nu este sparta, daca nu sunt improvizatii la cabluri.

b)     In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele:

Curatirea si lubrefierea se vor executa doar cu masina oprita.

Punerea masinii in functiune se va face doar daca are toate dispozitivele de protectie.

Pornirea masinii se va face doar de la pedala fara a pune mana pe volant.

In timpul lucrului privirea va fi indreptata catre lucru.

Muncitorul va avea echipament de protectie.

Orice interventie la masina va fi facuta doar de mecanicul de intretinere.

Daca se aud zgomote suspecte se opreste masina si se anunta mecanicul.

In intreprinderile de confectii exista o serie de factori ce pot duce la provocarea icendiilor, acestea sunt:

Focurile deschise ( chibrituri aprinse, lampi de lipit ).

Suprafetele incalzite ( masini de calcat manuale, presele de calcat, conductori electrici ).

Scurtcircuitele ( se produc la instalatiile electrice, motoarele electrice, transformatoare si intrerupatoarele electrice ).

Organizarea P.S.I. se face prin stabilirea masurilor necesare pentru fiecare loc de munca, organizarea echipelor de stingere a incendiilor si popularizarea masurilor pe care le are personalul in caz de incendiu.

Masuri tehnice de prevenire a incendiilor sunt:

Masinile de calcat si presele de calcat vor fi verificate saptamanal daca sunt in stare buna.

Este interzisa folosirea legaturilor electrice provizorii.

La terminarea lucrului se verifica daca toate utilajele au fost demontate de la retea.

Utilajele noi vor fi date in functiune numai dupa ce personalul a fost instruit in legatura cu modul de intretinere si deservire a acesteia.

C. BIBLIOGRAFIE

Ing. : GHEORGHE CIONTEA - ,,Utilajul si tehnologia confectiilor textile,,

Manual pentru clasa a XI - a

Editia 1989.

Ing. : MARIA CIUTEA , Ing. : PETRACHE DRAGU - ‘Manualul croitorului’

Editura didactica si pedagocica Bucuresti

Editia 2001

Ing. : GHEORGHE CIONTEA - ‘Proiectarea imbracamintei’

Manual pentru clasa a XI –a si a XII – a

Editura didactica si pedagocica Bucuresti

Editia 1989

Ing. : GHEORGHE CIONTEA - ,,tehnologii de confectionare a produselor din tesaturi si tricoturi,,

Editura Oscar Print 

Editia Bucuresti 2006 .

Ing. : PETRACHE DRAGU - ,,Croirea pentru femei,,

Editia 1989.

Revista “Burda”

Editia 2008

Revista “Quelle”

Primavara –Vara

Editia Iunie 2008

CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC

TRANSFORMAREA TIPARULUI CLASIC IN MODEL








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




LUCRARE TEHNICIAN DESIGNER VESTIMENTAR - TEHNOLOGIA CONFECTIONARII IMBRACAMINTEI DE ZI PENTRU ADOLESCENTI




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu