Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Inflatia - permanenta a vietii economice

Inflatia - permanenta a vietii economice




Inflatia - permanenta a vietii economice

La nivelul perceptiei, ca fenomen economic, inflatia este receptata ca o crestere generalizata (si de durata) a preturilor si de reducere a puterii de cumparare a unitatii monetare.

Pot exista situatii cand preturile nu cresc la absolut toate sortimentele si categoriile de bunuri. Apreciem ca inflatie exista daca cresterea preturilor este prezenta la marea majoritate a acestora: bunuri de consum si de capital, salarii, preturi ale activelor financiare si monetare, pretul banilor etc. Exista si cresteri de preturi care nu sunt catalogate ca inflationiste: de pilda, daca crestereapreturilor este generata de calitatea superioara intrinseca a unor bunuri economice marfare pe care cumparatorii o percep; de asemenea daca intervin socuri vremelnice asupra cererii si/sau ofertei agregate; ori, apare un accident de aprovizionare pe o piata sau cateva etc. iar preturile cresc vremelnic, apoi revin la nivelul anterior etc.

Inflatia s-a manifestat mai intens sau intermitent din cele mai vechitimpuri; dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, inflatia a devenit o realitatepersistenta si durabila, dar de intensitate diferita, in toate economiile: ea a fost si este rebela in economiile slab dezvoltate si in cele aflate in tranzitie de la sistemulde conducere planificat-centralizata la cel de economie cu piata concurentiala; inschimb in majoritatea economiilor capitaliste dezvoltate, inflatia a fost lenta si sub control.

In esenta inflatia este un dezechilibru macroeconomic monetaromarfar, un fenomen economic care a insotit cea mai mare parte a istoriei omenirii: ea a avut o evolutie modesta atata timp cat au functionat monede din metale pretioase (sau cu acoperire in acestea pana in anii 20 din secolul al XX-lea). Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, inflatia a fost continua, permanenta si de durata, fara perioade deflationiste. Banii contemporani, bani simbol, sunt mai usor de multiplicat decat banii care-si aveau suportul material intr-o cantitate determinata de metal pretios (sau in bunurile marfare supuse tranzactiilor pe piata).

Ca regula, in tarile dezvoltate preturile cresc mai accentuat in perioadele de expansiune economica dar isi diminueaza ritmul in cursul recesiunilor sau stagnarii cresterii economice.



In Romania, potentialul inflationist s-a acumulat treptat in anii economiei de comanda, dar el a "explodat" odata cu trecerea la liberalizarea preturilor din 1990. Este de mentionat ca la potentialul "mostenit' de la economia de comanda, inflatia galopanta din anii '90 din Romania a fost alimentata atat de proceseleimediate care au intretinut-o cat si de modul in care a fost proiectata si promovata

Reforma economica intr-un context economic international nefavorabil. In ultimii ani, in Romania se observa fenomenul dezinflationist, insa un procent de crestere a preturilor are o semnificatie economica deosebit de ampla, iar efectele asupra agentilor economici sunt inca de mare intindere.

In perioada 1990-2007, nivelul mediu anual al ratei inflatiei (fata de anul precedent) a evoluat astfel:

1999 = 45,7%

2000 = 45,7%

2001 = 30,2%

2002 = 17,9%

2003 = 14,2%

2004 = 9,3%

2005 = 8,4%

2006 = 6,0%

2007 = 7,0%

Ca rezultat, in perioada 1990-2007 preturile cu crescut in medie de circa 3007 ori (facem abstractie de denomizarea monetara si a preturilor cu patru zerouri din 2007). Cresterile au fost: la alimente in medie de 2313 ori, la bunurile nealimentare de 3210 ori iar la servicii de 5329 ori. Cele mai ample cresteri de preturi s-au produs la serviciile comunale (apa, canal, salubritate de peste 14000 de ori), la energie, gaze, incalzire (de peste 6600 ori), la cazare in hoteluri (de peste 14000 ori) etc.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.