Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie
Microeconomie – test grila

Microeconomie – test grila




Microeconomie – test grila


MULTIPLE CHOICE


1. In functie de caracterul tridimensional al fiintei umane, nevoile pot fi clasificate:

a.

nevoi primare, sociale, secundare;

b.

nevoi fiziologice, sociale, rationale;

c.

nevoi fiziologice, sociale, secundare;

d.

nevoi primare, sociale, complexe.


ANS:   B


2. In raport cu evolutia nevoilor umane, resursele sporesc si se diversifica:

a.

mai lent;

c.

in acelasi timp;

b.

mai repede;

d.

fara nici o legatura.


ANS:   A


3. Curba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta combinarile a doua bunuri care pot fi produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de:

a.

curba productiei;

b.

curba costului de productie;

c.

curba posibilitatilor de productie;

d.

curba venitului.


ANS:   C


4. Care este caracteristica dominanta a bunurilor economice?

a.

sunt dobandite din natura si trebuie consumate in cantitati indicate;

b.

sunt nelimitate in raport cu nevoile;

c.

productia lor depaseste – de regula– nevoile anticipate;

d.

raritatea, respectiv insuficienta lor in raport cu nevoile.


ANS:   D


5. In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de urmatoarea forma:

a.

N < R;

b.

N > R;

c.

N = R;

d.

nu se poate stabili o asemenea relatie.


ANS:   B


6. Existenta tensiunii nevoi-resurse il determina pe individ:

a.

sa faca risipa pentru ca oricum resursele sunt insuficiente;

b.

sa renunte la a mai consuma bunuri pentru producerea carora se folosesc resurse rare si sa se orienteze catre bunuri care se obtin cu resurse abundente;

c.

sa consume doar bunuri pe care le ofera natura;

d.

sa aleaga in conditiile constrangerilor existente.


ANS:   D


7. Un producator detine un avantaj comparativ ( relativ ) intr-o activitate, daca realizeaza bunul:

a.

cu cel mai mic cost de productie in raport cu ceilalti producatori;

b.

cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori;

c.

cu cel mai mic consum de resurse in raport cu ceilalti producatori;

d.

cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori.


ANS:   B


8. Avantajul economic comparativ (relativ) are in vedere:

a.

gradul de specializare a productiei;

c.

tipul de tehnologie folosit in procesul de productie;

b.

costul de oportunitate al alegerii de specializare economica;

d.

numai bunurile materiale.


ANS:   B


9. Oamenii saraci calatoresc mai mult cu autobuzul, dar oamenii bogati calatoresc de obicei cu avionul, deoarece:

a.

calatoria cu autobuzul este prea ieftina in comparatie cu statutul lor social;

c.

autobuzul este un mijloc de transport foarte scump pentru oamenii cu un cost de oportunitate ridicat al timpului;

b.

oamenii bogati prefera confortul avionului;

d.

nu exista o legatura.


ANS:   C


10. Rata retragerilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei recesiuni deoarece:

a.

costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;

b.

costul de oportunitate al continuarii facultatii  este ridicat;

c.

costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;

d.

nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.


ANS:   A


11. Analiza comportamentului economic al entitatilor individuale se realizeaza la nivel:

a.

mezoeconomic;

c.

microeconomic;

b.

mondoeconomic;

d.

macroeconomic.


ANS:   C


12. La nivel macroeconomic:

a.

are loc intalnirea efectiva a cererii cu oferta de munca;

b.

se stabileste nivelul salariului nominal;

c.

se dimensioneaza cererea de munca;

d.

se stabileste nivelul salariului minim .


ANS:   D


13. La baza diviziunii muncii se afla:

a.

dorinta oamenilor de a-si satisface mai bine trebuintele;

c.

teoria economica clasica;

b.

un act politic;

d.

libertatea alegerii.


ANS:   A


14. Economia politica este o stiinta economica:

a.

fundamentala;

b.

de ramura;

c.

functionala;

d.

de granita.


ANS:   A


15. Care din definitiile de mai jos nu definesc stiinta economica si rolul ei?

a.

ofera agentilor economici puterea de anticipare ;

c.

accelereaza schimbul de marfuri;

b.

studiaza comportamentul uman in activitatea de alocare si utilizare a resurselor;

d.

explica modul in care decidem sa folosim resursele rare, cu intrebuintari alternative.


ANS:   C


16. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice engleze:

a.

Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;

b.

Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;

c.

Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;

d.

John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall.


ANS:   B


17. De regula, pretul bunurilor economice, in conditii de libertate economica, se formeaza:

a.

prin negociere;

c.

prin decizii guvernamentale;

b.

prin calcule matematice;

d.

prin licitatie.


ANS:   A


18. Delimitarea tipurilor de economie de piata se face, printre altele, si in raport de:

a.

nivelul venitului national;

c.

forma de proprietate;

b.

apartenenta la diferite organisme economice internationale;

d.

gradul de interventie a statului.




ANS:   D


19. Modelul economiei sociale de piata, caracterizata prin atentia deosebita acordata protectiei mediului, dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de munca si infaptuirii unor programe guvernamentale de protectie sociala, este caracteristic pentru:

a.

SUA;

b.

Italia;

c.

Germania si tarile nordice;

d.

Japonia.


ANS:   C


20. Activitatea economica in economiile moderne este reglata prin:

a.

consensul cumparatorilor cu vanzatorii;

c.

existenta unui sistem concurential;

b.

interventia statului pentru cresterea ofertei;

d.

programare economica.


ANS:   C


21. Este marfa:

a.

un bun destinat autoconsumului;

c.

un serviciu destinat pietei;

b.

un bun liber;

d.

orice bun economic.


ANS:   C


22. Modelul economiei de piata “directionata de consum” se caracterizeaza prin:

a.

acordarea unui rol major pietelor si a unui rol minim statului;

c.

preponderenta invatamantului public;

b.

existenta unui sistem public de asigurari sociale bine dezvoltat;

d.

nivel al veniturilor stabilit in functie de pregatire si vechime.


ANS:   A


23. Bunurile de stricta necesitate pentru consumatori au, de regula, o cerere in functie de pret:

a.

elastica;

b.

inelastica;

c.

unitara;

d.

perfect elastica.



ANS:   B


24. Coeficientul de elasticitate al cererii in raport de venit poate avea valoarea:

a.

1 la o cerere elastica;

b.

2 la o cerere inelastica;

c.

0,5 la o cerere elastica;

d.

0,5 la o cerere inelastica.


ANS:   D


25. Cand oferta creste, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:

a.

ambele cresc;

b.

ambele scad;

c.

pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;

d.

pretul scadede echilibru , cantitatea de echilibru creste.


ANS:   D


26. Cand oferta scade, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:

a.

ambele cresc;

b.

ambele scad;

c.

pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;

d.

pretul de echilibru scade, cantitatea de echilibru creste.



ANS:   C


27. Cand cererea scade, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:

a.

ambele cresc;

b.

ambele scad;

c.

pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;

d.

pretul scade de echilibru, cantitatea de echilibru creste.



ANS:   B


28. Cand cererea creste, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:

a.

ambele cresc;

b.

ambele scad;

c.

pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;

d.

pretul de echilibru scade, cantitatea de echilibru creste.



ANS:   A


29. In conditii perfect concurentiale:

a.

cererea firmei si cererea pietei sunt egale;

b.

oferta firmei este perfect elastica;

c.

profitul firmei este maxim la orice nivel de pret;

d.

cererea pietei are panta negativa.



ANS:   D


30. Care din afirmatii este corecta, in situatia in care pretul unei marfi creste:

a.

cererea este inelastica, venitul total creste;

c.

cererea este inelastica, venitul total se reduce;

b.

cererea este elastica, venitul total creste;

d.

cererea este elastica, venitul total ramane constant.



ANS:   A


31. In cazul in care pretul unicului substituent al bunului X a scazut, in mod normal:

a.

va scadea cererea pentru substituent;

b.

va scadea cererea pentru bunul X;

c.

va creste oferta pentru substituent;

d.

va creste oferta pentru bunul X.



ANS:   B


32. Presupunand ca pretul unicului substituent al bunului A a scazut, in mod normal:

a.

va scadea cererea pentru bunul A;

b.

va creste oferta pentru substituentul bunului A;

c.

va creste oferta pentru bunul A;

d.

va scadea cererea pentru substituentul bunului A.



ANS:   A


33. In situatia in care pretul unui bun economic, avand elasticitate unitara, creste cu 9%, cantitatea ceruta din acel bun:

a.

creste cu 9%;

c.

creste cu 91%;

b.

scade cu 9%;

d.

scade cu 91%.



ANS:   B


34. Presupunand ca pretul bunului x scade cu 7%, iar veniturile incasate se reduc cu 7%, in acest caz cererea este:


a.

elastica;

c.

cu elasticitate unitara;

b.

inelastica;

d.

perfect inelastica.



ANS:   D


35. In situatia in care pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1200 u.m. iar oferta creste de la 100 bucati la 130 bucati, oferta este:

a.

elastica;

b.

inelastica;

c.

cu elasticitate unitara;

d.

perfect elastica.



ANS:   A


36. Coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este cel mai ridicat la categoria:

a.

medicamente;

c.

bunuri pentru care exista substituenti;

b.

bunuri alimentare de prima necesitate;

d.

bunuri ai caror inlocuitori nu se gasesc pe piata.



ANS:   C


37. Cand pretul unei marfi este la un moment dat de 100 u.m. si ajunge la 230 u.m., inseamna ca pretul:

a.

a crescut cu 230%;

b.

a crescut la 130%;

c.

a crescut cu 130%;

d.

a crescut de 1,3 ori.



ANS:   C


38. Brazii sunt mai scumpi in decembrie decat in cursul anului deoarece:

a.

oferta de brazi este mai mica;

c.

cererea de brazi este mai redusa;

b.

cererea de brazi este mai mare;

d.

veniturile populatiei sunt mai mari.



ANS:   B


39. Daca utilitatea marginala a ultimei unitati din bunul X este de doua ori mai mare fata de cea a ultimei unitati din bunul Y, atunci un consumator rational isi asigura starea de echilibru doar daca:

a.

pretul unitar a lui X este dublu fata de pretul unitar a lui Y;

c.

pretul lui X reprezinta jumatate din pretul lui Y;

b.

preturile unitare ale lui X si Y sunt egale;

d.

oricare din raspunsurile de mai sus poate fi corect.



ANS:   A


40. Suma algebrica a utilitatilor individuale este egala cu:

a.

utilitatea totala;

c.

cererea totala;

b.

utilitatea marginala;

d.

cererea marginala.



ANS:   A


41. Legea lui Gossen se refera la:

a.

descresterea utilitatii totale ca urmare a consumului unui bun economic;

c.

cresterea utilitatii totale ca urmare a consumului unui bun economic;

b.

descresterea utilitatii marginale ca urmare a consumului succesiv de unitati dintr-un bun economic;

d.

cresterea utilitatii marginale ca urmare a consumului succesiv de unitati dintr-un bun economic.



ANS:   B


42. In punctul de saturatie (satietate):

a.

utilitatea totala este maxima;

b.

utilitatea marginala este maxima;

c.

utilitatea totala este nula;

d.

utilitatea totala este minima.



ANS:   A


43. Pe masura ce un individ decide sa consume tot mai mult dint-un bun sau serviciu:

a.

utilitatea marginala creste;

c.

utilitatea totala creste;

b.

utilitatea totala se mentine constanta;

d.

pretul de vanzare creste.



ANS:   C


44. In general, pe masura ce se cumpara o cantitate tot mai mare dintr-un bun sau serviciu:

a.

utilitatea marginala creste si utilitatea totala scade;

c.

utilitatea marginala si cea totala cresc;

b.

utilitatea marginala descreste si utilitatea totala creste;

d.

utilitatea marginala si cea totala scad.



ANS:   B


45. Maximizarea utilitatii desemneaza situatia in care:

a.

indivizii obtin maximum posibil de la societate;

c.

indivizii aleg combinatia de consum care le poate permite obtinerea satisfactiei maxime, in raport cu constrangerea bugetara;

b.

indivizii consuma cantitatea maxima de bunuri si servicii pe care si le pot permite, in raport cu constrangerea bugetara;

d.

utilitatea totala nu este influentata de venitul total disponibil al consumatorului.



ANS:   C


46. Daca prin consumarea celei de-a 4 unitati din acelasi bun economic utilitatea totala creste de la 20 la 26, utilitatea marginala a acestei unitati este:

a.

24 unitati de utilitate;

b.

5 unitati de utilitate;

c.

6 unitati de utilitate;

d.

23 unitati de utilitate.



ANS:   C


47. Pe masura ce se inregistreaza cresterea cantitatii consumate din bunul economic X, se observa ca:

a.

utilitatea marginala creste, in timp ce utilitatea totala descreste;

b.

utilitatea individuala descreste in timp ce utilitatea marginala creste;

c.

utilitatea totala creste, in timp ce utilitatea individuala descreste

d.

utilitatea marginala si utilitatea individuala cresc.



ANS:   C


48. Ecuatia dreptei bugetului este:

a.

B = Xpx + Ypy;

b.

B = Xpy+Ypx;

c.

Y = px/pyX +B/py;

d.

B = Xpx-Ypy.



ANS:   A


49. Optimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii in consum care, la nivelul bugetului de care dispune si al preturilor existente, ii asigura:

a.

o cheltuiala minima;

b.

minimum de satisfactie (utlitate);

c.

maximum de satisfactie (utilitate);

d.

mentinerea constanta a utilitatii.



ANS:   C


50. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x, reprezinta cantitatea din bunul x care este necesara pentru a inlocui o unitate din bunul y, astfel incat:

a.

utilitatea totala sa fie maxima;

b.

utilitatea totala sa fie minima;

c.

utilitatea totala sa fie nula;

d.

utilitatea totala sa fie constanta.



ANS:   D


51. Care din afirmatiile urmatoare, referitoare la pamant (sol), nu este corecta:

a.

factor de productie limitat;

c.

factor de productie originar;

b.

factor de productie neregenerabil;

d.

factor de productie primar.



ANS:   B


52. Care din caracteristicile de mai jos nu pot fi atribuite muncii ca factor de productie:

a.

factor activ si determinant al productiei;

b.

activitate constienta;

c.

factor derivat;

d.

consum concomitent de energie fizica si intelectuala.



ANS:   C


53. Capitalul - factor de productie se refera la:

a.

creditele contractate la banci;

b.

bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii;

c.

investitiile unei firme;

d.

bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata.



ANS:   B


54. In capitalul fix al unei firme industriale nu intra:

a.

cladirile sectiilor de productie;

c.

magaziile si depozitele;

b.

masinile si utilajele;

d.

materiale si semifabricate.



ANS:   D


55. Consumul de capital fix se include in costul de productie:

a.

sub forma uzurii fizice a acestuia;

b.

sub forma uzurii fizice si morale a acestuia;

c.

proportional cu productia obtinuta;

d.

prin amortizare.



ANS:   D


56. Expresia monetara a uzurii capitalului fix este exprimata de:

a.

cifra de afaceri;

c.

uzura fizica;

b.

amortizare;

d.

uzura morala.



ANS:   B


57. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix este:

a.

costul total;

b.

cheltuiala cu capitalul circulant;

c.

amortizarea;

d.

cifra de afaceri.



ANS:   C


58. Clasificarea elementelor capitalului tehnic in capital fix si capital circulant are la baza si criteriul:

a.

modalitatii de achizitionare;

c.

duratei de amortizare;

b.

tipului uzurii;

d.

modului in care se consuma



ANS:   D


59. Obiectivul principal al producatorului este:

a.

obtinerea de castiguri legale;

b.

inregistrarea de profit mediu;

c.

maximizarea profitului;

d.

minimizarea pierderilor.



ANS:   C


60. La baza combinarii factorilor de productie nu sta:

a.

diviziunea muncii;

c.

complementaritatea;

b.

adaptabilitatea;

d.

substituibilitatea.



ANS:   A


61. Combinarea factorilor de productie se reprezinta grafic prin:

a.

curba posibilitatilor de productie;

c.

curba de indiferenta;

b.

curba isocuantei (isoproductiei);

d.

curba de isoutilitate.



ANS:   B


62. Functia de productie exprima legatura obiectiva existenta intre:

a.

cost si profit;

b.

factorii de productie folositi si rezultatele obtinute;

c.

cantitatea si calitatea factorilor de productie folositi;

d.

profitul brut si profitul net.



ANS:   B


63. O activitate economica eficienta inseamna:

a.

a satisface nevoi mai putine cu resurse mai ieftine;

b.

a satisface nevoile cu resursele pe care societatea le produce;

c.

a satisface nevoi mai multe cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine;

d.

a spori permanent cantitatea resurselor atrase si utilizate.



ANS:   C


64. Cand productivitatea medie a muncii este egala cu cea marginala, atunci productivitatea medie este:

a.

minima;

c.

descrescatoare;

b.

maxima;

d.

crescatoare.



ANS:   B


65. Productivitatea muncii creste pe masura ce:

a.

se asimileaza noi factori de productie;

b.

scad cantitatile din alti factori de productie utilizati;

c.

factorul munca utilizat sporeste cantitativ;

d.

se imbunatateste calificarea fortei de munca si se introduce progresul tehnic



ANS:   D


66. Productia a 3000 de bunuri necesita 60 de salariati. Angajarea a inca 20 de salariati determina un spor de productie de 1000 de bunuri. Cat este productivitatea marginala a muncii?

a.

16,4;

b.

56;

c.

75;

d.

50.



ANS:   D


67. Atunci cand costul variabil total ramane constant iar cantitatea produsa creste, costul variabil mediu:

a.

creste;

b.

se reduce;

c.

este egal cu zero;

d.

creste, apoi scade pana la zero.



ANS:   B


68. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:

a.

materii prime;

b.

materiale;

c.

combustibil;

d.

salariile personalului administrativ.



ANS:   D


69. Costul marginal se determina prin raportul:

a.

ΔCT/Q;

b.

ΔCT/ΔQ;

c.

ΔCF/ΔQ;

d.

ΔCV/Q.



ANS:   B


70. Costul mediu scade atunci cand:

a.

salariul creste iar productia scade;

b.

dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu;

c.

creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul;

d.

uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali este mai accentuata.



ANS:   B


71. Daca productia creste iar costul marginal este crescator si superior costului variabil mediu:

a.

costul fix este descrescator;

b.

costul variabil mediu descreste;

c.

costul total mediu descreste;

d.

costul variabil mediu creste.



ANS:   D


72. Costul mediu nu depinde de:

a.

consumul de factori de productie pe unitatea de produs;

b.

nivelul productivitatii;

c.

pretul factorilor de productie utilizati;

d.

veniturile consumatorilor.



ANS:   D


73. Pe termen scurt, daca productia creste cu 100%, CFM:

a.

creste cu 50%;

b.

scade cu 150%;

c.

creste cu 100%;

d.

scade cu 50%.



ANS:   D


74. Daca volumul productiei creste:

a.

CTM creste;

c.

CFM scade;

b.

CVM creste;

d.

CFM creste.



ANS:   C


75. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 250 de bucati iar costul fix global (CF) este de 10 000 u.m.:

a.

100 u.m.;

b.

40 u.m.;

c.

10 u. m.;

d.

110 u.m..



ANS:   B


76. Sa se determine costul variabil mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 150 de bucati iar costul variabil global (CV) este de 6000 u.m.:

a.

100 u.m.;

b.

1000 u.m.;

c.

40 u. m.;

d.

110 u.m..



ANS:   C


77. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata, pe termen scurt:

a.

costul fix este negativ;

b.

marimea costului variabil este mai mare decat cea a costului total;

c.

pentru productia Q = 0, costul fix este mai mare decat costul variabil;

d.

cand ciclul de fabricatie nu este incheiat, costul total este zero.



ANS:   C


78. Rolul concurentei este:

a.

satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorului, fara sacrificarea intereselor producatorului;

b.

asigurarea cooperarii intre producatori;

c.

cresterea preturilor factorilor de productie;

d.

favorizarea vanzatorilor.



ANS:   A


79. Pretul are rolul de:

a.

stimulare a economisirii;

b.

informare;

c.

diminuare a risipei;

d.

indicator al nivelului de trai.



ANS:   B


80. Atomicitatea pietei se caracterizeaza prin faptul ca

a.

pe piata exista un numar egal de vanzatori si cumparatori;

b.

deciziile proprii ale fiecarui agent al cererii si ofertei exercita un efect semnificativ asupra cererii, ofertei si pretului;

c.

pe piata exista numerosi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avand o forta economica redusa;

d.

se deruleaza un volum redus de tranzactii de vanzare si cumparare.



ANS:   C


81. Ce tip de piata se caracterizeaza prin atomicitatea cererii si ofertei, prin lipsa de omogenitate a produselor si posibilitatea unei satisfaceri bune a cererii?

a.

piata cu concurenta monopolistica;

b.

oligopolul;

c.

oligopsonul;

d.

monopolul.



ANS:   A


82. In situatia monopsonului:

a.

putem vorbi de atomicitatea cererii;

b.

exista un singur producator;

c.

exista un singur cumparator;

d.

preturile sunt stabilite de catre stat.



ANS:   C


83. Carui tip de piata ii este caracteristica vanzarea de produse diferentiate de catre un numar mare de producatori:

a.

pietei cu concurenta imperfecta in general;

b.

pietei cu concurenta neloiala;

c.

pietei cu concurenta monopolistica;

d.

oligopolului.



ANS:   C


84. In situatia de monopol:

a.

functioneaza atomicitatea cererii;

b.

producatorul dicteaza pretul;

c.

producatorul dicteaza pretul si cantitatea cumparata;

d.

preturile sunt stabilite de catre stat.



ANS:   B


85. Conditia esentiala ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca este considerata:

a.

plata prin salariu;

b.

aparitia de noi intreprinderi;

c.

existenta concurentei;

d.

existenta ofertei de munca.



ANS:   A


86. Cand salariul real scade cu 20%, iar preturile scad cu 5%, salariul nominal se reduce cu:

a.

5%;

c.

20%;

b.

15%;

d.

24%.



ANS:   D


87. Munca feminina dintr-un oras fiind concentrata intr-o singura fabrica textila,

piata muncii feminine din acel oras este imperfecta avand situatia de:

a.

oligopson;

b.

monopson;

c.

oligopol;

d.

monopol.



ANS:   B


88. In populatia ocupata se includ:

a.

femeile casnice;

c.

militarii in termen si studentii;

b.

somerii inregistrati oficial;

d.

intreprinzatorii.



ANS:   D


89. In raport cu populatia activa disponibila, populatia ocupata este:

a.

in relatie intreg - parte;

b.

mai mica;

c.

mai mare;

d.

egala.



ANS:   B


90. Substituirea factorului munca in anumite proportii cu factorul capital va genera, pe termen scurt:

a.

o reducere a cererii de munca;

b.

o crestere a cererii de munca;

c.

o reducere a ofertei de munca;

d.

nu are nici o influenta.



ANS:   A


91. Printre particularitatile pietei muncii nu se numara faptul ca:

a.

este eterogena si segmentata;

b.

reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice si cele ale dezvoltarii economico-sociale;

c.

este mai putin reglementata decat celelalte piete;

d.

piata muncii este piata derivata.



ANS:   C


92. Printre factorii principali care influenteaza oferta de munca pe termen scurt nu se numara:

a.

marimea salariului;

b.

utilitatea si dezutilitatea muncii;

c.

nevoia de a subzista a salariatului si a familiei sale;

d.

programele de investitii.



ANS:   D


93. Daca salariul nominal scade si salariul real creste inseamna ca preturile de consum:

a.

au scazut mai putin decat a scazut salariului nominal;

b.

au scazut mai mult decat a scazut salariul nominal;

c.

au crescut mai putin decat a crescut salariul real;

d.

au crescut mai mult decat a crescut salariul real.



ANS:   B


94. Salariul se deosebeste de profit deoarece:

a.

este supus impozitarii;

c.

este o forma de venit;

b.

are o baza contractuala;

d.

este intotdeauna mai mare.



ANS:   B


95. Una din afirmatiile de mai jos este corecta:

a.

atunci cand salariul real creste mai mult decat cresc preturile bunurilor de consum, salariul nominal poate sa nu se modifice;

b.

salariul real este invers proportional cu salariul nominal;

c.

atunci cand salariul nominal scade, salariul real poate sa creasca, daca preturile bunurilor de consum nu se modifica;

d.

modificarea salariului real este intr-o relatie invers proportionala cu modificarea preturilor bunurilor de consum.



ANS:   D


96. La o rata nominala a dobanzii de 15% si o rata anticipata a inflatiei de 10%, rata reala a dobanzii este

a.

25%;

c.

5%;

b.

10%;

d.

15%.



ANS:   C


97. Profitul reprezinta:

a.

excedentul costurilor totale fata de incasari;

b.

venitul factorului munca;

c.

venitul posesorului factorului natural;

d.

motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in functiune.



ANS:   D


98. Cand profitul si costul cresc fiecare cu o suma data x, incasarile:

a.

cresc cu x;

b.

cresc cu x/2;

c.

cresc cu 2x;

d.

nu se modifica.



ANS:   C


99. Profitul anual si viteza de rotatie a capitalului (exprimata prin numarul de rotatii) sunt in relatie:

a.

invers proportionala;

b.

directa;

c.

negativa;

d.

de la parte la intreg.



ANS:   B


100. Dupa scaderea impozitului pe profit si a celorlalte taxe din profitul brut, ramane:

a.

masa profitului;

b.

rata profitului;

c.

profitul normal;

d.

profitul net.



ANS:   D


101. Masa profitului se afla in relatie direct proportionala cu:

a.

nivelul costului unitar;

b.

nivelul pretului unitar;

c.

durata in timp a unei rotatii a capitalului;

d.

nivelul salariului.



ANS:   B


102. Masa profitului se afla in relatie invers proportionala cu:

a.

nivelul costului unitar;

b.

nivelul pretului unitar;

c.

volumul produselor si serviciilor vandute;

d.

viteza de rotatie a capitalului folosit.



ANS:   A


103. Renta este un venit pentru:

a.

intreprinzator;

c.

proprietarul funciar;

b.

salariat;

d.

bancher.



ANS:   C


104. Renta este o consecinta a:

a.

preturilor de monopol ridicate;

b.

excesului de oferta in raport cu cererea unor bunuri;

c.

cresterii puterii de cumparare a populatiei;

d.

deficitului de oferta in raport cu cererea unor factori de productie .



ANS:   D


105. Prin raportarea masei profitului la capitalul folosit se obtine:

a.

viteza de rotatie a banilor;

b.

o rata a profitului de regula negativa;

c.

o expresie a ratei profitului;

d.

un indicator de eficienta economica, de genul efort pe efect util.




ANS:   C


106. Daca o Banca Comerciala vinde 400.000 Euro la un curs de 4 RON/Euro:

a.

masa monetara creste cu 1.600.000 RON;

b.

masa monetara scade cu 1.600.000 RON;

c.

masa monetara scade cu 400.000 RON;

d.

masa monetara creste cu 400.000 RON.



ANS:   B


107. Ce modificari apar in componentele unei mase monetare de 500 mil. RON, din care 30% reprezinta numerar, in cazul in care se creaza un depozit bancar de 10 mil. RON:

a.

numerarul creste cu 10 mil. RON iar moneda scripturala scade cu 10 mil. RON;

b.

numerarul va fi de 140 mil. RON iar moneda scripturala de 360 mil. RON;

c.

numerarul va fi de 150 mil. RON iar moneda scripturala de 350 mil. RON;

d.

numerarul va fi de 200 mil. RON iar moneda scripturala de 300 mil. RON.



ANS:   B


108. Care din urmatoarele mijloace de circulatie si de plata nu sunt incluse in al doilea agregat monetar (M2):

a.

monedele divizionare;

b.

depunerile pe termen scurt in conturi bancare;

c.

bonurile de casa ale unor organisme nationale de credit;

d.

devizele.



ANS:   D


109. Printre instrumentele politicii monetare nu se numara:

a.

taxa rescontului:

b.

taxa pe valoare adaugata;

c.

cumpararile si vanzarile de titluri pe piata deschisa;

d.

variatiile cotelor obligatorii de rezerva.



ANS:   B


110. In cadrul pietei monetare au loc operatiuni privind:

a.

emiterea de titluri de proprietate;

c.

cumpararea si vanzarea bunurilor in rate;

b.

finantarea agentilor economici;

d.

cumpararea si vanzarea de actiuni.



ANS:   B


111. Se afla in raport invers proportional:

a.

masa monetara si nivelul preturilor;

b.

salariul nominal si salariul real;

c.

rata dobanzii si oferta de moneda;

d.

rata dobanzii si cererea de credite.



ANS:   D


112. Intre agentii economici A si B se incheie un contract de vanzare-cumparare a 100 de titluri la un curs de 1000 RON / titlu. Daca la scadenta cursul creste cu 10 % , care din cei doi castiga si ce suma ?

a.

cumparatorul, 10.000 RON;  

b.

vanzatorul, 10.000 RON;  

c.

cumparatorul, 100.000 RON;  

d.

vanzatorul, 100.000 RON.  



ANS:   A


113. Negocierea actiunilor:

a.

nu este posibila pe piata secundara;

b.

se realizeaza pe piata primara;

c.

este posibila doar daca unul din cei implicati in operatiune detine pachetul actiunilor de control;

d.

se practica in cadrul bursei de valori.



ANS:   D


114. Actionarii sunt:

a.

proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis actiunile;

b.

creditori ai societatii care a emis actiunile;

c.

agenti de schimb care actioneaza in numele clientilor;

d.

brokeri specialisti.



ANS:   A


115. In principiu, este mai riscanta:

a.

emisiunea de obligatiuni;

b.

emisiunea de actiuni;

c.

riscurile sunt egale in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni;

d.

nu exista riscuri in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni.



ANS:   A


116. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii cursului actiunilor castiga:

a.

vanzatorul actiunilor;

b.

cumparatorul actiunilor;

c.

firma care a emis actiunile;

d.

atat vanzatorul cat si cumparatorul actiunilor.



ANS:   B


117. Casele de schimb valutar efectueaza numai operatiuni:

a.

la termen;

b.

la vedere;

c.

Swap;

d.

Hedging.



ANS:   B


118. Care dintre urmatoarele variante nu constituie o cauza a esecului pietelor?

a.

dificultatea individualizarii dreptului de proprietate;

b.

interventia autoritatilor statului prin diverse mijloce specifice;

c.

existenta unor costuri tranzactionale semnificative;

d.

esecul unor negocieri de schimb reciproc avantajos.



ANS:   B


119. Roland Coase sustine ca internalizarea externalitatilor:

a.

poate fi realizata numai prin interventie guvernamentala;

b.

nu poate fi realizata in practica;

c.

poate fi realizata, in unele cazuri, fara implicarea autoritatilor statului, daca drepturile de proprietate sunt definite cu claritate;

d.

este intotdeauna realizabila prin negociere directa.



ANS:   C





Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Rolul F.M.I. in economia mondiala
Piete de securitate finite
Studiu de caz - mentalitate de adevarat lider
AGENTII ECONOMICI - TIPOLOGIE SI CARACTERISTICI
Previziune microeconomica
Pozitia consumatorului in fiecare din fazele economiei si in lantul „producator – distribuitor – consumator”
Responsabilitatea controlului intern
Strucutura organizatorica a unitatilor economice





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu