Microeconomie - test grila

a.

nevoi primare, sociale, secundare;

b.

nevoi fiziologice, sociale, rationale;

c.

nevoi fiziologice, sociale, secundare;

d.

nevoi primare, sociale, complexe.

a.

mai lent;

c.

in acelasi timp;

b.

mai repede;

d.

fara nici o legatura.

a.

curba productiei;

b.

curba costului de productie;

c.

curba posibilitatilor de productie;

d.

curba venitului.

a.

sunt dobandite din natura si trebuie consumate in cantitati indicate;

b.

sunt nelimitate in raport cu nevoile;

c.

productia lor depaseste - de regula- nevoile anticipate;

d.

raritatea, respectiv insuficienta lor in raport cu nevoile.

a.

N < R;

b.

N > R;

c.

N = R;

d.

nu se poate stabili o asemenea relatie.

a.

sa faca risipa pentru ca oricum resursele sunt insuficiente;

b.

sa renunte la a mai consuma bunuri pentru producerea carora se folosesc resurse rare si sa se orienteze catre bunuri care se obtin cu resurse abundente;

c.

sa consume doar bunuri pe care le ofera natura;

d.

sa aleaga in conditiile constrangerilor existente.

a.

cu cel mai mic cost de productie in raport cu ceilalti producatori;

b.

cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori;

c.

cu cel mai mic consum de resurse in raport cu ceilalti producatori;

d.

cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori.

a.

gradul de specializare a productiei;

c.

tipul de tehnologie folosit in procesul de productie;

b.

costul de oportunitate al alegerii de specializare economica;

d.

numai bunurile materiale.

a.

calatoria cu autobuzul este prea ieftina in comparatie cu statutul lor social;

c.

autobuzul este un mijloc de transport foarte scump pentru oamenii cu un cost de oportunitate ridicat al timpului;

b.

oamenii bogati prefera confortul avionului;

d.

nu exista o legatura.

a.

costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;

b.

costul de oportunitate al continuarii facultatii  este ridicat;

c.

costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;

d.

nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.

a.

mezoeconomic;

c.

microeconomic;

b.

mondoeconomic;

d.

macroeconomic.

a.

are loc intalnirea efectiva a cererii cu oferta de munca;

b.

se stabileste nivelul salariului nominal;

c.

se dimensioneaza cererea de munca;

d.

se stabileste nivelul salariului minim .

a.

dorinta oamenilor de a-si satisface mai bine trebuintele;

c.

teoria economica clasica;

b.

un act politic;

d.

libertatea alegerii.

a.

fundamentala;

b.

de ramura;

c.

functionala;

d.

de granita.

a.

ofera agentilor economici puterea de anticipare ;

c.

accelereaza schimbul de marfuri;

b.

studiaza comportamentul uman in activitatea de alocare si utilizare a resurselor;

d.

explica modul in care decidem sa folosim resursele rare, cu intrebuintari alternative.

a.

Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;

b.

Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;

c.

Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;

d.

John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall.

a.

prin negociere;

c.

prin decizii guvernamentale;

b.

prin calcule matematice;

d.

prin licitatie.

a.

nivelul venitului national;

c.

forma de proprietate;

b.

apartenenta la diferite organisme economice internationale;

d.

gradul de interventie a statului.

a.

SUA;

b.

Italia;

c.

Germania si tarile nordice;

d.

Japonia.

a.

consensul cumparatorilor cu vanzatorii;

c.

existenta unui sistem concurential;

b.

interventia statului pentru cresterea ofertei;

d.

programare economica.

a.

un bun destinat autoconsumului;

c.

un serviciu destinat pietei;

b.

un bun liber;

d.

orice bun economic.

a.

acordarea unui rol major pietelor si a unui rol minim statului;

c.

preponderenta invatamantului public;

b.

existenta unui sistem public de asigurari sociale bine dezvoltat;

d.

nivel al veniturilor stabilit in functie de pregatire si vechime.

a.

elastica;

b.

inelastica;

c.

unitara;

d.

perfect elastica.

a.

1 la o cerere elastica;

b.

2 la o cerere inelastica;

c.

0,5 la o cerere elastica;

d.

0,5 la o cerere inelastica.

a.

ambele cresc;

b.

ambele scad;

c.

pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;

d.

pretul scadede echilibru , cantitatea de echilibru creste.

a.

ambele cresc;

b.

ambele scad;

c.

pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;

d.

pretul scade de echilibru, cantitatea de echilibru creste.

a.

cererea firmei si cererea pietei sunt egale;

b.

oferta firmei este perfect elastica;

c.

profitul firmei este maxim la orice nivel de pret;

d.

cererea pietei are panta negativa.

a.

cererea este inelastica, venitul total creste;

c.

cererea este inelastica, venitul total se reduce;

b.

cererea este elastica, venitul total creste;

d.

cererea este elastica, venitul total ramane constant.

a.

va scadea cererea pentru substituent;

b.

va scadea cererea pentru bunul X;

c.

va creste oferta pentru substituent;

d.

va creste oferta pentru bunul X.

a.

va scadea cererea pentru bunul A;

b.

va creste oferta pentru substituentul bunului A;

c.

va creste oferta pentru bunul A;

d.

va scadea cererea pentru substituentul bunului A.

a.

creste cu 9%;

c.

creste cu 91%;

b.

scade cu 9%;

d.

scade cu 91%.

a.

elastica;

c.

cu elasticitate unitara;

b.

inelastica;

d.

perfect inelastica.

a.

elastica;

b.

inelastica;

c.

cu elasticitate unitara;

d.

perfect elastica.

a.

medicamente;

c.

bunuri pentru care exista substituenti;

b.

bunuri alimentare de prima necesitate;

d.

bunuri ai caror inlocuitori nu se gasesc pe piata.

a.

a crescut cu 230%;

b.

a crescut la 130%;

c.

a crescut cu 130%;

d.

a crescut de 1,3 ori.

a.

oferta de brazi este mai mica;

c.

cererea de brazi este mai redusa;

b.

cererea de brazi este mai mare;

d.

veniturile populatiei sunt mai mari.

a.

pretul unitar a lui X este dublu fata de pretul unitar a lui Y;

c.

pretul lui X reprezinta jumatate din pretul lui Y;

b.

preturile unitare ale lui X si Y sunt egale;

d.

oricare din raspunsurile de mai sus poate fi corect.

a.

utilitatea totala;

c.

cererea totala;

b.

utilitatea marginala;

d.

cererea marginala.

a.

descresterea utilitatii totale ca urmare a consumului unui bun economic;

c.

cresterea utilitatii totale ca urmare a consumului unui bun economic;

b.

descresterea utilitatii marginale ca urmare a consumului succesiv de unitati dintr-un bun economic;

d.

cresterea utilitatii marginale ca urmare a consumului succesiv de unitati dintr-un bun economic.

a.

utilitatea totala este maxima;

b.

utilitatea marginala este maxima;

c.

utilitatea totala este nula;

d.

utilitatea totala este minima.

a.

utilitatea marginala creste;

c.

utilitatea totala creste;

b.

utilitatea totala se mentine constanta;

d.

pretul de vanzare creste.

a.

utilitatea marginala creste si utilitatea totala scade;

c.

utilitatea marginala si cea totala cresc;

b.

utilitatea marginala descreste si utilitatea totala creste;

d.

utilitatea marginala si cea totala scad.

a.

indivizii obtin maximum posibil de la societate;

c.

indivizii aleg combinatia de consum care le poate permite obtinerea satisfactiei maxime, in raport cu constrangerea bugetara;

b.

indivizii consuma cantitatea maxima de bunuri si servicii pe care si le pot permite, in raport cu constrangerea bugetara;

d.

utilitatea totala nu este influentata de venitul total disponibil al consumatorului.

a.

24 unitati de utilitate;

b.

5 unitati de utilitate;

c.

6 unitati de utilitate;

d.

23 unitati de utilitate.

a.

utilitatea marginala creste, in timp ce utilitatea totala descreste;

b.

utilitatea individuala descreste in timp ce utilitatea marginala creste;

c.

utilitatea totala creste, in timp ce utilitatea individuala descreste

d.

utilitatea marginala si utilitatea individuala cresc.

a.

B = Xpx + Ypy;

b.

B = Xpy+Ypx;

c.

Y = px/pyX +B/py;

d.

B = Xpx-Ypy.

a.

o cheltuiala minima;

b.

minimum de satisfactie (utlitate);

c.

maximum de satisfactie (utilitate);

d.

mentinerea constanta a utilitatii.

a.

utilitatea totala sa fie maxima;

b.

utilitatea totala sa fie minima;

c.

utilitatea totala sa fie nula;

d.

utilitatea totala sa fie constanta.

a.

factor de productie limitat;

c.

factor de productie originar;

b.

factor de productie neregenerabil;

d.

factor de productie primar.

a.

factor activ si determinant al productiei;

b.

activitate constienta;

c.

factor derivat;

d.

consum concomitent de energie fizica si intelectuala.

a.

creditele contractate la banci;

b.

bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii;

c.

investitiile unei firme;

d.

bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata.

a.

cladirile sectiilor de productie;

c.

magaziile si depozitele;

b.

masinile si utilajele;

d.

materiale si semifabricate.

a.

sub forma uzurii fizice a acestuia;

b.

sub forma uzurii fizice si morale a acestuia;

c.

proportional cu productia obtinuta;

d.

prin amortizare.

a.

cifra de afaceri;

c.

uzura fizica;

b.

amortizare;

d.

uzura morala.

a.

costul total;

b.

cheltuiala cu capitalul circulant;

c.

amortizarea;

d.

cifra de afaceri.

a.

modalitatii de achizitionare;

c.

duratei de amortizare;

b.

tipului uzurii;

d.

modului in care se consuma

a.

obtinerea de castiguri legale;

b.

inregistrarea de profit mediu;

c.

maximizarea profitului;

d.

minimizarea pierderilor.

a.

diviziunea muncii;

c.

complementaritatea;

b.

adaptabilitatea;

d.

substituibilitatea.

a.

curba posibilitatilor de productie;

c.

curba de indiferenta;

b.

curba isocuantei (isoproductiei);

d.

curba de isoutilitate.

a.

cost si profit;

b.

factorii de productie folositi si rezultatele obtinute;

c.

cantitatea si calitatea factorilor de productie folositi;

d.

profitul brut si profitul net.

a.

a satisface nevoi mai putine cu resurse mai ieftine;

b.

a satisface nevoile cu resursele pe care societatea le produce;

c.

a satisface nevoi mai multe cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine;

d.

a spori permanent cantitatea resurselor atrase si utilizate.

a.

minima;

c.

descrescatoare;

b.

maxima;

d.

crescatoare.

a.

se asimileaza noi factori de productie;

b.

scad cantitatile din alti factori de productie utilizati;

c.

factorul munca utilizat sporeste cantitativ;

d.

se imbunatateste calificarea fortei de munca si se introduce progresul tehnic

a.

16,4;

b.

56;

c.

75;

d.

50.

a.

creste;

b.

se reduce;

c.

este egal cu zero;

d.

creste, apoi scade pana la zero.

a.

materii prime;

b.

materiale;

c.

combustibil;

d.

salariile personalului administrativ.

a.

ΔCT/Q;

b.

ΔCT/ΔQ;

c.

ΔCF/ΔQ;

d.

ΔCV/Q.

a.

salariul creste iar productia scade;

b.

dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu;

c.

creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul;

d.

uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali este mai accentuata.

a.

costul fix este descrescator;

b.

costul variabil mediu descreste;

c.

costul total mediu descreste;

d.

costul variabil mediu creste.

a.

consumul de factori de productie pe unitatea de produs;

b.

nivelul productivitatii;

c.

pretul factorilor de productie utilizati;

d.

veniturile consumatorilor.

a.

creste cu 50%;

b.

scade cu 150%;

c.

creste cu 100%;

d.

scade cu 50%.

a.

CTM creste;

c.

CFM scade;

b.

CVM creste;

d.

CFM creste.

a.

100 u.m.;

b.

40 u.m.;

c.

10 u. m.;

d.

110 u.m..

a.

100 u.m.;

b.

1000 u.m.;

c.

40 u. m.;

d.

110 u.m..

a.

costul fix este negativ;

b.

marimea costului variabil este mai mare decat cea a costului total;

c.

pentru productia Q = 0, costul fix este mai mare decat costul variabil;

d.

cand ciclul de fabricatie nu este incheiat, costul total este zero.

a.

satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorului, fara sacrificarea intereselor producatorului;

b.

asigurarea cooperarii intre producatori;

c.

cresterea preturilor factorilor de productie;

d.

favorizarea vanzatorilor.

a.

stimulare a economisirii;

b.

informare;

c.

diminuare a risipei;

d.

indicator al nivelului de trai.

a.

pe piata exista un numar egal de vanzatori si cumparatori;

b.

deciziile proprii ale fiecarui agent al cererii si ofertei exercita un efect semnificativ asupra cererii, ofertei si pretului;

c.

pe piata exista numerosi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avand o forta economica redusa;

d.

se deruleaza un volum redus de tranzactii de vanzare si cumparare.

a.

piata cu concurenta monopolistica;

b.

oligopolul;

c.

oligopsonul;

d.

monopolul.

a.

putem vorbi de atomicitatea cererii;

b.

exista un singur producator;

c.

exista un singur cumparator;

d.

preturile sunt stabilite de catre stat.

a.

pietei cu concurenta imperfecta in general;

b.

pietei cu concurenta neloiala;

c.

pietei cu concurenta monopolistica;

d.

oligopolului.

a.

functioneaza atomicitatea cererii;

b.

producatorul dicteaza pretul;

c.

producatorul dicteaza pretul si cantitatea cumparata;

d.

preturile sunt stabilite de catre stat.

a.

plata prin salariu;

b.

aparitia de noi intreprinderi;

c.

existenta concurentei;

d.

existenta ofertei de munca.

a.

5%;

c.

20%;

b.

15%;

d.

24%.

a.

oligopson;

b.

monopson;

c.

oligopol;

d.

monopol.

a.

femeile casnice;

c.

militarii in termen si studentii;

b.

somerii inregistrati oficial;

d.

intreprinzatorii.

a.

in relatie intreg - parte;

b.

mai mica;

c.

mai mare;

d.

egala.

a.

o reducere a cererii de munca;

b.

o crestere a cererii de munca;

c.

o reducere a ofertei de munca;

d.

nu are nici o influenta.

a.

este eterogena si segmentata;

b.

reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice si cele ale dezvoltarii economico-sociale;

c.

este mai putin reglementata decat celelalte piete;

d.

piata muncii este piata derivata.

a.

marimea salariului;

b.

utilitatea si dezutilitatea muncii;

c.

nevoia de a subzista a salariatului si a familiei sale;

d.

programele de investitii.

a.

au scazut mai putin decat a scazut salariului nominal;

b.

au scazut mai mult decat a scazut salariul nominal;

c.

au crescut mai putin decat a crescut salariul real;

d.

au crescut mai mult decat a crescut salariul real.

a.

este supus impozitarii;

c.

este o forma de venit;

b.

are o baza contractuala;

d.

este intotdeauna mai mare.

a.

atunci cand salariul real creste mai mult decat cresc preturile bunurilor de consum, salariul nominal poate sa nu se modifice;

b.

salariul real este invers proportional cu salariul nominal;

c.

atunci cand salariul nominal scade, salariul real poate sa creasca, daca preturile bunurilor de consum nu se modifica;

d.

modificarea salariului real este intr-o relatie invers proportionala cu modificarea preturilor bunurilor de consum.

a.

25%;

c.

5%;

b.

10%;

d.

15%.

a.

excedentul costurilor totale fata de incasari;

b.

venitul factorului munca;

c.

venitul posesorului factorului natural;

d.

motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in functiune.

a.

cresc cu x;

b.

cresc cu x/2;

c.

cresc cu 2x;

d.

nu se modifica.

a.

invers proportionala;

b.

directa;

c.

negativa;

d.

de la parte la intreg.

a.

masa profitului;

b.

rata profitului;

c.

profitul normal;

d.

profitul net.

a.

nivelul costului unitar;

b.

nivelul pretului unitar;

c.

durata in timp a unei rotatii a capitalului;

d.

nivelul salariului.

a.

nivelul costului unitar;

b.

nivelul pretului unitar;

c.

volumul produselor si serviciilor vandute;

d.

viteza de rotatie a capitalului folosit.

a.

intreprinzator;

c.

proprietarul funciar;

b.

salariat;

d.

bancher.

a.

preturilor de monopol ridicate;

b.

excesului de oferta in raport cu cererea unor bunuri;

c.

cresterii puterii de cumparare a populatiei;

d.

deficitului de oferta in raport cu cererea unor factori de productie .

a.

viteza de rotatie a banilor;

b.

o rata a profitului de regula negativa;

c.

o expresie a ratei profitului;

d.

un indicator de eficienta economica, de genul efort pe efect util.

a.

masa monetara creste cu 1.600.000 RON;

b.

masa monetara scade cu 1.600.000 RON;

c.

masa monetara scade cu 400.000 RON;

d.

masa monetara creste cu 400.000 RON.

a.

numerarul creste cu 10 mil. RON iar moneda scripturala scade cu 10 mil. RON;

b.

numerarul va fi de 140 mil. RON iar moneda scripturala de 360 mil. RON;

c.

numerarul va fi de 150 mil. RON iar moneda scripturala de 350 mil. RON;

d.

numerarul va fi de 200 mil. RON iar moneda scripturala de 300 mil. RON.

a.

monedele divizionare;

b.

depunerile pe termen scurt in conturi bancare;

c.

bonurile de casa ale unor organisme nationale de credit;

d.

devizele.

a.

taxa rescontului:

b.

taxa pe valoare adaugata;

c.

cumpararile si vanzarile de titluri pe piata deschisa;

d.

variatiile cotelor obligatorii de rezerva.

a.

emiterea de titluri de proprietate;

c.

cumpararea si vanzarea bunurilor in rate;

b.

finantarea agentilor economici;

d.

cumpararea si vanzarea de actiuni.

a.

masa monetara si nivelul preturilor;

b.

salariul nominal si salariul real;

c.

rata dobanzii si oferta de moneda;

d.

rata dobanzii si cererea de credite.

a.

cumparatorul, 10.000 RON;  

b.

vanzatorul, 10.000 RON;  

c.

cumparatorul, 100.000 RON;  

d.

vanzatorul, 100.000 RON.  

a.

nu este posibila pe piata secundara;

b.

se realizeaza pe piata primara;

c.

este posibila doar daca unul din cei implicati in operatiune detine pachetul actiunilor de control;

d.

se practica in cadrul bursei de valori.

a.

proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis actiunile;

b.

creditori ai societatii care a emis actiunile;

c.

agenti de schimb care actioneaza in numele clientilor;

d.

brokeri specialisti.

a.

emisiunea de obligatiuni;

b.

emisiunea de actiuni;

c.

riscurile sunt egale in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni;

d.

nu exista riscuri in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni.

a.

vanzatorul actiunilor;

b.

cumparatorul actiunilor;

c.

firma care a emis actiunile;

d.

atat vanzatorul cat si cumparatorul actiunilor.

a.

la termen;

b.

la vedere;

c.

Swap;

d.

Hedging.

a.

dificultatea individualizarii dreptului de proprietate;

b.

interventia autoritatilor statului prin diverse mijloce specifice;

c.

existenta unor costuri tranzactionale semnificative;

d.

esecul unor negocieri de schimb reciproc avantajos.

a.

poate fi realizata numai prin interventie guvernamentala;

b.

nu poate fi realizata in practica;

c.

poate fi realizata, in unele cazuri, fara implicarea autoritatilor statului, daca drepturile de proprietate sunt definite cu claritate;

d.

este intotdeauna realizabila prin negociere directa.