Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Previziune microeconomica

Previziune microeconomica


Previziune microeconomica: notiuni generale

In orice actiune umana, preocuparea pentru anticiparea mersului evenimentelor ocupa un loc de capatai. Nimeni nu investeste un efort fara sa-l puna in cumpana cu rezultate scontate. Previziunea inseamna a anticipa aparitia si evolutia unor evenimente si procese,pe baza datelor cunoscute din trecut si prezent, precum si a studierii legilor obiective in contextul temporar si spatial dat.

Stiinta previziunii a luat nastere si se dezvolta, pe de o parte, sub imboldul cerintelor practicii sociale, a realitatii economice pe care o reflecta in plan teoretic, si o orienteaza in sensul dorit. In acest sens, obiectul stiintei previziunii il reprezinta un ansamblu sistematic de cunostinte si notiuni, avand ca scop studierea legitatilor care genereaza necesitatea lucrarilor previzionale, principiile de realizare a acestora, metodele ce pot fi folosite.

Functia de previziune ocupa un loc preponderent in procesul de conducere. Ea presupune realizarea unor lucrari de anticipare a evolutiei unui sistem, avand drept scop elaborarea de previziuni. Prin acestea se prefigureaza sau se predetermina, cu metode si mijloace specifice, obiectul, dinamica si eficienta unei actiuni sau a unui sistem de actiuni. A prefigura inseamna a schita, in linii mari, ceea ce urmeaza a se realiza. La astfel de lucrari se apeleaza, de regula, in fazele initiale ale activitatii previzionale precum si atunci cand sunt necesare previziuni bazate pe prospectari ce se limiteaza la proiectii tendentiale, indeosebi pe termene lungi, cand lipsesc elemente sigure de judecata.



Predeterminarile se refera la previziuni mai complexe, in care, pe langa trend, se iau in considerare si elemnte dezirabile, preferate,de obicei,prin intermediul mai multor variante, sintre care se opteaza pentru aceea cu gradul cel mai inalt de credibilitate. Verosimilitatea optiunii este apreciata indeosebi prin maximizarea avantajelor si prin minimizarea dezavantajelor, inclusiv a riscurilor in diversele variante elaborate. Diferite tipuri de previziuni (prognoze, strategii, planuri,programe) pot fi elaborate numaidaca se imbina in mod rational componentele deterministe cu celel aleatoare, deoarece viitorul anticipat este conditionat atat de necesitate, cat si de intamplare.

Elementele deterministe sunt rezultatul necesar al relatiilor dintre cauze si efecte : anumite cauze, observate in timp, vor determina totdeauna aceleasi efecte. Ele pot fi dimensionate suficient de corect prin tehnicile cantitative disponibile. Elementele aleatoare se manifesta in afara unor relatii cauzale previzibile. Ele pot fi grupate in doua categorii : elemente aleatoare care au mai avut loc in trecut, cu frecventanesigura si care pot fi estimate probabilistic si elemente aleatoare care nu au mai avut loc in trecut si care intra in categoria riscurilor imprevizibile ; ele nu se iau in considerare cu o cota de influenta in limitele resurselor antirisc ce pot fi alocate, respectiv in limitele costurilor de oportunitate.

In functie de ponderile cu care actioneaza elementele deterministe si cele aleatoare, distingem mai multe categorii de previziuni si anume :

Previziuni in conditii de risc, adica fara cunoasterea exacta a nivelului rezultatelor, desi sunt corect anticipate rezultatele si gradul de risc, in aceste cazuri varianta de evolutie se stabileste in cazurile simple, cu riscul minim, iar in cazurile complexe prin optimizarea raportului dintre risc si costul masurilor antirisc.

Previziuni in conditii de incertitudine, adica in conditiile in care nu pot fi cunoscute nici sansele rezultatelor si nici chiar toate rezultatele posibile, in acest caz, factorii de decizie folosesc informatii suplimentare, pentru a se stabili limitele probabilitatii de aparitie a unui rezultat, prin intervale ale probabilitatii de realizare a unor rezultate;

Previziuni in conditii de ambiguitate, adica in condisiile in care incertitudinea este generata de lipsa de informatii ce ar putea fi relevata sau ar putea face posibila realizarea de estimari asupra probabilitatii desfasurarii procesului economic.

Indicatorii previzionali reprezinta expresii numerice prin care se cuantifica desfasurarea activitatii economico-sociale in perioada urmatoare si se asigura controlul asupra utilizarii eficiente a resurselor. Ei constituie partea principala a sistemului informational al activitatii previzionale, intrucat prin intermediul lor se caracterizeaza fenomenele si procesele economico-sociale din punct de vedere cantitativ, calitativ, al structurii, al dinamicii acestora, precum si factorii de influenta si de eficienta.

Indicatorii previzionali formeaza un sistem, care trebuie sa reflecte cu fidelitate sistemul economic, in ceea ce are el esential, precum si dinamica lui in perspectiva. Sistemul indicatorilor previzionali este corelat organic cu sistemul indicatorilor statistici.

In linii mari, logica elaborarii previziunilor economice presupune prezenta trinomului diagnoza-prognoza-plan/program, aflate in interrelatii informationale si de conditionare metodologica.

Diagnoza reprezinta expresia sintetica a analizei-diagnostic, realizata asupra perioadei trecute, pana in momentul inceperii noii perioade previzionale. Diagnoza este necesara pentru cunoasterea sub aspect cantitativ si calitativ a mersului economiei in perioada precedenta si a starii acesteia in prezent, relevandu-se,totodata, tendintele conturate.

Metoda previzionala este un mod de cercetare si cunoastere a realitatii pentru a anticipa o actiune viitoare pe baza unor criterii de rationalitate, de optim. Tehnicile cantitative folosite in lucrarile previzionale se prezinta sub forma de functii, relatii de definitie, relatii econometrice, trenduri, coeficienti de elasticitate, relatii de echilibru, tehnici de estimare sau ajustare. Ele sunt legate organic de metodele de previziune, conditionand insesi structurile si modalitatile de aplicare ale acestora.

Ansamblul metodelor si tehnicilor folosite in scop previzional, integrate intr-o conceptie generala unitara, constituie metodologia previzionala.

Prezentarea companiei Petrom S.A.

Structura actionariat

Petrom este cea mai importanta companie romaneasca si cel mai mare producator de titei si gaze din sud-estul Europei. Activitatile principale ale companiei sunt explorarea si productia de titei si gaze naturale,rafinarea titeiului, productia si vanzarea de produse petrochimice si marketingul produselor petroliere.Incepand cu decembrie 2004 ,Petrom face parte din OMV Group, cel mai important grup de titei si gaze din Europa Centrala si de Est.

In urma finalizarii tranzactiei dintre statul roman si OMV la data de 14 decembrie 2004 privind privatizarea companiei, OMV a devenit actionarul majoritar al Petrom cu un procent de 51%. Ministerul Economiei si Comertului detine 40,74% din capitalul social, in timp de BERD are o participatie de 2,03%. Restul de 6,23% din capitalul social este detinut de actionari minoritari si este tranzactionat la Bursa de Valori. Cota de 6,23% este detinuta de aproximativ 550.000 investitori institutionali si privati, atat din Romania cat si din strainatate.

Resurse umane

In cadrul Petrom departamentul de resuse umane este structurat pe domenii de activitate dupa cum urmeaza : departamentul de Explorare si Productie care are cel mai mare numar de angajati, departamentul de Rafinare, departamentul de Marketing, departamentul Corporate si filiala Doljchim. In tabelul de mai jos se afla structura angajatilor pe aceste departamente :

Structura angajati

Activitate

2003

2004

Explorare si Productie

32.668

26.273

22.598

Rafinare

7.464

7.414

6.492

Marketing

14.351

14.010

12.285

Doljchim

1.611

1.548

1.558

Corporativ

600

565

583

Total

56.694

50.010

43.546

Numarul de angajati din cadrul activitatii de explorare si productie a scazut in anul 2004 fata de anul 2003 cu 19%, aceasta reprezentand 93% din reducerea neta de personal aferenta anului 2004. Aceasta reducere s-a datorat in principal externalizarii activitatilor de intretinere si reparatii in 7 sucursale din segmentul E&P, respectiv 5.661 de salariati. Scaderea numarului de angajati din segmentul Marketing cu 3%, in 2004 fata de 2003, se datoreaza atat transferului parcului auto existent in sucursalele Peco catre Transpeco, o sucursala specializata in activitatea de transport,cat si plecarii unor angajati din cadrul companiei.

Majoritatea angajatilor companiei au absolvit scoala generala ca nivel maxim de pregatire (73%). In 2004, absolventii de universitate au reprezentat 15% din angajatii companiei, in timp ce absolventii de studii medii 12%. Programul de restructurare a modificat structura angajatilor in functie de nivelul de educatie, in special in ceea ce priveste categoria absolventilor de scoala generala care a inregistrat o scadere de 5.4% in 2004, in special din cauza externalizarii activitatiloe auxiliare (intretinere, reparatii si transport ). Externalizarea a condus, deasemenea si la modificarea structurii personalului pe categorii profesionale determinand o reducere semnificativa a numarului de muncitori.

Activele companiei

Activele totale au crescut cu 14%, la 17,8 mld RON, atat activele fixe cat si cele curente depasind nivelurile anului trecut. Activele fixe au inregistrat o crestere de 11 % fata de 2004, in principal datorita achizitiei a trei fonduri umbrela in suma de 1,1 mld RON. Investitiile in alte companii au crescut de asemenea in 2005, ca rezultat al achizitiei a 49% din Petrom Gas si a cresterii investitiilor in Doo Petrom Yu, cu o suma totala de 10,3 mil RON.

Activele curente au crescut cu 18% in comparatie cu 2004, atingand 7.204 mil RON. Cresterea poate fi atribuita tuturor elementelor de activ :

Stocurile au crescut cu 31% in principal datorita nivelurilor ridicate ale preturilor

Clientii au crescut cu 46%, ca urmare a unei cifre de afaceri in ultimele doua luni ale anului cu circa 40% peste niveul perioadei similare din 2004

Cresterea disponibilitatilor banesti cu 9% a fost rezultatul cash-ului net din activitatea de exploatare ca urmare a cresterii profitabilitatii.

Activitatile companiei

Petrom detine 17 perimetre de explorare onshore si 2 perimetre offshore in Romania, cu o suprafata totala de 67.200 km in baza a doua Acorduri de Concesiune semnate cu Agentia Nationala a Resurselor Minerale. Data de expirare a licentei pentru 18 perimetre este 12 septembrie 2008, in timp ce pentru 1 perimetru (Neptun offshore) licenta expira pe 10 noiembrie 2006 fiind prevazuta o optiune de prelungire. Aproximativ 70% din lucrarile minime obligatorii au fost deja executate.

In 2005 Petrom a produs 5,21 mil tone titei si gazolina si 6,19 mld mc de gaze naturale in Romania, echivalentul a 77,95 mil bep. Cantitatile vandute au scazut, cu 8% la gazolina si cu 2% la gaze. 96% din titeiul produs a fost transferat intern, iar cea mai mare parte a gazelor naturale (80 %) a fost vanduta tertilor. Pretul realizat cumulat la titei a crescut la 49,43 USD/bep in 2005 in comparatie cu 31,97 USD/bep in 2004, deci o crestere de 54,6%.

In 2005, investitiile in activitatea de Explorare & Productie s-au ridicat la 530,5 mil, din care 46% au fost alocvate pentru dezvoltare, 39% pentru productie ( activitate curenta) si 15% pentru activitatea corporativa si alte investitii. In plus, 150,6 mil RON au fost cheltuiti pentru campania de explorare din 2005, majorand cheltuielile pentru explorare in total cheltuieli de capital,explorare si investitii, de la 7% in 2004 la 22% in 2005. Cheltuielile de explorare s-au triplat, in timp ce investitiile au scazut, ca urmare a reanalizarii si selectiei riguroase a conceptelor tehnice si economice ale proiectelor.

Mediul Macroeconomic

1.5.1 La nivel mondial

Cererea mondiala de titei in 2005 a crescut cu 1,1 mil barili/zi sau cu 1,3% fata de anul anterior, repezentand o medie anuala de 83,3 mil barili/zi. Aceasta crestere s-a datorat in principal cererii ridicate din partea tarilor din afara OECD. In lunile urmatoare uraganelor Katrina si Rita s-a inregistrat o reducere a livrarilor de produse. O cerere redusa era deja prezenta in prima jumatate a anului, deoarece contractele de cumparare produse incheiate in perioada februarie-iulie indicau rate de crestere sub medie in ianuarie si martie anul curent.

Productia mondiala de titei a crescut cu 1 mil barili/zi (1,2%) dela 83,1 mil barili/zi in 2004 la 84,1 mil barili/zi in 2005. Tarile din cadrul OPEC au crescut productia de titei si gazolina cu 1 mil barili/zi de la 32,9 mil barili/zi in 2004 la 33,9 mil barili/zi in 2005. Productia tarilor din afara OPEC in 2005 a inregistrat o medie anuala de 50,2 mil barili/zi, reprezentand o crestere de 0,1 mil barili/zi fata de 2004. Productia de titei a tarilor din afara OPEC a fost influentata de furtunile din Golful Mexic,cele mai puternice din ultimii 100 de ani.

In 2005, pretul Brent a inregistrat o medie de 54,38 USD/ baril, cu 42% peste pretul mediu inregistrat in 2004 de 38,22 USD/baril. Pretul gazelor din import in Romania a fost cu 37% mai mare in 2005 fata de 2004, inregistrand o medie de 218USD / 1000 mc, fata de 158 USD / 1000 mc in 2004. Pretul reglementat al gazelor naturale din industrie a crescut cu 50 % in aceeasi perioada, de la 130 USD / 1000 mc la 195 USD/ 1000 mc.

Pretul produselor a variat semnificativ in 2005 datorita calamitatilor naturale care au afectat capacitatea de rafinare a Statelor Unite ale Americii, generand o cerere ridicata pentru combustibili. Cotatia Platts pentru benzina a crescut de la 0,292 USD/ litru la inceputul anului la 0,399 USD/litru la sfarsitul lui decembrie 2005, atingand un nivel maxim de 0,619 Usd/ litru pe 1 septembrie, fiind influentata semnificativ de uraganul Katrina. CotatiaPlatts pentru motorina a atins 0,439 USD / litru la sfarsitul anului 2005, dupa un maxim de 0,579 USD7litru inregistrat deasemenea pe 1 septembrie. Fata de inceputul anului 2005, pretul benzinei a crescut cu 37%, in timp ce motorina a fost cu 16% mai scumpa la sfarsitul anului.

La nivel national

Evenimentul major in Romania in 2005 a fost semnarea tratatului de aderare la UE, hotarand in mod oficial intrarea tarii in UE in 2007 sau cel mai tarziu in 2008. Cresterea PIB in 2005 a fost de 4,1% cu 50% mai scazuta decat in 2004 (8,3%), ramanand insa ridicata in comparatie cu cifrele inregistrate in tarile invecinate. Scaderea se datoreaza in principal inundatiilor care au afectat Romania in 2005 si au avut impact negativ asupra agriculturii tarii.

Inflatia in 2005 a fost de 8,6%, cu putin peste nivelul urmarit de Banca Nationala a Romaniei, stabilit la 7,5% cu o variatie permisa de +/- 1%. In primul an de urmarire directa a inflatiei, reducerea in comparatie cu cifra din 2004 de 9,3%, a fost de numai 7,5%. Rata de schimb medie a dolarului a scazut in 2005 cu 10,7% fata de 2004, de la 3,26 RON la 2,91 RON. Euro a avut aceeasi evolutie, rata de schimb medie scazand in 2005 cu 11,9% in comparatie cu 2004, de la 4,05 RON la 3,62 RON. La 1 Ianuarie 2005, in urma reformelor fiscale adoptate la finalul lui 2004, impozitul pe profit a fost redus la 16% de la 25% in 2004, in timp ce impozitul pe venitul individual global a fost deasemenea redus la o singura cota de 16% in comparatie cu 5 niveluri diferite in 2004. La 1 Iulie 2005, a avut loc denominarea monedei romanesti. Au fost sterse patru zerouri din coada ROL, astfel incat un ROL nou (RON) valoreaza 10.000 ROL vechi. Preturile si tarifele vor fi afisate intre 1 martie 2005 si 30 iunie 2006.

Sectorul energetic a continuat seria de schimbari semnificative incepute in anul precedent. Cele doua companii de distributie gaze, Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, au fost privatizate, ambele companii urmand aceeasi strategie, si anume achizitia a 30% din capitalul social, urmata de o crestere a capitalului pentru a detine in final pachetul majoritar. contractele de privatizare au fost semnate in 2004, in timp ce plata efectiva si transferul actiunilor a avut loc in 2005. Distrigaz Sud a fost achizitionata de catre Gaz de France, care a platit 128 mil EUR pentru un pachet de actiuni de 30% si alte 183 mil EUR la majorarea capitalului social, in timp ce Distrigaz Nord a fost achizitionata de catre Ruhr Gas, pentru 303 mil EUR ( 125 mil EUR pentru un pachet de actiuni de 30 % si 178 mil EUR la majorarea capitalului social ).

Analiza Statistica a Petrom S.A.

Principalii indicatori financiari

Anul 2005 e evidentiat pentru Petrom o imbunatatire semnificativa a situatiei financiare ca rezultat al mediului favorabil cat si al cresterii eficientei si a controlului costurilor in activitatea desfasurata.

Pierderea raportata ( 3.048 mil RON ) a fost acoperita la maximum prin folosirea rezervei din reevaluare ( 697 mil RON fara taxe ) si a primei de emisiune ( 2.060 mil RON). Pierderea raportata dupa restructurarea capitalului se ridica la 290 mil RON. Restructurarea capitalului a plasat compania intr-o pozitie mai puternica pentru reinceperea platii dividendelor citre actionari in 2005.

In 2005 toate ratele de profitabilitate au fost pozitive datorita nivelului mult mai mare al profitului net fata de anii anteriori. Profitul net din exploatare dupa impozitare (Net Operating Profit After Taxes - NOPAT)a crescut semnificativ, datorita atat profitului net ridicat cat ai a reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% la 16%. Compania a inregistrat un nivel al rentabilitatii medii a capitalului angajat (Return On Average Capital Employed - ROACE) de 22%, semnificativ peste obiectivul stabilit la 13 % de catre managementul companiei. Ca si in 2004,compania a inregistrat o pozitie de cash datorita nivelului ridicat al numerarului, rezultand o rata negativa a indatorarii.

Ratele de lichiditate au scazut in comparatie cu 2004, avand in vedere ca datoriile pe o perioada de pana la un an au crescut ca urmare a reclasificarii soldului scadent al eurobondurilor emise in octombrie 2001 ca datorie pe termen scurt, care au scadenta in octombrie 2006.

Cifra de afaceri a companiei a crescut cu 24% la 10.760 mil RON fiind influentata de cresterea usoara a volumului de vanzari in comparatie cu anul precedent, cat si in conditiile comerciale mai favorabile.

Indicatori financiari

mil RON

Cifra de afaceri

EBIT

EBITDA

Profit net

Active fixe

Active circulante

Datorii pe o perioada mai lunga de un an

Datorii pe o perioada mai scurta de un an

Capital propriu

Flux de numerar net din activitati de operare incluzand modificari ale Capitalului Circulant

Indicatori principali de exploatare

modificare anuala

Cresterea anuala

Marja EBIT

Marja EBITDA

Marja profit net/ (pierdere)

Cheltuielile

Cheltuieile de operare au inregistrat o valoare de 9,09 mld RON, scazand cu 6% in comparatie cu cifra din 2004 fiind influentate de urmatoarele :

Cresterea cheltuielilor de materii prime, materiale si consumabile cu 138 mil RON datorita preturilor ridicate ale titeiului din import.

Cresterea cheltuielilor cu salariile si alte beneficii cu 205 mil RON

Inregistrarea de provizioane pentru restructurare personal (488 mil RON)

Scaderea cu 305 mil RON a amortizarii activelor fixe si circulante generate in principal de modificarea metodei de calcul, a amortizarii cu metoda pe "unitate de produs" si a deprecierii mai reduse a activelor fixe in 2005 fata de 2004.

Alte cheltuieli, cum ar fi prestatiile externe, redeventele pentru titei si gaze si alte servicii care au avut ca impact net o crestere de 105 mil RON a cheltuielilor operationale

Investitiile realizate

In 2005 investitiile totale au scazut cu 14%, avand in vedere ca revizuirea portofoliului de proiecte a intarziat aprobarea bugetului si prin urmare excutia sa. 47% din investitiile totale au fost directionate catre Explorare & Productie, 40% catre rafinare, restul de 13 % find alocate catre Marketing si Doljchim. Diferenta dintre aditiile de capital evidentiate in situatiil financiare si raportarea investitiilor reprezinta sumele folosite pentru explorarea fara succes si pentru cresterea participatiilor in diferite companii.

Investitii

mil RON

Explorare si Productie

Rafinare si Petrochimice

Marketing

Chimicale(Doljchim)

TOTAL

Datoriile companiei

Datoriile totale au fost de 7,1 mld EUR, crescand cu 13% fata de 2004.Datoriile pe o perioada mai lunga de un an au sczut cu 3%. Partea pe termen lung a datoriei privind obligatiunile a fost reclasificata ca datorie pe termen scurt, scadenta pe 2 octombrie 2006. Provizioanele au crescut cu 7% ca urmare a inregistrarii contabile in 2005 a provizioanelor pentru restructurare personal, sold la sfarsitul anului - 349 mil RON, dar si ca rezultat al cresterii altor provizioane, beneficii ale planului social, TVA, accize si alte taxe pentru stocuri lipsa, provizioane pentru mediu, pentru litigii si despagubiri, crestere contrabalansata de reducerea provizioanelor pentru dezafectare.

Cresterea semnificativa (77%) a datoriilor curente se datoreaza in principal reclasificarii datoriei privind obligatiunile ca datorie curenta (491 mil RON ) si a intregistrarii impozitului pe profit de plata (382 mil RON).

Taxe si Impozite

Taxele totale platite de Petrom la bugetul statului au crescut de la 3,7 mld RON la 4,6 mld RON in 2005, din care accize - 2326 mil RON, care reprezinta o crestere de 15% fata de 2004, impozit pe profit - 400 mil RON, de 2,5 ori peste cifra din 2005, si redevente - 508 mil RON, cu 25 % peste nivelul din 2004.

Capitalul si disponibilitatile banesti

Capitalurile proprii in 2005 au fost de 14 % peste nivelurile din 2004, cresterea reprezentand in principal profitul net aferent anului 2005. In plus, capitalurile proprii au fost ajustate cu rezerva pentru fondurile umbrela achizitionate in 2005 si cu impozitul aferent transferului rezervelor din reevaluare in cadrul rezultatulu reportat in urma restructurarii capitalului.

Numerarul net generat din activitati de operare a inregistrat o crestere semnificativa in comparatie cu anul precedent (+ 49%), in principal datorita profitului ridicat inainte de taxare, dar si datorita miscarilor pozitive ale capitalului de lucru si dobanzilor ridicate incasate. Numerarul net folosit pentru activitati de investitii a crescut in comparatie cu 2004, inregistrand o suma de 2.170 mil RON,in principal datorita achizitionarii celor trei fonduri umbrela (1.126 mil RON). In 2005, numerarul net folosit pentru activitatile financiare a fost de 219 mil RON, ca urmare a rambursarii creditului catre BIRD.

Numerarul si disponibilitatile de la sfarsitul anului s-au ridicat la 4.499 mil RON, cu 9% mai mult decat in 2004. Fluxul de numerar total al companiei s-a ridicat la 382 mil RON, un nivel mult mai redus decat in 2004. Aceasta fluctuatie se explica prin faptul ca fluxul de numerar in 2004 a crecut cu capitalul social subscris de catre OMV (3.839 mil RON) in urma procesului de privatizare, in timp ce in 2005 nu a avut loc nici o crestere de capital social.

Actiuni si Obligatiuni

In 2005, indicele BET, care include actiunile celor mai lichide zece companii de la Bursa de Valori Bucuresti, a crescut cu 50,90%, in timp ce indicele BET C (BET Composite), care include toate companiile listate la Bursa de Valori Bucuresti, cu exceptia fondurilor de investitii, a crescutcu 38,22%.

Petrom avea la 31 decembrie 2005 un capital social de 5.600 mil RON, divizat in 56.000.506.078 actiuni cu o valoare nominala de 0,1 RON. Pe 23 decembrie 2005, Petrom a reprezentat 47,6% din capitalizarea totala a pietei. In 2005, peste 1,7 mld actiuni Petrom au fost tranzactionate la un pret mediu de 0,4345 RON, pretul acestora crescand cu 44%.

Actiunile Petrom

Numar de actiuni

Capitalizarea pietei,RON mil

Capitalizarea pietei,EUR mil

Volum tranzactionat la BVB, RON mil

Pret maxim,RON

Pret minim,RON

Pret la sfarsitul anului,RON


Rezultate obtinute

EBIT-ul (Earnings Before Interest and Taxes) a inregistrat o valoare pozitiva in 2005, respectiv 1.884 mil RON, determinata de cresterea rezultatului in Explorare si Productie, cat si de imbunatatirea din sectorul de rafinare. Cu toate acestea, a existat un impact negativ determinat de cheltuielile aferente procesului de reorganizare initiat de catre companie. Rezultatele au fost influentate in particular de elementele speciale in valoare de 769 mil RON.

Contributia Explorarii si Productiei la EBIT a crescut semnificativ la 2,8 mld RON, fata de 572 mil RON cat era in 2004, datorita preturilor ridicate la titei si gaze care au compensat declinul productiei cat si datorita reorganizarii activelor si portofoliului de proiecte. Veniturile din Explorare & Productie s-au ridicat la 7,1 mld RON crescand cu 16%. Din acestea, 75% au fost generate din vanzarile inter-segment catre diviziile Petrom.

EBIT-ul generat din rafinare s-a imbunatatit, datorita unor marje din rafinare mai bune, insa a ramas negativ, avand in vedere ca principala rafinarie a companiei Petrobrazi, s-a aflat in revizie timp de sase saptamani in cel de-al patrulea trimestru. Peste 60% din veniturile totale au rezultat din vanzarile catre terti, in timp ce vanzarile inter-segment au reprezentat restul, si anume 3,1 mld RON.

Rezultatul financiar s-a imbunatatit cu 17% ca rezultat a castigurilor generate de veniturile din dobanzi si a reducerii semnificative a cheltuieililor cu dobanzile ca urmare a platii integrale a imprumuturilor in 2005. Datorita disponibilitatilor banesti semnificative obtinute de companie din procesul de privatizare, in urma aprecierii modenedei nationale fata de Euro a rezultat o pierdere de curs valutar nerealizata. Impozitul pe profit a crescut semnificativ ( cu 78% ), ca urmare a unui profit taxabil in 2005 superior celui din 2004.

EBIT pe segment de activitate

mil RON

Explorare si Productie

Rafinare si Petrochimice

Marketing

Chimicale(Doljchim)

Metode de previziune

Prezentarea Metodelor

Metode intuitive

Metoda scenariilor permite descrierea situatiilor posibile fara a determina probabilitatea de realizare a lor. Scenariile trebuie sa raspunda la urmatoarele caracteristici: sa aiba o coerenta interna si sa descrie un viitor realizabil sa fie limitate variantele la 2 - 3 posibilitati. Exemplu: una optimista, una pesimista si eventual una intermediara (probabila).

Metoda Delphi consta in consultarea prin corespondenta a unui grup de experti pe probleme bine definite. Aplicarea metodei presupune parcurgerea mai multor faze. Astfel, in fiecare faza expertii transmit datele pesimiste, optime si probabile (medii) grupului care coordoneaza previziunea. Acesta efectueaza media lor pe care o retransmit expertilor. Expertii pot sa isi modifice optiunea initiala, sau sa o pastreze. Daca noile optiuni se situeaza la o distanta mai mare decat media cu un prag Δ prestabilit, atunci expertul este eliminat din etapa urmatoare. Consultarea expertilor continua pana se ajunge la o vecinatate a opiniilor.

Metoda Brainstorming. Spre deosebire de Delphi, aceasta presupune reuniunea mai multor experti din diferite domenii in vederea consultarii lor asupra evolutiei posibile pe un orizont mare de timp a unui fenomen dat. Sedinta este condusa de un expert, iar opiniile sunt formulate in plen. Evident ca rezultatele obtinute vor depinde de opiniile subiective ale expertilor. In plus, exista riscul ca expertul cu personalitatea cea mai mare sa influenteze opiniile celorlalti.

Metode de previziune tehnologica

Evalueaza probabilistic transferurile viitoare de tehnologie. Analiza morfologica (Zwicky) - incearca sa determine intr-o maniera sistematica multimea solutiilor unei probleme tehnice date. Aceasta este reprezentata sub forma unui sistem descompus intr-o serie de subsisteme. Se identifica un anumit numar de parametri tehnici permitand caracterizarea sistemului initial pe baza unui numar mic de valori care sa-l determine. Se evalueaza in continuare sistemele care-l pot defini combinand toate valorile posibile ale diferitilor parametri eliminandu-se combinatiile tehnice irealizabile. Aceasta abordare permite in principiu identificarea si inventarierea tuturor configuratiilor tehnice noi posibil a fi realizate.

Curba infasuratoare - este o perfectionare a tehnicilor de extrapolare simple. Se pleaca de la idea ca fiecare tehnica noua trece mai intai printr-o faza de dezvoltare rapida, apoi atinge un stadiu in care cresterea se reduce progresiv printr-un efect de saturatie, lasand in final locul unei noi tehnici mai sofisticate sau unei performante. Maniera logica de a proceda pentru a prevedea evolutia tehnologica este de a extrapola in viitor curba infasuratoare care este tangenta la toate curbele infasuratoare individuale de dezvoltare a tehnicilor care se succed prin trecut intr-un domeniu particular.

Metode normative

Evidentiaza modalitatile si etapele necesare atingerii unui obiectiv fixat. Arborii de pertinenta permit selectarea si programarea completa a unui proiect descompunandu-l intr-un numar mare de etape reunind marile obiective care se fixeaza pentru o stare data a progresului tehnic. Realizarea unui arbore sau graf de pertinenta presupune in prealabil elaborarea unui scenariu in vederea determinarii obiectivelor propuse a fi atinse cu o sansa data. Drumul critic - urmareste identificarea unui drum optimal pentru atingerea obiectivelor specifice.

Alte metode:

evenimentelor precursoare;

comparatiilor interationale.

Metode de previziune pe termen scurt

Metoda ritmului mediu

unde: - desfacerile previzionate pentru momentul t

- ritmul mediu

t - timpul

Termenul maxim

MPt - multimea globala de previzionat pentru momentul t

mt - multimea partiala cunoscuta la momentul t

mq - multimea partiala cunoscuta in trecut

Mq - multimea globala cunoscuta in trecut

Raportul dintre perioade

Dt - desfacerile lunii curente

Dt+1 - desfacerile probabile ale lunii viitoare

Σdt+1, Σdt - suma desfacerilor in lunile t si t+1 intr-un sir semnificativ de ani anteriori

Vectori spectrali

i - intrarile (iesirile) de marfuri previzionate pentru perioada de la t la t+h

Ct+h,t+g - matricea comenzilor din perioada t+h si t+g

v - vectorul spectral

Coeficienti de elasticitate

Dt+1 - desfacerile de marfuri previzionate pentru momentul t+1

Dt - desfacerile de marfuri realizate la momentul t

- variatia relativa a desfacerilor totale de marfuri

Ec - coeficientul de elasticitate a desfacerilor de marfuri in raport cu desfacerile totale.

Ajustarea exponentiala (Brown) - fara sezonalitate si trend:

- volumul desfacerilor de marfuri previzionat la momentul t pentru momentul t+1

- volumul desfacerilor efective de marfuri la momentul t

- coeficient de ajustare

Lanturi Markov

St - starea la momentul t

Pt,t+1 - matricea probabilitatilor de trecere de la starea t la t+1

St+1 - starea previzionata pentru momentul t+1

Previzionarea costurilor rebrandingului PetromV prin intermediul Metodei vectorilor spectrali

Firma Petrom S.A. isi propune ca in anul 2006 sa modernizeze toate benzinariile pe care le detine, in numar de 553, si sa le redenumeasca (rebranding) ca PETROMV. aceasta modernizare consta in inlocuirea pompelor de benzina, introducerea unui nou sistem de taxare, aparitia magazinelor si restaurantelor VIVA. Deasemenea vor fi create locuri de joaca pentru copii si spatii de recreere.

Aceasta modernizare se va face pe baza unui contract incheiat cu o firma din Austria cu care OMV are incheiat un contract.

Vom presupune ca aceasta modernizare va avea loc in 7 luni, iar furnizarea materialelor se va desfasura treptat pe parcursul acestor luni. In luna curenta valoarea comenzii s-a ridicat la suma de 7 milioane euro si ca pentru urmatoarele 3 luni valorile comenzilor sunt 82,102,91milioane euro. In lunile precedente comenzile au fost de 56,89,71, 94, 83, 97 milioane euro. Vom previziona valoarea echipamentelor furnizate de catre firma din Austria catre Petrom S.A. pana la epuizarea comenzilor emise.

Se va construi un vector cu ponderea comenzilor de-a lungul acestor luni din totalul comenzilor :

Luna

Esalonarea comenzilor (VS)

Se va estima valoarea comenzilor pe un interval de 9 luni :

Luna

Valoarea comenzilor(mil eur)

Precedentele 6

t-6

t-5

t-4

t-3

t-2

t-1

Curenta

T

Urmatoarele 3

t+1

t+2

t+3

Se creeaza apoi matricea comenzilor notata cu MC (mil euro).

Regulile de intocmire a matricei comenzilor sunt:

numarul coloanelor este egal cu numarul elementelor vectorului spectral;

numarul liniilor este egal cu numarul subperioadelor pentru care se previzioneaza intrarile /iesirile de marfuri;

pe prima linie se inregistreaza comenzile incepand cu luna t, continuand cu cele lansate in subperioadele precedente acesteia;

pe prima coloana se inregistreaza comenzile ulterioare lunii t;

elementele inscrise pe prima linie si prima coloana sunt translatate pe diagonala in interiorul matricei.

Matricea comenzilor(MC)

t

t-1

t-2

t-3

t-4

t-5

t-6

T

T+1

T+2

T+3

T+4

T+5

T+6

T+7

T+8

T+9

Valoarea comenzii lunare este data de produsul matricilor MC*VS:

Valoarea lunara a marfii(mil EUR) MC*VS

T

T+1

T+2

T+3

T+4

T+5

T+6

T+7

T+8

T+9

total

Valoarea totala a comenzilor este de 70 milioane euro, iar epuizarea comenzilor are loc in 9 luni.

Previzionarea veniturilor pe segemente de activitati prin intermediul Metodei coeficientilor de elasticitate

Veniturile in cadrul companiei Petrom provin din 3 activitati : Explorare & Productie, Rafinare si Marketing.

In tabelul de mai jos se vor scrie valorile corespunzatoare veniturilor realizate de catre activitatile mentionate mai sus. Valorile sunt exprimate in milioane RON:

Explorare&Productie

Rafinare

Marketing

Total

Elasticitatea lui y in raport cu x este E=(dy/y)/(dx/x). Vom calcula elasticitatile veniturilor pe fiecare ramura :

Elasticitatea sectiei Explorare&Productie in raport cu veniturile totale :

E= -0

E= -0

Elasticitatea medie =

Luand ca termen de comparatie anul 2003 putem observa ca o crestere cu 1% a veniturilor totale a dus la o scadere de 0.08 % a veniturilor din sectorul Explorare & Productie. Acelasi lucru se poate spune si despre perioadaurmatoare unde o crestere de 1% a veniturilor totale a dus la scaderea veniturilor pe acest segment cu 0 %.

Elasticitatea sectiei Rafinare in raport cu veniturile totale :

E= 1

E= -0

Elasticitatea medie =

Luand ca termen de comparatie anul 2003 putem observa ca o crestere cu 1% a veniturilor totale a dus la o crestere de 0 % a veniturilor din sectorul Rafinare. In schimb in perioada urmatoare 1% a veniturilor totale a dus la scaderea veniturilor pe segmentul de Rafinare cu 0 %.

Elasticitatea sectiei Marketing in raport cu veniturile totale :

E= 0

E= -0

Elasticitatea medie =

La fel ca la sectorul Rafinare putem observa ca la o crestere cu 1% a veniturilor totale avem o crestere de 0 % a veniturilor din sectorul Marketing. In schimb in perioada urmatoare 1% a veniturilor totale a dus la scaderea veniturilor pe segmentul de Marketing cu 0 %.

Deasemena putem face presupunerea ca veniturile totale vor creste cu 26%. Am luat acest procent ca fiind evolutie normala , deoarece in anul 2004 cresterea a fost de 22% iar in anul 2005 a fost de 24%. Se mai poate lua in considerare si cresterea pretului petrolului pe plan mondial precum si investitiile facute de Petrom in 2005 precum si investitiile estimate de companie a fi efectuate in 2006.

Vom avea urmatoarea formula de calcul : Dt+1=Dt(1+Emedie*Δx/x).De aici va rezulta ca la o crestere de 26% a veniturilor totale in anul 2006 veniturile pe segmentul de Explorare & Productie vor fi de 1459,2, deci o scadere de 5% a acestor venituri.

Previzionarea vanzarilor prin intermediul Metodei Ajustarilor Exponentiale (Metoda Brown)

Aceasta metoda presupune folosirea rezultatelor unei previzionari anterioare si a pretului efectiv din perioadele anterioare momentului in care se face previziunea. Metoda Brown este recomandata in situatiile fara trend si sezonalitate. Se bazeaza pe urmatoarea relatie:

- volumul desfacerilor de marfuri previzionat la momentul t pentru momentul t+1

- volumul desfacerilor efective de marfuri la momentul t

- coeficient de ajustare

Vom considera in cadrul firmei Petrom vanzarile in ultimii 5 ani :

Perioada

Vanzari (mil tone)

t-4

t-3

t-2

t-1

t

Deasemenea se stie nivelul previzionat pentru anul 2001 care a fost de 5,3 milioane tone.

Coeficientul de ajustare :α=0.1 pt. previziune nivel minim;

α=0.9 pt. previziune nivel maxim.

Pe baza acestor informatii vom incerca sa obtinem o previzionare a nivelului vanzarilor in 2006. Specialistii companiei Petrom au estimat vanzari de aproximativ 6 milioane tone.

Relatia generala de calcul este:

Xp(t)=Xp(t-1)+α[X(t)-Xp(t-1)]

Xp(t)=previziunea la momentul t pentru momentul t+1;

Xp(t-1)=previziunea la momentul t-1 pentru momentul t;

X(t)=previziunea reala la momentul t;

α=coeficient de ajustare 0<α<1

Perioada

Vanzari

Nivel prevz.

Nivel prevz.

Media vanzari

efective

minim

maxim

efective

X(t)

Xp(t-1)

Xp(t-1)

Din tabel rezulta ca valoarea minima previzionata pentru anul 2006 (utilizand un coeficient de ajustare α=0.1) este de 5 milioane tone, iar valoarea maxima(corespunzatoare coeficientului de ajustare α=0.9) este de 5,04 milioane tone.

Din grafic se constata ca valoarea medie vanzarilor este de 5,206.

Nivelul minim previzionat pentru anul 2006 este de 5,04 iar valoarea maxima de 5,25,valoare care se apropie cel mai mult de valoarea incasarilor efective,deci valoarea previzionata a incasarilor pentru anul 2006 este de 5,25.

Diferenta dintre valoarea previzionata prin metoda Brown si valoarea previzionata de cei de la Petrom este destul de mare. Specialistii de la Petrom s-au bazat pe faptul ca cererea pe plan mondial a crescut,deci se pot baza pe faptul ca in 2006 vanzarile pe pita mondiala a petrolului vor creste.

Elaborarea programului de executie si urmarire a investitiilor prin analiza drumului critic (ADC)

Prezentarea metodei ADC cu resurse

Principiul analizei drumului critic consta in divizarea unui proiect (actiuni complexe) in parti componente, la un nivel care sa permita corelarea logica si tehnologica a acestora, adica sa faca posibila stabilirea interactiunilor intre partile componente. Aceste parti componente sunt activitatile actiunii complexe. La definirea listei de activitati trebuie sa tinem seama de ce alte activitati succed sau preced in mod necesar o activitate si care este durata activitatii. Ia nastere in acest fel un tabel care contine activitatile proiectului, interconditionarile intre activitati, duratele acestora precum si resursele necesare desfasurarii activitatii.

Modelele de analiza a drumului critic se bazeaza pe reprezentarea proiectului printr-un graf, elementele tabelului asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunzator.

Un instrument de mare utilitate in analiza drumului critic cu alocarea resurselor il constituie graficul calendaristic tip Gantt. Graficul (diagrama) Gantt exprima la scara timpului, prin linii orizontale, durata activitatilor, si prin linii intrerupte rezervele de timp. Graficul Gantt presupune divizarea actiunii complexe pe care o reprezinta proiectul, in parti componente si esalonarea acestora in timp, tinand seama de succesiunea tehnologica, termenele impuse, resurse etc. Graficul Gantt exprima la scara timpului un program de ordonantare. Astfel, avem graficul Gantt la termenele cele mai devreme sau graficul Gantt la termenele cele mai tarzii.

Pentru trasarea graficului Gantt, se procedeaza astfel:

Se ordoneaza activitatile proiectului crescator conform unui program de ordonantare

Se reprezinta activitatile prin bare orizontale de lungimi egale cu duratele activitatilor, fiecare bara incepand de la momentul de incepere al activitatii corespunzatoare.

Se marcheaza fiecare activitate prin simbolul asociat sau prin numele de ordine ale evenimentelor de la extremitati, deasupra barei corespunzatoare

Rezerva totala de timp se figureaza cu linie intrerupta

Pe fiecare linie orizontala figureaza o singura activitate

Algoritmul de alocare a resurselor presupune precizarea a mai multor notiuni folosite in formularea acestuia.

Consideram resursele R1, R2,, Rm. Pentru activitatea a, r(a)=(r1(a),,rm(a)) reprezinta vectorul de cantitati din fiecare resursa, necesare acestei activitati; d(a) este durata activitatii, iar D1,,Dm sunt cantitatile disponibile din fiecare resursa.

Notam cu:

- t- momentul executiei,

- u(a)-termenul de incepere al activitatii a,

- multimea activitatilor in curs de executie la momentul t. Initial ;

- multimea activitatilor programate la momentul t; iar Pt se defineste prin:

- At=Ct-Pt: multimea activitatilor amanate la momentul , unde

- multimea activitatilor in curs de executie la momentul va fi

Pasii corespunzatori rezolvarii problemei cu acest algoritm sunt:

Initializare: , t0=0.

Pasul 1: Se afla momentul ti (momentul curent de executie) si Ei (multimea activitatilor in curs de executie). Se folosesc formulele prezentate anterior.

Pasul 2: Se afla . Daca si Ci= , algoritmul se opreste.

Pasul 3: Se determina conform definitiei de mai sus. Se acorda prioritate activitatilor critice, apoi activitatilor ramase, in ordinea crescatoare a rezervelor de timp.

Pasul 4: Se afla multimea activitatilor amanate, Ai=Ci-Pi.

Pasul 5: Se gaseste ti+1=min(u(a)+d(a)).

Pasul 6: Daca , se amana la momentul ti+1 toate activitatile din Ai. Se efectueaza calculele de drum critic, pentru amanarea activitatilor care sunt conditionate de cele amanate la acest pas. Se revine la pasul 1.

Studiu de caz: investitie in reteaua de benzinarii in cadrul companiei Petrom S.A.

Compania Petrom S.Adoreste implementarea unui sistem automatizat de plata cu ajutorul cardului PetromV, un sistem asemanator cu cel implementat de rivalul companiei Petrom, respectiv Rompetrol S.A. (Fill&Go). Acest sistem va duce la eficientizarea timpului de asteptare in una din noile benzinarii PetromV. Acestea carduri PetromV vor putea fi eliberate din orice benzinarie PetromV pe baza adeverintei de salariu, acest card fiind unul de credit, adica cantitatea de benzina achizitionata de o persoana fizica poate fi egala ca valoare cu 3 salarii ale acesteia.

Pentru persoanele juridice, respectiv pentru foltele de masini ale acestor firme compania Petrom are pregatite carduri prin intermediul carora se vor putea urmari in orice moment cantitatea de benzina si locul de unde a fost achizitionata de catre unul dintre angajatii companiei care foloseste acest serviciu PetromV.

Intr-o prima faza se vor instala aceste sisteme doar in noile benzinarii PetromV, urmand ca in urmatoarea perioada sa fie instalate in toate benzinariile, pentru ca in cel mai scurt timp clientii care dispun de aceste carduri sa poate sa le utilizeze in toata reteaua Petrom.

Astfel se creeaza o echipa formata din 5 oameni care se vor ocupa de executarea activitatilor necesare bunului mers investitiei.

Activitati, conditionari, durate, numar de lucratori

Activitate

Descrierea activitatii

Conditionari

Durata

Lucratori

A

Stabilirea benzinariilor modernizate

B

Stabilirea resurselor alocate proiectului

C

Anunturi de angajare (interna/externa)

A

D

Reperarea intrari/iesiri companie

A,B

E

Stabilirea echipamentelor

D

F

Intocmirea unui studiu de fezabilitate, proceduri

E

G

Lansare comenzi sistem carduri

C,E

H

Instalarea echipamentelor si software-ul aferent

F

I

Testarea functionarii optime

G,H

J

Angajarea personalului insarcinat administrarea si service-ul echipamentelor

G,H

K

Trainingul angajatilor pentru service

I

L

Conceperea si realizarea de materiale promotionale

F,K

Pentru rezolvarea acestei probleme se va folosi un model de analiza a drumului critic (ADC) cu alocare de resurse. In dezvoltarea problemei se va determina drumul critic in functie doar de timp, iar apoi un rol important il va avea graficul Gantt si modelul de alocare a resurselor, in care se va incerca programarea activitatilor in asa fel incat in nici o zi sa nu depaseasca disponibilul de resursa.

Activitatile ce trebuiesc realizate, durata de desfasurare a activitatii, precum si numarul de angajati necesari sunt prezentate in tabelul de mai sus.

Dupa analiza informatiilor si dupa determinarea activitatilor, conditionarilor si resurselor necesare, se pot determina urmatorii indicatori ce vor fi prezentati in tabelul de mai jos, unde:

tim- reprezinta termenul minim de incepere a activitatii. O activitate nu poate incepe decat dupa ce se termina toate cele precedente, momentul minim de incepere este evident termenul cel mai devreme de realizare al evenimentului.

ttm- reprezinta termenul minim de terminare a activitatii si este egal cu suma dintre termenul cel mai devreme de incepere si durata activitatii.

tiM- reprezinta termenul maxim de incepere a activitatii si este egal cu diferenta dintre termenul cel mai tarziu de terminare si durata activitatii.

ttM- reprezinta termenul maxim de terminare a activitatii.

Rt- reprezinta rezerva de timp definita ca fiind diferenta dintre termenul cel mai tarziu si termenul cel mai devreme de terminare a activitatii.

Resursa- reprezinta numarul de angajati necesari.

Termeni minimi/maximi de terminare/incepere a activitatii, rezerva de timp

Activitate

Conditionari

Durata(zile)

tim

ttm

tiM

ttM

Rt

Resursa

A

B

C

A

D

A,B

E

D

F

E

G

C,E

H

F

I

G,H

J

G,H

K

I

L

F,K

Drumul a carui lungime este egala cu durata minima de executie a proiectului, se numeste drum critic. Este clar ca orice amanare a unei activitati a acestuia duce la cresterea duratei de executie a proiectului, deci nici una din aceste activitati nu dispune de rezerve de timp. Activitatile de pe drumul critic si prin extensie, orice activitate care nu dispune de rezerve se numeste activitate critica. Reprezentarea grafica a activitatii analizate cu evidentierea drumului critic este prezentat in figura de mai jos:

Determinarea drumului critic

In problema noastra, activitatile critice corespunzatoare celor 2 drumuri critice sunt:

  • A-D-E-F-H-I-K-L
  • A-D-E-F-L

Histograma resurselor utilizate la termenul minim de incepere

Se poate observa ca, neluand in calcul numarul maxim de muncitori ce pot fi alocati zilnic de catre conducerea firmei, si anume 5 muncitori, investitia s-ar finaliza in 22 de zile. Pentru a avea o analiza corecta, trebuie sa ne folosim, tinand cont de cele deja analizate, de un algoritm de alocare a resurselor. Graficul Gantt asociat activitatilor la termenii programati de incepere precum si histograma resursei proiectului sunt prezentate in figurile de mai jos.

Graficul Gantt asociat activitatilor la termenii programati de incepere

Histograma resursei proiectului de investitii

Toate activitatile au fost programate. Durata proiectului in urma alocarii resurselor s-a marit de la 22 de zile, cat era in cazul in care nu se tinea seama de resurse, la 25 de zile, deoarece o serie de activitati au fost decalate (B si K) pentru a se putea tine cont de restrictia de a folosi numai 5 muncitori pentru finalizarea investitiei.

Acest model are avantajul de a fi o metoda operativa si rationala care permite programarea cu succes in timp a activitatilor, tinand seama de resurse. Rezolvarea acestui model ajuta managerul sa ia decizia cea mai buna cu privire la resursele alocate derularii unei investitii pentru ca aceasta sa se finalizeze in timp cat mai scurt si cat mai operativ din punctul de vedere al costurilor si a alocarii resurselor.

Concluzii

In aceasta lucrare am incercat sa analizez situatia companiei Petrom din punct de vedere economic si sa incerc sa previzionez daca investitia in rebrandingul pe care Petrom doreste sa o realizeze in benzinariile sale este rentabila. Dupa preluarea companiei Petrom de catre firma austriaca OMV, acestia din urma au folosit profitul Petrom pentru a prelua benzinariile detinute de catre OMV inainte de privatizare, respectiv retelele din Romania, Bulgaria si Iugoslavia . In acest fel OMV si-a recuperat o parte din suma achitata statului roman pentru cumpararea Petrom.

De curand Petrom a publicat datele financiare aferente primului trimestru ale anului 2006, acestea confirmand panta ascendenta pe care se afla compania .Cifra de afaceri a crescut cu 50% fata de primul trimestru din 2005, profitul net a avut o crestere de 300% fata de aceasi perioada iar investitiile nete au crescut cu 155%, datorita preluarii benzinariilor din Bulgaria detinute de OMV.

Aceste cifre se datoreaza in principal situatiei pe plan mondial, adica cresterea continua a pretului petrolului, datorita opririi livrarii de titei din Nigeria si Irak, precum si de potentialele intreruperi de livrari din Iran, ca urmare a presiunii internationale in crestere datorita activitatilor nucleare desfasurate in aceasta tara.

Pretul actiunilor Petrom au inregistrat deasemenea o crestere datorata atat cauzelor de mai sus, cat si cresterii generalizate a bursei din Romania. O alta cauza de luat an seama ar fi situatia neclara a principalului rival de pe piata interna, Rompetrol, a caror actiuni au fost suspendate de la tranzactionare in mai multe randuri, datorita anchetarii Directorului General Dinu Patriciu.

Conform previziunilor pe care le-am realizat in aceasta lucrare compania Petrom va continua evolutia ascendenta pe care se afla, nivelul indicatorilor pentru primul trimestru depasind previziunile realizate de mine cu ajutorul diferitelor metode de previzionare. Aceste cifre aferente perioadei Ianuarie-Martie 2006 depasesc si previziunile realizate de catre specialistii Petrom si publicate in Analiza Situatiei financiare din 2005. Deci anul 2006 se anunta a fi mai bun din punct de vedere financiar decat oricare an din istoria Petrom, rezultatele deja publicate concretizand acest lucru.

Bibliografie

Badescu A., Hartulari C.

Analiza Sistemelor, Editura Societatea Autonoma de Informatica, Bucuresti, 1996

Caracota D.

Previziune economica - elemente de macroeconomie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996

Ciobanu Gh Tiganescu E.

Cercetari operationale cu aplicatii in economie

Optimizari liniare. Editura ASE , Bucuresti, 2002

Ciobanu Gh., Nica V.,Mustata Fl.

Cercetari Operationale cu aplicatii in economie

Maracine V.

Teoria grafurilor si analiza drumului critic, Editura Matrix Rom , Bucuresti, 2006

Dobre I., Badescu A. V., Irimiea C.N.

Teoria deciziei- Studii de caz, Editura Scripta, Bucuresti, 2000

Dobre I., Mustata Fl.

Simularea proceselor economice, Editura INFOREC, Bucuresti, 1996

Dobre I., Mustata Fl., Paun M. (aplicatii) Ed. ASE., Bucuresti, 200

Simularea numerica a proceselor economice (aplicatii) Editura ASE, Bucuresti, 2000

Isaic-Maniu A., Gradinaru A., Voineagu V., Mitrut C.

Statistica teoretica si economica, Editura Tehnica, Chisinau, 1994

Marin D., Stancu S.

Microeconomie, Editura ASE, Bucuresti, 2000

Marin D., Hartulari C., Albu C., Galupa A.

Microeconomie: teorie si aplcatii: consumatorul si producatorul, Editura ASE, Bucuresti, 2000

Nica V., Mustata Fl., Ciobanu Gh., Maracine V.

Cercetari Operationale, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 1998

Nicolae V.

Previziune macroeconomica, Editura ASE, Bucuresti 2001

Oprescu Gh., Andrei A., Roman M., Mitrut D.

Cibernetica microeconomica : optimizarea comportamentului producatorului, Editura ASE, Bucuresti, 2003

Paun M., Hartulari C., Badescu A.

Analiza si diagnoza sistemelor economice, Editura ASE, Bucuresti , 2001.

Parlog C., Caracota D.

Elemente de previziune macroeconomica, Editura Oscar Print, Bucuresti, 1998

Pecican E.

Econometrie, Editura All, Bucuresti,1994

Stancu S.

Cibernetica economica, Editura ASE, Bucuresti, 2001

Spircu L., Galupa A

Bazele ciberneticii economice: aplicatii micro si macro economice realizate in mediul Matlab, Editura ASE Bucuresti, 2002

Tanasoiu O., Iacob A.I

Econometrie aplicata, Editura ASE, Bucuresti, 2001

Tiganescu E., Roman M., Dobre I.

Macroeconomie. Decizii strategice, Editura ASE, Bucuresti, 2000

Tiganescu E., Mitrut D.

Bazele cercetarii operationale

www.petrom.ro

www.bvb.ro

www.kmarket.ro

Anexe

1. Structura actionariat

2. Organigrama

3. Elemente de evaluare principala

4. Venituri pe produse

5. Venituri pe segmente de activitate

6. Cheltuieli de cercetare-dezvoltare

7. Investitii

8. EBIT pe segmente de activitate

9. Graficul Gantt

10. Previziune pentru 2006

11. Rezultate primul trimestru 2006

12. Evolutia Cifrei de afaceri

13. Evolutia veniturilor prin intermediul programului SPSS





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.