Moneda EURO. Avantaje si inconveniente.
Lansarea monedei EURO
Reuniunea de la Madrid, din decembrie 1995 a adoptat denumirea monedei unice "EURO" care inlocuieste vechea moneda comuna ECU.
Calendarul tehnic de lansare a monedei EURO a prevazut urmatorii pasi:
faza 1: la inceputul anului 1998 au fost selectionate din cele 15 tari membre UE, acelea care au indeplinit criteriile de convergenta, pentru anul '97.
faza a II-a: de la 1 ianuarie 1999, odata cu inceperea activitatii Bancii Centrale Europene, s-au stabilit ratele de schimb intre EURO si devizele tarilor care au aderat. Moneda EURO este introdusa in paralel cu monedele nationale; initial, EURO este admisa doar ca moneda scripturala; platile cash continua sa se realizeze in monedele nationale. EURO se utilizeaza si in cadrul imprumuturilor publice.
faza a III-a: va debuta la 1 ianuarie 2002 si se prevede punerea in circulatie a biletelor si a monedelor EURO, care vor circula paralel cu monedele nationale timp de 6 luni.
faza a IV-a: se va derula dupa 1 iulie 2002, cand EURO va deveni singurul mijloc de plata.
Introducerea monedei EURO de la 1 ianuarie 1999 a fost precedata de adoptarea Regulamentului 1103/97, prin care s-au prevazut dispozitiile referitoare la inlocuirea ECU cu EURO, astfel:
de la 1 ianuarie 1999, toate referirile la ECU, utilizate in contracte si alte instrumente juridice au fost inlocuite cu EURO, utilizandu-se pentru conversie, raportul 1/1 (! ECU = 1 EURO);
au fost stabilite rapoartele fixe de schimb, valabile de la 1 ianuarie 1999;
au fost definite regulile de rotunjire.
Cursurile de schimb valabile la 1 ianuarie 1999, pentru cele 11 monede participante la mecanismul european al ratelor de schimb se prezinta astfel:
1 EURO = 1,955830 DM
1 EURO = 6,559597 FF
1 EURO = 40,33990 Fr belg
1 EURO = 40,33990 Fr lux
1 EURO = 166,386 pesetas
1 EURO = 200,482 escudo
1 EURO = 0,787564 lire irlandeze
1 EURO = 1.936,27 lire italiene
1 EURO = 2,203710 guldeni olandezi
1 EURO = 13,7603 silingi austrieci
1 EURO = 6,559570 marci finlandeze
Cursul de schimb fata de $ s-a stabilit la 1 EURO = 1,170 $.
O data cu introducerea monedei EURO, o noua dobanda de referinta pentru piata interbancara europeana EUROLIBOR (Euro London Interbank Offered Rate) a fost stabilita de catre principalii operatori ai pietei financiare din Londra.
Aceasta dobanda a fost fixata la nivelul 3,25000% pentru o saptamana si o luna, si la 3,20250% la termen de 1 an si a inceput sa fie utilizata pentru reglarea tranzactiilor din 4 ianuarie 1999, prima zi in care moneda EURO a inceput sa circule pe pietele monetar-financiare internationale. Eurolibor a fost stabilita la initiativa British Bankers Associtions (BBA) de catre un grup de 16 banci, selectionate conform importantei si experientei pe piata valutara si a produselor derivate de la Londra. Din grupul celor 16 institutii au facut parte banci americane, japoneze si europene.
Pentru transformarea unei monede nationale intr-o alta moneda nationala, cea dintai este transformata in EURO, dupa care in cealalta moneda nationala. In EURO suma poate fi rotunjita dar nu la mai putin de trei zecimale. Nu se poate folosi nici o alta metoda de calcul, decat doar in cazul in care se obtine acelasi rezultat.
Transformarea dintr-o moneda nationala intr-alta este ilustrata pornind de la urmatoarea situatie:
1 EURO = 1,95583 DEM
1 EURO = 6,55957 FRF
100 DEM = 335,38 FRF
De exemplu, daca se doreste aflarea valorii monedei DM exprimata in FF, se procedeaza potrivit algoritmului:
100 DEM/1,95583 = 51,12918 = 51,129 EURO
51,12 EURO × 6,55957 = 335,3842 = 335,38 FRF
100 DEM = 335,38 FRF
Regulile de conversie si rotunjire nu prevad si conversia dintr-o moneda nationala intr-o a treia moneda care nu face parte din UE. Cand se doreste transformarea dintr-o moneda (de exemplu USD) intr-o moneda nationala (guldenul olandez), atunci conversia ar trebui sa aiba loc in modul urmator:
Conversia din USD in NLG
Suma exprimata in USD trebuie convertita in EURO prin aplicarea ratei de schimb USD/EUR. Suma intermediara, exprimata in EURO este apoi transformata in guldeni, folosind ratele de conversie EUR/guldeni.
Conversia din NLG in USD
Suma exprimata in NLG trebuie sa fie convertita in EURO prin aplicarea ratei de schimb guldeni/EURO, dupa care aceasta suma intermediara este transformata in USD folosind rata EUR/USD.
De exemplu, care este valoarea in guldeni olandezi (NLG) a sumei de 500.000USD, cunoscand ca raportul de schimb este 1 EURO = 1,05 USD.
Se transforma suma exprimata in USD in EURO
500.000 USD = 476.190,47 EURO
Se transforma suma exprimata in EURO in guldeni, potrivit cursului
1 EURO = 2,203710 guldeni olandezi
476.190,47 EURO = 1.049.385,7 guldeni olandezi
Simbolul - EURO
In februarie 1997, un Comitet Directorial numit Comitetul Monetar a inaintat o propunere finala cu privire la denominarea si specificatiile tehnice ale monedelor EURO (diametru, greutate, culoare, compozitie etc.). S-a tinut cont, intr-o masura sporita, de cerintele si necesitatile institutiilor si societatilor care vor accepta monedele EURO pentru plati, mai ales in situatia cand platile se fac prin sisteme si echipamente deja existente in functiune. Pentru recunoasterea monedelor EURO a fost necesara includerea unor caracteristici unice.
S-a avut in vedere, de asemenea, luarea tuturor masurilor de siguranta la confectionarea si structurarea monedelor EURO pentru a se evita, intr-o masura ridicata, frauda in confectionarea acestor monede.
Prin Directiva 94/27CE, Consiliul si Parlamentul Europei au stabilit ca prima serie de monede EURO sa includa 8 denominatii, variind de la 1 cent la 2 EURO, cu urmatoarele specificatii tehnice:
Specificatiile tehnice ale primei serii de monede EURO
Valoare (EURO) |
Diametru (mm) |
Grosime (mm) |
Greutate (grame) |
Forma |
Culoare |
Compozitie |
Rotund |
Extern alb Intern galben |
Cu 75Ni25 CuNiuZn |
||||
|
Rotund |
Extern galben Intern alb |
CuNiuZn Cu 75Ni25 |
|||
Rotund |
Galben |
CuAlZn |
||||
Floare spaniola |
Galben |
CuAlZn |
||||
Rotund |
Galben |
CuAlZn |
||||
Rotund |
Rosu |
Otel acoperit cu Cu |
||||
Rotund |
Rosu |
Otel acoperit cu Cu |
||||
Rotund |
Rosu |
Otel acoperit cu Cu |
Abrevierea oficiala pentru EURO este EUR. Aceasta a fost stabilita de Organizatia Internationala de Standardizare (International Standard Organisations - ISO), si este folosita in toate scopurile: financiar, comercial, contabil.
Simbolul grafic pentru EURO arata ca un E rond marcat cu doua linii paralele orizontale.
Simbolul a fost inspirat din litera greceasca epsilon, evocand civilizatia greaca, si din prima litera a cuvantului "Europa". Cele doua linii paralele reprezinta stabilitatea EURO.
Bancnotele in total sunt 7 EURO bancnote, in diferite marimi si culori, cu valori de 500, 200, 100, 50, 20, 10 si 5 EURO. Designul si grafica lor sunt simbolice pentru arhitectura europeana. Desenele nu reprezinta nici un monument real, existent. Pe fata bancnotelor se gasesc grafice de ferestre si porti, ca simbol al spiritului de cooperare si deschidere in Uniunea Europeana. Pe spatele fiecarei bancnote sunt schitate diferite stiluri de poduri, fiecare specific unei anumite perioade, o metafora a comunicarii oamenilor in Europa si cu restul lumii.
Designul final a fost anuntat in decembrie 1996, la Dublin, la Consiliul European. Toate monedele sunt prevazute cu sisteme avansate de securitate.
Monedele - sunt in numar de 8 cu valori de 2 si 1EURO, apoi 50, 20, 10, 5, 2, si 1 centi. Fiecare moneda are o fata identica, reprezentand harta UE, pe un fundal cu linii transversale, la care sunt atasate stelele de pe steagul european. Modelul de pe cealalta fata a monedei poate fi ales de fiecare din cele 11 state membre. De exemplu, un cetatean francez va putea sa-si cumpere in Berlin un hot-dog cu o moneda EURO avand chipul regelui Spaniei[1].
Efectele introducerii monedei EURO
Multe sectoare ale economiei au trecut la sistemul EURO inca de la 1 ianuarie 1999. Tot de la aceasta data tranzactiile intre sectorul bancar si bancile centrale se fac in EURO. Toate pietele de capital ale statelor participante isi opereaza operatiile in noua moneda. Guvernele utilizeaza EURO pentru stabilirea noilor bugete. Cele mai mari firme, au trecut la utilizarea EURO inca de la inceputul procesului datorita beneficiilor care sunt multiple:
eliminarea costurilor si a riscului schimburilor internationale;
transparenta preturilor care duce la o mai buna concurenta cu privire la vanzari si servicii;
standardizarea contabilitatii si a altor sisteme.
Companiile mici si mijlocii, care sunt de obicei furnizorii companiilor mari, sunt nevoite sa treaca la sistemul EURO pentru a-si periclita existenta.
Incepand de la 11 ianuarie 1999 (deoarece a fost nevoie de o saptamana pentru sfarsitul de an si terminarea stocului existent), aproape toate preturile in majoritatea magazinelor si supermarketurilor au fost afisate atat in EURO cat si in vechea moneda nationala. Aceasta serveste la "convertirea publicului" la folosirea monedei unice EURO.
Asupra sistemului bancar, efectele pot fi evidentiate astfel:
De la 1 ianuarie 1999, majoritatea bancilor ofera posibilitatea clientilor sai de a-si converti economiile in EURO, dar obligativitatea va surveni numai dupa 2002. Posesorul unui cont in EURO poate plati sau poate da ordine de plata in moneda nationala, fara a i se percepe vreun comision. Pentru platile in EURO au fost tiparite noi carnete de cecuri, iar pe langa logo-ul EURO sunt prevazute si cu o banda magnetica care asigura ca plata se va realiza.
Aceasta inseamna ca un cetatean francez, de exemplu, poate sa plateasca o factura in Germania in EURO (chiar daca factura este exprimata in DEM), fara a i se percepe comision. Daca acesta doreste sa plateasca in vechea moneda nationala, sau in DEM, banca va continua in, perioada interimara, sa perceapa comisioane relativ mari, deoarece aceste plati trebuie trecute manual prin sistemul de clearing.
In perioada tranzitiei (1999 - 2001) agentii economici au posibilitatea alegerii modului de efectuare a platilor in EURO sau in moneda nationala. Dupa 1 ianuarie 2002 insa, toate platile si incasarile vor fi efectuate in EURO. In perioada tranzitiei, bancile sunt obligate sa transforme sumele in moneda ceruta de creditor. Cand o intreprindere are cont bancar in moneda nationala, atunci toate ordinele de plata vor fi transformate in moneda nationala. Regulamentul nu prevede prelevarea nuci unei taxe si comisioane pentru transformarea sumelor din moneda nationala in EURO si invers.
Prin moneda unica, politica monetara e transferata la nivel comunitar devenind de competenta Bancii Centrale Europene, absolut independenta. Politica bugetara va continua sa ramana un instrument conjunctural de politica economica la nivel national. Datorita relatiilor stranse intre politica monetara si cea bugetara, absenta disciplinei bugetare intr-unul sau mai multe state membre ar putea afecta orientarile politicii monetare comune. Se vor putea exercita presiuni asupra Bancii Centrale Europene pentru politica monetara sa devina mai flexibila. De aceea, mai intai Tratatul de la Maastricht si apoi pactul dintre state definesc un cod de buna conduita in materie de politica monetara si datorie publica.
Efectele pe plan international ale introducerii monedei unice sunt si mai puternice:
utilizarea crescanda a monedei unice in cadrul tranzactiilor comerciale, permite reducerea instabilitatii generate de fluctuatiile cursului de schimb;
posibilitatea emitentilor de moneda de a beneficia de venituri de pe urma sumelor detinute in strainatate (in afara U.E.). Va continua procesul de realocare mai puternica a portofoliilor de active financiare in favoarea titlurilor emise in EURO;
disparitia necesarului de rezerve in cadrul bancilor centrale nationale pe plan intracomunitar. Se pot realiza economii importante, estimate la 200 miliarde de dolari.
Consecintele pentru Estul si Centrul Europei
Pentru tarile din centrul Europei, EURO va deveni o alta moneda straina.
Pe termen mediu, EURO va deveni moneda Cehiei, Ungariei, Poloniei, Estoniei si Sloveniei. Pentru a adera la U.E., aceste tari vor trebui sa-si convearga economiile la cele din zona EURO, si anume cu privire la inflatie, dobanzi, datorie publica si deficit bugetar.
Tarile din Europa Centrala si de Est sunt preocupate de efectul introducerii monedei unice europene asupra mediilor economice proprii. Insa comparativ cu schimburile economice si politice din ultimii zece ani, lansarea EURO apare ca o schimbare modesta. Chiar si cele mai avansate state ale Europei nu sunt pregatite sa adopte EURO dupa ce vor deveni membre ale Uniunii Europene, ci poate doar in urmatorii zece ani dupa aderare.
Cel mai important efect este cel de ajustare al politicii valutare ale unora din tarile estice. In unele cazuri, rolul jucat de marca germana va fi inlocuit cu cel al EURO.
Ungaria, care isi lega moneda de un cos valutar cuprinzand 70% DM si 30% $, inlocuieste marca cu EURO, in cadrul cosului valutar de la 1 ianuarie 1999 si are in vedere o raportare numai la EURO incepand din acest moment.
In schimb, Cehia, care permite coroanei sa varieze intre anumite limite, legand-o informal de marca, nu si-a schimbat politica monetara argumentand ca nu vede nici un motiv al schimbarii atata timp cat marca ramane in circulatie.
Polonia, care isi lega moneda de un cos format din dolari (45%) si patru monede europene (marca germana - 35%, lira sterlina - 10%, francul francez - 5%, si francul elvetian - 5%) a inlocuit monedele europene cu EURO de la 1 ianuarie 1999, cu o proportie mai mare decat a dolarului (55%). In viitor, Polonia are in vedere o schimbare prin raportarea numai la EURO, in vederea unei viitoare integrari in Mecanismul European al ratelor de schimb.
Celelalte state est-europene nu au anuntat schimbari de politica monetara, dar majoritatea au in vedere aranjamente monetare, incepand cu anul 2000. Unii economisti cred ca un efect imediat al lansarii EURO ar fi o crestere a interesului speculativ asupra monedelor din regiune. Aceasta inseamna ca devine si mai presanta, pentru tarile cu deficit mare al contului curent, reducerea acestora sau cresterea fluxurilor de capital strain si obtinerea imprumuturilor necesare finantarii deficitului. Aici sunt expuse in mod particular - Romania, Slovacia si Lituania.
Dar chiar daca EURO va cauza dificultati pe termen scurt sau mediu pentru unele din aceste state, se asteapta ca pe termen lung sa apara beneficii precum: favorizarea exportului acestor state pe piata interna unica, reducerea costurilor tranzactiilor cu firme din Uniunea Europeana, castiguri ca urmare a dezvoltarii unei piete de capital vest europene unice.
Moneda |
Regim inainte de 1 ianuarie 1999 |
Regim de la 1 ianuarie 1999 |
Leva - Bulgaria |
Coridor valutar fata de DM La 1000 leva = 1 DM |
Nici o schimbare, Monitor euro |
Dinar - Croatia |
Flotare controlata, Referinta DM |
Nici o schimbare, Monitor euro |
Coroana - Cehia |
Flotare controlata, Referinta DM |
Nici o schimbare, Monitor euro |
Kroon - Estonia |
Consiliu monetar, 8 kroon = 1 DM |
Nici o schimbare, Monitor euro |
In Romania BNR foloseste EURO ca moneda de rezerva valutara, aceasta masura fiind in concordanta cu ponderea Uniunii Europene in comertul exterior al Romaniei:
62,7% din exporturile romanesti se realizeaza in U.E.
55,4% din importuri provin din tarile U.E.
De asemenea, BNR s-a preocupat de asigurarea compatibilitatii legislative, institutionale si procedurile cu entitatile bancare centrale din U.E., inclusiv cu cele ale Bancii Centrale Europene.
Totodata, s-a avut in vedere realizarea compatibilitatii sistemului de plati si decontari in EURO, in timp real, TARGET.
Concluzii:
Inca de la introducerea EURO s-a apreciat ca aceasta va bulversa financiar international, care nu s-a mai confruntat cu asemenea modificari de la trecerea la regimul cursurilor flotante in anul 1971. Pentru prima data, din anul 1944, raportul de forte monetare internationale se poate schimba, iar pozitia dominanta a dolarului devine relativa.
Analiza evenimentelor de pe piata valutara (in luna octombrie 1999 cursul de schimb s-a situat la 1,0714 $/EURO) demonstreaza ca adevarata competitie se da intre EURO si dolar, yenul japonez nereprezentand un pericol adevarat pentru moneda americana.
Conform datelor furnizate de REUTERS, desi economia americana participa la economia mondiala in proportie de 20%, $ participa numai cu 61% la formarea rezervelor bancilor centrale (comparativ cu 14% pentru DM si 17% pentru yen); cu 48% la tranzactiile comerciale internationale (comparativ cu 15% DM si 5% yen), si intervine in 42% din operatiile pe pietele de schimb fata de 19% DM si 12% yen).
Referitor la nivelul cursului de schimb, exista mai multe opinii conform carora este necesara introducerea unui "coridor valutar" in intervalul caruia EURO sa fluctueze fata de $.
Contrar acestei opinii, presedintele Bancii Centrale Europene mentiona ca impunerea unui coridor valutar nu este o masura "fezabila" sau "credibila". Anumite tinte pentru nivelul cursului valutar vor fi stabilite numai in "circumstante exceptionale", atunci cand EURO va dovedi "lipsa unui aliniament clar si persistent".
O alta opinie, exprimata de economisti apreciaza ca daca EURO castiga teren in competitie cu $, bancile centrale vor deveni mari cumparatoare de obligatiuni, exprimate in EURO. O asemenea masura va exercita presiuni asupra $, intrucat va exista o cerere mai scazuta pentru titlurile americane, si in consecinta o cerere mai mica pentru $.
In noiembrie 1998[2], China arata ca este gat sa converteasca in EURO o parte a rezervelor sale valutare (141 miliarde $) - orientandu-se catre piata europeana. O asemenea orientare catre piata obligatiunilor in EURO, exprima increderea in aceasta moneda. Pe aceeasi linie se inscriu operatiunile Japoniei pe piata internationala de capital, prin vanzarea de actiuni si obligatiuni asiatice, in valoare de 2,1 miliarde $ (in prima jumatate a anului 1998) si cumpararea in aceeasi perioada, de actiuni si obligatiuni europene de peste 10 miliarde $.
Alte implicatii ale introducerii EURO in activitatea firmelor
Eliminand fluctuatiile cursurilor valutare si asigurand o unitate comuna de evidenta pentru activitatile comerciale, EURO poate ameliora functionarea pietei unice. Comertul si investitiile in strainatate vor fi stimulate si, deci, se va produce o crestere a competitivitatii. Impactul va fi diferit in functie de sector, cel mai evident manifestandu-se in sectorul financiar-bancar. Activitatile nebancare vor fi afectate sub urmatoarele aspecte:
Transparenta preturilor intre tari poate inregistra o crestere. Firmele nu vor mentine diferente mari de pret intre tari, desi pietele sunt fragmentate sub aspectul fiscal; presiunea va fi mai mare in regiunile de granita si pentru bunurile cu valoare ridicata, usor de transportat.
Dubla exprimare (afisare) a preturilor. Multe persoane vor intampina dificultati considerabile in adaptarea la noua structura a preturilor, pentru depasirea acestor dificultati utilizandu-se dubla exprimare a preturilor, in EURO si in moneda nationala.
Asociatiile de consumatori au cerut ca dubla exprimare a preturilor sa devina obligatorie chiar inaintea introducerii bancnotelor si monedelor EURO. Unele firme sunt insa putin atrase de ideea obligarii prin lege, deoarece ar putea impune costuri: dubla etichetare, modificarea softwar-ului.
Implicatiile pentru departamentul financiar si trezorerie. Acesta este primul departament afectat, prin eliminarea costurilor legate de tranzactiile valutare si a riscului valutar. Lipsa riscului valutar implica doar calcule de conversie. Managerii trebuie sa se asigure ca tipurile de contracte (derivate financiare, swap valutar) capata importanta necesara. Avantajele s-ar putea extinde peste granitele UE daca EURO castiga teren ca moneda de tranzactionare pe plan internationalo.
Modificarea pietelor financiare. Firmele active pe piata de capital trebuie sa ia in considerare impactul EURO asupra pietei financiare, intrucat o piata EURO poate absorbi pietele nationale. Veniturile din obligatiuni ar putea fi afectate ca urmare a eliminarii riscului valutar. De asemenea, o importanta crescuta trebuie acordata si altor componente: lichiditatea pietei, riscul de credit, diferente fiscale. Firmele trebuie sa analizeze daca noile emisiuni de titluri sunt exprimate in EURO in perioada de tranzitie si daca cele existente ar trebui exprimate in EURO. Formarea unei piete mai mari si mai lichide ar trebui sa conduca la o mai eficienta alocare a capitalului. Spre deosebire de piata monetara si a obligatiunilor, natura produselor tranzactionate la bursa nu este afectata in aceeasi masura. Firmele cotate la bursa trebuie sa ia in calcul utilizarea EURO, iar actionarii trebuie consultati cu privire la plata dividendelor si a monedei in care sa se realizeze.
Impactul asupra sistemelor si tehnologiei informatice (IS/IT9. Nevoia modificarii sistemelor informatice reprezinta cea mai mare provocare tehnica dar si economica implicata de trecerea la EURO. Toate programele, fisierele, bazele de date si rapoartele continand informatii financiare au fost modificate. Companiile mari pot avea mii de aplicatii informatice functionale, multe dintre acestea fiind afectate de EURO. Unele firme au realizat deja evaluari ale impactului asupra sistemelor informatice. Rezultatele provizorii sugereaza ca scara problemei este comparabila cu cea a problemei anului 2000.
Din punct de vedere tehnic, operatiunea este similara procesului de solutionare a problemei anului 2000, implicand analiza a milioane de programe pentru identificarea celor care trebuie modificate. Aceasta necesita programe speciale de diagnosticare capabile sa detecteze si sa solutioneze partile din program afectate de trecerea la EURO. S-au creat si se creeaza instrumente potrivite ca si componente ale programului european de cercetare ESPRIT (European Strategic Programme for Research in Information Tehnology). Aceasta a condus la dezvoltarea unor instrumente eficiente, deja pe piata, pentru identificarea, modificarea si testarea datelor. Dupa parerea expertilor, utilizarea sistematica si atenta a instrumentelor specifice nu numai ca ajuta firmele in trecerea la EURO dar reduce si costurile cu aproape 30%. Principala provocare ramane utilizarea eficienta a resurselor umane date fiind costurile cu forta de munca, care reprezinta aproximativ 50 % din efortul general.
Costuri
Semnificativ din punct de vedere al costului este studiul realizat de ABN Amro care estima nivelul acestora la 225 milioane EURO in perioada de tranzitie. Presedintele Comitetului Executiv al Generale Bank (Belgia) estima costurile la 2,4 miliarde franci belgieni (investitii directe) in perioada 1997 - 2002 pe urmatoarele directii de actiune:
1,6 miliarde sunt destinate adaptarii sofware-ului;
0,4 miliarde pentru hardware;
0,15 miliarde pentru comunicare si training;
0,3 miliarde altele.
Cu toate acestea managerii bancii raman optimisti deoarece strategia adoptata va aduce rezultate care vor compensa atat cheltuielile facute cat si lipsa profiturilor din operatiuni.
Probleme specifice firmelor din afara Uniunii Europene. Dintre firmele in afara Euroland-ului, mai importante, sub aspectul impactului EURO, sunt companiile multinationale si firmele din Marea Britanie, Irlanda sau Suedia.
Din randul companiilor multinationale, Philips si-a declarat intentia de a trece cat mai rapid posibil la EURO. Firma Philips a decis sa isi publice raportul anual si cifrele trimestriale in EURO de la 1 ianuarie 1999. Dar raportarea in EURO este simpla in comparatie cu utilizarea EURO in administrare. De exemplu, compania trebuie sa faca fata diferentelor in cerintele statutare intre statele membre, diferente fiscale etc.
Daimler Benz se numara printre pionierii introducerii EURO. Compania a adoptat deja notiunea de "moneda de grup", semnificand inlocuirea marcii germane cu EURO pentru toate operatiunile majore.
Pentru firmele din afara zonei EURO, se recomanda pregatirea pentru introducerea EURO, intrucat, desi tara respectiva nu este in zona EURO de la inceput, exista sanse ca acest lucru sa se intample ulterior. Chiar daca Danemarca si Marea Britanie vor ramane in afara Euroland, multe dintre companiile lor trebuie sa fie pregatite sa realizeze o mare parte din tranzactiile lor intr-o noua moneda "straina".
In cazul Marii Britanii, se considera ca tranzitia la moneda unica va avea implicatii asupra afacerilor britanice, indiferent daca aceasta va participa sau nu la uniunea monetara, astfel:
companiile cele mai afectate vor fi acelea care lucreaza cu pietele financiare europene si cu partenerii europeni (clienti, furnizori etc.), in cazul neaderarii la U.E.;
firmele vor trebui sa-si revizuiasca toate aspectele operatiunilor lor, inclusiv sisteme de plati, contabilitate, trezorerie, training si acorduri legale, in cazul favorabil, al aderarii Marii Britanii la U.E.
Politica de confidentialitate |
.com | Copyright ©
2024 - Toate drepturile rezervate. Toate documentele au caracter informativ cu scop educational. |
Personaje din literatura |
Baltagul – caracterizarea personajelor |
Caracterizare Alexandru Lapusneanul |
Caracterizarea lui Gavilescu |
Caracterizarea personajelor negative din basmul |
Tehnica si mecanica |
Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice. |
Actionare macara |
Reprezentarea si cotarea filetelor |
Geografie |
Turismul pe terra |
Vulcanii Și mediul |
Padurile pe terra si industrializarea lemnului |
Termeni si conditii |
Contact |
Creeaza si tu |