Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie
Proiect societate comerciala - fabrica de mobila

Proiect societate comerciala - fabrica de mobila



INTRODUCERE

Societatea VILA S.A., sucursala „Relaxa”, se afla amplasata paralel cu drumul national DN1 – B, in orasul Mizil la jumatatea distantei dintre orasele Ploiesti si Buzau. Noua capacitate industriala a luat fiinta in luna septembrie 1968 sub denumirea Fabrica de Tapiterii „Relaxa” Mizil.

In luna septembrie 1972 fabricii i se va alatura o fabrica de mobilier tapitat, avand ca obiect al productiei: canapele fixe si extensibile, fotolii fixe si extensibile, paturi de una si doua persoane, mic mobilier tapitat. Inca de la infiintarea noii fabrici s-a tinut cont de o cooperare pe platforma creata cu produsele vechii fabrici.

Societatea Comerciala „Relaxa” S.A. a luat fiinta in anul 1991, prin inregistrarea sa la Oficiul Registrului Comertului jud. Prahova la nr. J29/5/1991. Produsele realizate in fabrica de mobila au avut si au in continuare piata de desfacere interna si externa. Relaxa a prezentat produsele sale la numeroase targuri si expozitii. La BIFE – TIMB’93 a primit diploma pentru cel mai bine amenajat si reprezentativ stand din industria lemnului. La a 6-a editie a expozitiei internationale specializate BIFE – TIMB’97, Relaxa a primit Diploma de Onoare.



In anul 1999, incepand cu 1 ianuarie, s-a transformat in S.C. VILA S.A. Sucursala Relaxa.

Creata in anul 1968, firma S.C. Relaxa S.A. Mizil, a avut ca obiect producerea si desfacerea produselor de mobila pe piata interna si externa. Dispunand de un personal de 800 de salariati, circa 25 firme straine externe partenere si o retea de distributie interna foarte bine organizata, firma S.C. Relaxa S.A. Mizil, si-a propus si a reusit incepand din anul 1990 largirea nomenclatorului de produse la intern si export, pentru a satisface cat mai bine nevoile cumparatorului.

In etapa actuala de privatizare a intregii noastre economii, S.C. Relaxa S.A. a suferit un profund proces de transformare, fiind astazi o firma privata, al carei capital este detinut in cea mai mare parte de firma S.C. VILA S.A. Bucuresti, firma specializata in comertul exterior.

Capitalul social al firmei S.C. Relaxa S.A. Mizil este astazi privat.

Societatea S.C. Relaxa S.A. Mizil este o persoana juridica, sub forma de societate pe actiuni, avand o durata de functionare nedeterminata

Profilul de activitate al S.C. Relaxa S.A. Mizil cuprinde urmatoarele :

a) operatiuni de importuri de:

Poliuretan;

Pal;

Capse;

Sarma;

Carton;

Vata minerala;

Stofa;

Piele;

Adeziv pentru lemn.

b) activitate de productie in urmatoarele domenii:

producerea de mobilier tapitat de tipul celui utilizat in sufragerii si dormitoare (mobila de hol si paturi tapitate);

producerea de saltele matlasate de diferite dimensiuni;

producerea de poliuretan in fabrica proprie de burete;

producerea de miezuri elastice si arcuri, necesare producerii de mobila;

producerea de balamale si elemente metalice.

c) activitate de comert intern:

operatiuni comerciale de depozitare, desfacere de mobila tapitata si saltele, poliuretan, diverse materiale pentru alti producatori de mobila tapitata, prin magazinul propriu de desfacere si prezentare, precum si prin distribuitorii proprii, printre care S.C. VILA International S.A. este cel mai important si vechi colaborator, fiind si actionarul principal;

operatiuni de aprovizionare materiale necesare fabricarii de mobila.

d) activitate de comert exterior – export:

operatiuni de export de produse de tapiterie;

operatiuni de export de saltele.

CAPITOLUL I
MOBILIERUL PRODUS LA S.C. VILA S.A.

1.1. Caracteristicile mobilierului tapitat realizat la S.C. VILA S.A.

La sistemul de nevoi al omului, conditiile de locuit, constituie o componenta de seama, figurand in randul nevoilor materiale fundamentale. Conditiile de locuit au un rol insemnat in refacerea capacitatii de munca, prin odihna si pe masura dezvoltarii societatii se constituie ca un factor de progres si civilizatie.

Tot mai mult se impune ca locuintele, spatiile din sectorul serviciilor sa fie comode, confortabile, frumoase, ceea ce impune noi exigente functionale, estetice. Aceasta se poate realiza prin esenta lemnoasa realizata, rezistenta deosebita a pieselor de mobilier ca urmare a executiei din lemn masiv.

In crearea mobilierului se folosesc aceleasi principii de realizare a caracterului si a expresiei artistice, ca si in arhitectura: utilitate, soliditate, frumusete. Orice piesa de mobilier nu poate fi conceputa fara o destinatie precisa, fara a servi unui scop. De aici se desprinde ideea functionalitatii pe care unii teoreticieni au absolutizat-o, considerand ca esteticul decurge automat dintr-un functional bine conceput. Insa satisfacerea deplina a functionalitatii, fara a se tine seama de latura estetica, vaduveste creatia de elementul uman. Trebuie sa existe raporturi stranse intre frumos si util, accentuarea uneia sau alteia dintre aspecte, determinand rezolvari nepractice, monotone, nepersonale. Mobilierul inseamna frumusetea formelor utile.

Nevoia de comoditate, confort si dorinta de a realiza frumosul, au condus la crearea in permanenta a noi tipuri de mobilier, a caror parte tapitata a evoluat de la simple perne la tapiterii integrate in constructia mobilierului, cu dimensiuni, forme si aspect estetic. Lucrarile de tapiterie pentru fiecare din piesele reprezentative de mobilier: taburete, scaune, fotolii, canapele, paturi etc., au evoluat in paralel cu asigurarea stabilitatii structurilor si a durabilitatii, cu imbogatirea si dezvoltarea partii tapitate. In general aparitia diferitelor forme de mobilier a fost determinata de aparitia a noi mijloace de productie, partea tapitata respectand aceleasi reguli.

Treptat s-a trecut la scaune si fotolii cu sezutul,spatarul si bratele tapitate, scaunele incomode cu sezutul de lemn fiind inlocuite cu scaune si fotolii imbracate in stofa, piele sau plus.

O tendinta accentuata o reprezinta extinderea mobilierului cu multiple functiuni indeplinite concomitent sau succesiv, asociate logic si prezentate intr-un tot unitar, comod si elegant . El este format din elemente mobile, poate fi demontat usor si completat in timp prin adaugarea de piese noi, gandite in asa fel incat sa nu strice unitatea ansamblului.

Mobila contemporana tinde catre o descompunere a volumelor, o dispersare in retea a formelor. Se studiaza forme care sa fie perfect adaptabile conditiilor anatomice. Se preconizeaza din ce in ce mai mult mobilier compus multifunctional cu utilitate maxima. Se prefera mobilierul extensibil, mobilierul din elemente interschimbabile, mobilierul modulat.

Mobilierul modern a avut, initial, o destul de stransa priza la public, mai ales datorita arhitectilor si designerilor. Astazi datele problemei apar mult schimbate in urma reconsiderarii raportului complex dintre functionalitate si calitatea estetica ambientala. E adevarat ca uneori, cautand noul, designerii forteaza nota in favoarea factorului estetic modernist si cumparatorul simte indata acest lucru. Exista cu siguranta in fiinta omului o retinere care il face sa nu indrageasca atat de mult produsele avangardiste ale designului, mobilele care ies din cadrul conventional al tiparelor. Simtul lor pentru comoditate se baricadeaza impotriva acceptarii unor piese de mobila provocatoare.

Intelegerea acestei realitati a determinat o noua orientare: renuntarea la excesele formale si intoarcerea la formele odihnitoare, la materialele traditionale. Tot mai numeroase sunt interioarele care nu mai apar ca purtand pecetea perfectionismului rece, a abilitatii organizationale, colorate cu o usoara tenta teatrala, in care singurul actor este „noul”. Pe de alta parte moda este unul din factorii cheie care influenteaza gustul consumatorilor. Fiindca asa cum exista o moda a vechiului, a existat si exista in continuare o moda a noului, uneori violent afisata. La fel de bine, o parte din publicul consumator isi manifesta preferinta pentru stilul popular autentic. Este vorba desigur de stilizarea elementelor mobilierului rustic si de adaptare a lor la cerintele vietii contemporane.

Ca urmare, oferta producatorilor de mobilier destinat locuintelor se orienteaza catre programe de mobilier stil clasic, mobilier stil modern si mobilier stil rustic. Teoreticienii au individualizat in amenajarea interioarelor actuale si asa numitul stil post modernist, in cazul caruia unitatea stilistica a ambientului se realizeaza pe baza unor coordonate noi si anume: pluritate de stiluri, forme contradictorii, ambiguitate, chiar „ironie” sau numeroase artificii spatiale si coloristice. Una din cele mai indicate solutii, care corespunde de fapt si cel mai bine modului nostru de viata actual, propune un ansamblu cu specific modern in care apar, sub planuri si trasee diferite, mici contradictii coloristice, piese de mobilier sculptat, obiecte de arta mai vechi, care vor reprezenta „bijuteriile” interiorului respectiv. Deci pe un fond modern – accente din diferite stiluri.

Unul dintre principiile de baza in amenajarea actuala si de viitor a spatiilor destinate activitatilor casnice, care permite o mare eficienta economica in concepere, realizare si exploatare, este acela al serializarii si modularii tuturor componentelor de amenajare si mobilier tapitat.

1.2. Activitatea de productie a mobilierului la S.C. VILA S.A.

Dupa functionalitate, trebuie sa se tina cont de estetica mobilierului tapitat. Frumusetea unui produs este determinata de forma, proportie, culoare si elementele decorative. Dozarea rationala a acestor factori determina valoarea estetica a produsului.

Forma este rezultanta compozitiei armonioase a liniei, suprafetei si volumului. Fiecare dintre aceste elemente are o anumita expresivitate plastica.

Linia reprezinta contururile aparente ale formei geometrice sau intersectia unor suprafete. Poate fi dreapta, curbata sau franta. Linia dreapta exprima ordine, fermitate, vigoare, rezistenta interioara a materialului. Linia curbata sugereaza flexibilitate si suplete. Utilizata impreuna cu linia dreapta, creeaza atmosfera intima specifica locuintelor. Abuzul de linii curbate exprima framantari interne ale spatului. Linia franta poate acorda formelor eleganta si, de asemenea, poate sugera miscarea. Utilizarea in mod excesiv determina oboseala ochilor. Linia orizontala este statica si exprima stabilitatea. Linia verticala este dinamica.

Suprafetele pot fi plane sau curbe in spatiu. Acestea se pot grupa in doua categorii: unele care se inchid in ele insele si altele care se deschid. Suprafetele libere, bine conturate, exprima sobrietate, siguranta, rezistenta(in cazul materialelor de acoperire monocolorate – sunt indicate pentru localuri publice, sali de spectacole, receptie etc.). Jocul de linii creat pe o suprafata sub forma de dungi, motive florale sau forme geometrice exprima miscare si creeaza buna dispozitie, voiosie. Acestea sunt indicate in camere de tineret, in camere de zi etc.

Volumul este alcatuit din suprafetele care il infasoara. Exista doua grupe mari de volume: unele dispuse in jurul unui centru de greutate(cilindrul, sfera) si altele care se disperseaza in spatiul inconjurator. Prima grupa exprima sobrietate, rigiditate, siguranta. Aceste volume sunt tipice mobilierului la mijlocul secolului al XX-lea. A doua grupa tinde sa neglijeze legile gravitatiei.

In conceptia moderna de amenajare a unui spatiu, se considera ca din punct de vedere functional, economic si estetic sunt preferate spatiile largi, compartimentate prin panouri sau mobilier. Astfel, pentru o amenajare se iau in vedere doua categorii de elemente, cele ale structurii constructiei, care sunt fixe si elementele de interior, panouri si mobilier.

Exigentele fata securitate, ergonomie si functionalitate sunt intregite de cerintele de armonie si creativitate. Totusi pentru producatorii de mobilier tapitat este valabil principiul conform caruia functionalitatea ii hotaraste obiectului forma. Noile „sisteme dinamice de mobilier tapitat” farmeca mai ales prin adaptarea lor flexibila la toate transformarile organizatorice si structurale, permitand o echipare ulterioara cu toate mijloacele electronice de lucru.

In centrul acestui echipament se afla totusi omul. Suprafetele mobile ale pieselor de mobilier tapitat pot fi schimbate dupa dorinta, in plan orizontal, vertical sau oblic.

Conducerea Suc. Relaxa analizeaza Sistemul Calitatii la intervale de sase luni, pentru a se asigura ca aceasta este in continuare adecvat si eficient. Analizele efectuate de conducere evalueaza stadiul de indeplinire a politicii si a obiectivelor in domeniul calitatii, rezultatele auditurilor interne, starea calitatii produselor, reclamatiile. Se aplica o analiza a calitatii efectuata de catre compartimentul de management potrivit procedurii respective. Analizele efectuate de conducere reprezinta inregistrari ale calitatii si sunt pastrate si tratate conform proceduri „Controlul inregistrarilor calitatii”. In vederea pregatirii pentru auditul de certificare cu un organism recunoscut se efectueaza, cu o luna inainte, analiza Sistemului Calitatii de catre conducere.

Documentele de referinta sunt urmatoarele:

fisele posturilor personalului a carui activitate influenteaza calitatea;

regulament de Organizare si Functionare;

procedura „Analiza calitatii efectuata de management”.

Resursele umane actuale ale S.C. Relaxa S.A. Mizil constau in personalul angajat in prezent cu structura prezentata mai jos, la care, in caz de necesitate, se adauga personalul disponibilizat in cursul anului 2008, dar si personalul in curs de pregatire la Grupul Scolar pentru Industrie Lemnului din Busteni.

Forta de munca a societatii este, in proportie de 90%, calificata atat prin studii, cat si la locul de munca.

In perioada 2007-2008 structura personalului a avut o tendinta descrescatoare, evidentiata in tabelul urmator in care se arata si nivelul personalului direct productiv.

Tabelul nr. 1

Structura de personal existenta la S.C. Relaxa S.A. Mizil pe perioada trim. al II-lea 2007 – trim. al IV-lea 2008

Elemente

trim. II '07

trim. III '07

trim. IV '07

trim. I '08

trim. II '08

trim. III '08

trim. IV '08

Total personal

Muncitori

Maistri

TESSA

Sursa: Documente de personal S.C. Relaxa S.A. Mizil

Pentru evidentierea evolutiei calitative a fortei de munca prezentam in continuare evolutia productivitatii muncii in perioada 2007-2008 pe fiecare luna:

Tabelul nr. 2

Evolutia productivitatii muncii in anul 2007 si 2008

Luna

Productivitatea muncii 2007

Productivitatea muncii 2008

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Am prezentat mai sus evolutia personalului incadrat pe fiecare categorie de personal si productivitatea pe care acestia au obtinut-o, evolutiv, in fiecare luna(vezi graficul de mai sus). In perioada urmatoare societatea si-a propus un program de restructurare care presupune reducerea numarului de personal indirect productiv si TESA. Prin lucrul intr-un singur schimb se va asigura continuitatea procesului de productie, personalul direct productiv lucrand prin rotatie. Numarul de personal s-a calculat la programul de fabricatie al lunii viitoare de 18 miliarde lei si la normele de timp actuale.

Tabelul nr. 3

Programul de restructurare al personalului

Personal

Nr. Actual

Nr. dupa disponibilizare

Diferenta

Muncitori direct productivi

Maistri

TESSA + ing. stagiari

TOTAL

Sursa: Documente de personal S.C. Relaxa S.A. Mizil

Resursele materiale ale societatii sunt reprezentate atat de necesitatile de mijloace fixe(activele imobilizate ce stau la baza procesului de productie), cat si activele curente.

Procurarea resurselor materiale se realizeaza prin aprovizionare de pe piata externa, dar mai ales de pe cea interna.

Resursele de active fixe se refera la imobilizarile corporale care in anul 2008 au oscilat in jurul valorii de 17.9 miliarde lei, reprezentand cca 28.6% din totalul activelor, iar cele circulante se refera la materii prime, materiale, obiecte de inventar, ambalaje, stocuri aflate la terti, care in aceeasi perioada au avut o medie de 44.1 miliarde lei, variind in functie de programul de activitate si productia realizata.

Ponderea si structura resurselor materiale este variabila depinzand de necesitatile de aprovizionat, existenta lichiditatilor, existenta furnizorilor(si durata de aprovizionare), costul transporturilor, taxele vamale, inflatia, costul materialelor, calitatea acestora. De asemenea, acoperirea necesitatilor materiale ale societatii este influentata si de relatiile pe care societatea le are cu furnizorii(vechimea relatiilor si termenii contractuali in care se desfasoara acestea) dar si de aparitia sau disparitia pe si de pe piata a furnizorilor de anumite resurse materiale. La acestea se adauga pentru informare lista cu principalii furnizori, care poate fi consultata in subcapitolul 6.4. „Aspecte privind piata si comercializarea mobilei”. De adaugat ca societatea foloseste si anumite materiale din productia proprie, cum sunt: poliuretanul, miezurile elastice arcurile sinusoidale, balamalele si alte elemente metalice.

Resursele financiare constau in disponibilitatile societatii sub forma de numerar, bani scripturali la banca, valuta. La acestea se adauga creantele ce urmeaza a fi incasate in urma vanzarii de marfuri si produse finite, stocurile de produse finite nelivrate, cat si creditele bancare obtinute.

Pentru a trage concluzii referitoare la starea financiara a societatii se urmaresc indicatorii de lichiditate, precum „Rata lichiditatii curente” (active circulante/datorii) care inregistreaza o valoare de 1.68% fata de valoarea optima de 2:1 si „Testul acid” (active circulante – stocuri)/datorii – care inregistreaza o valoare de 0.97 fata de optima 1:1.

Resursele financiare ale societatii sunt evident influentate, pe de o parte de viteza de incasare a creantelor de la clientii societatii, si, pe de alta parte, de exigibilitatea datoriilor catre diverse persoane fizice sau juridice.

Experienta sociala anterioara concretizata sub forma de normative, reguli sau modele joaca un rol important in activitatea creatoare, dar actul creatiei presupune si interventia talentului individual pentru a conferi noului produs nota specifica. Materializarea ideii in proiect, prin actul deliberat, lucid al compozitiei, incheie prima etapa din procesul aparitiei produsului. Etapa executiei reproduce in spatiu reprezentarile bidimensionale ale proiectului.

In functie de faza existentei(oferta, prototip, serie 0, serie mare sau masa) trebuie elaborate o serie de documentatii specifice.

Documentatii elaborate la intocmirea ofertei comerciale:

desen de prezentare a produsului(format A4 – vederi si sectiuni scara 1:10; 1:20; 1:25; 1:50);

descrierea tehnica a produsului;

antecalculul informativ al pretului de vanzare al produsului(schema structurala a produsului, elaborarea bazei de calcul pentru stabilirea consumurilor de materii prime, materiale si manopera, calculul consumului de materii prime, materiale si evaluarea acestora, calculul estimativ al manoperei).

Este important de retinut faptul ca dupa omologarea prototipului(faza in care se verifica dimensiunile de gabarit, functionalitatea si estetica) si contractarea pentru fondul pietii, produsul trebuie trimis la laboratorul institutului de specialitate pentru verificarea proprietatilor fizico-mecanice si a fiabilitatii. In baza certificatului de calitate se intocmesc documentele necesare lansarii in fabricatie.

Functia de proiectare trebuie sa asigure transpunerea necesitatilor clientului in specificatii tehnice pentru materiale, produse si procese, fapt ce are ca rezultat obtinerea unui produs care sa satisfaca asteptarile clientului, la un pret acceptabil, dar care sa asigure si obtinerea unui beneficiu satisfacator pentru intreprindere. In cazul de fata produsul este reprezentat de mobilierul tapitat si produsele de tapiterie. Acestea reprezinta valori materiale, determinate de functiile practice-utilitare si valori spirituale determinate de functii estetice, educative, gnoseologice etc.

Aparuta ca o necesitate sociala, stiinta moderna „Industrial Design” sau mai simplu „Design” rezolva cu succes problema dintre functionalitate si forma produselor industriale. Functionalitatea reprezinta principala ratiune constructiva a mobilierului tapitat. Orice produs trebuie sa fie cat mai util, sa indeplineasca atributele necesare crearii unui confort cat mai ridicat. De aceea e impune ca la inceputul fazei de conceptie sa se defineasca toate functiile pe care trebuie sa le indeplineasca produsul respectiv.

1.3. Calitatea materiilor prime si auxiliare

Analiza activitatii de aprovizionare cu materii prime de la principalii furnizori este o problema foarte importanta pentru orice intreprindere care urmareste eficientizarea activitatii economice desfasurate, ca efect al reducerii costurilor de productie concomitent cu cresterea performantelor tehnico-calitative.

O astfel de analiza la S.C. Relaxa S.A. Mizil scoate in evidenta faptul ca unitatea a urmarit sa tina pasul cu tendintele generale de reducere a costurilor manifestate in industria de profil si ca a cautat cele mai bune solutii de aprovizionare in ceea ce priveste raportul calitate-pret.

Materiile prime folosite in industria de mobila sunt in cea mai mare parte (proportie de aproximativ 80%) materii naturale, in special lemn de diferite esente sau inlocuitori ai lemnului: panouri furniruite, PAL, placaje, placaje melaminate.

Urmatorul tabel arata situatia aprovizionarii cu principalele materii prime la S.C. Relaxa S.A. Mizil, asa cum s-a prezentat ea intre anii 2006-2008.

Tabelul nr. 4

Situatia aprovizionarii cu materii prime de la principalii furnizori

Nr. crt.

Materie prima

Anul 2006

Anul 2007

Anul 2008

Furnizor

Pret (lei/m²)

Furnizor

Pret (lei/m²)

Furnizor

Pret (lei/m²)

Scai (mat. de acoperire)

Ancroma SRL Piatra Neamt

Ancroma SRL Piatra Neamt

Ancroma SRL Piatra Neamt

Vata si tapinet (materiale netesute)

Minet SA Ramnicu Valcea

SC Import Export Romania Ind. Minet SA Ramnicu Valcea

SC Import Export Romania Ind. Minet SA Ramnicu Valcea

Matase pentru saltele (mat. de acoperire)

SC Textor Targu Mures

HA-BA Textil Sarai

HA-BA Textil Sarai

SC Textor Targu Mures

SC Textor Targu Mures

PFL dur de 3,2 mm (material principal)

SC Stecotrans Mizil

SC Stecotrans Mizil

SC Carpatina Ramnicu Valcea

SC Stecotrans Mizil

Cherestea fag (material principal)

SC Cozia Forest Ramnicu Valcea

SC Cozia Forest Ramnicu Valcea

SC Agro - conserv SA Breaza

PAL clasa A

SC Bistrita SA

SC Bistrita SA

SC Carpatina Ramnicu Valcea

Placaj 4 mm

SC Braila SA

SC Carpatina Ramnicu Valcea

SC Carpatina Ramnicu Valcea

Carton mucava

SC Cahiro Scaieni

SC Cahiro Scaieni

SC Ronolocar-ton Cluj

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Analiza aprovizionarii pe principalele tipuri de materii prime:

Scai – in anul 2007 a fost contactat furnizorul turc Ceher Deri care a livrat materie prima la pretul de 55.000 lei/m². Acest lucru a permis renegocierea cu furnizorul traditional Ancroma S.R.L. Piatra Neamt a unui pret mai mic de livrare si acesta a ramas in continuare furnizorul de scai si datorita calitatii superioare a materiei prime livrate.

Vata si tapinet – in anul 2006 societatea comerciala Relaxa S.A. Mizil se aproviziona de la Minet S.A. Ramnicu Valcea, dar incepand din 2007 a gasit mult mai avantajoasa oferta celor de la S.C. Import-Export Romania Ind. S.R.L. Timisoara. Calitatea materiei prime livrate este mult mai buna decat cea de la Minet S.A. Ramnicu Valcea, pretul de asemenea este mai mic, chiar si costurile cu transportul sunt mai reduse in cazul aprovizionarii de la furnizorul timisorean. Totusi, nu se poate renunta la Minet S.A. Ramnicu Valcea pentru ca S.C. Import-export Romania Ind. S.R.L. Timisoara nu poate furniza vata si tapinet pentru intreaga capacitate de productie a cumparatorului S.C. Relaxa S.A. Mizil.

Matase pentru saltele – din 2006 S.C. Relaxa S.A. Mizil a gasit un furnizor  mult mai bun decat furnizorul de pana atunci S.C. Textor Targu Mures. Noul furnizor, HA-BA Textil Sarai, este din Turcia si ofera o calitate superioara a matasei la un pret substantial mai mic. Totusi, pentru desfasurarea continua a activitatii de productie, S.C. Relaxa S.A. Mizil inca mai apeleaza la vechiul furnizor atunci cand materia prima din Turcia nu soseste in timp util in fabrica.

PFL dur de 3,2 mm – S.C. Stecotrans S.R.L. Mizil este un intermediar si nu producator de aceea pretul lor de vanzare este mai mare. In prezent s-a renuntat partial la acest furnizor in favoarea lui S.C. Carpatina Ramnicu Valcea. Atunci cand producatorul de la Ramnicu Valcea nu poate executa la timp si in totalitate comanda, se apeleaza la intermediarul din Mizil.

Cherestea fag – incepand cu anul 2008 s-a renuntat la furnizorul din Ramnicu Valcea care oferea materie prima la un pret mai mare decat noul furnizor prahovean. De asemenea, cheresteaua adusa de la Ramnicu Valcea necesita si cheltuieli mai mari de transport.

PAL cl. A – din 2008 s-a renuntat la vechiul furnizor S.C. Bistrita S.A. pentru ca s-a gasit un pret de achizitie mult mai convenabil la S.C. Carpatina Ramnicu Valcea.

Placaj 4 mm – din 2007 s-a renuntat la vechiul furnizor S.C. Braila S.A. pentru ca S.C. Carpatina Ramnicu Valcea ofera la o calitate identica un pret mai mic.

Carton mucava – incepand cu 2005 s-a renuntat la furnizorul din Scaieni in favoarea unui furnizor din Cluj, pentru ca acesta furnizeaza un carton de calitate mai buna la un pret mai mic.

1.4. Procesul tehnologic

Procesul tehnologic de fabricare a mobilierului tapitat este deosebit de complex si are mai multe faze tehnologice.

Aprovizionarea cu materiale necesare fabricarii de mobilier tapitat este prima faza a procesului tehnologic si influenteaza decisiv prin calitatea produselor finite. Aprovizionarea cu materiale necesare fabricarii mobilierului tapitat consta in:

aprovizionare produse materiale textile ca: stofa, panza, materiale netesute de umplere;

aprovizionare cherestea si produse lemnoase;

aprovizionare de sarma, tabla si alte produse feroase tehnice;

aprovizionare cu ata, fermoare, pasla si alte produse similare.

Depozitarea materialelor se realizeaza in conformitate cu reglementarile din stasurile de produse.

Pregatirea. Procesul de pregatire cuprinde o gama variata de operatii specifice fabricarii produselor de tapiterie.

Succesiunea operatiilor in procesul de pregatire este urmatoarea:

croit materiale de umplere(covor impaslit, poliuretan, par cauciucat, textile netesute etc.);

croit materiale de acoperire(piele, panze, stofe, folie PVC etc.);

croit repere lemn.

Croirea materialelor de acoperire este operatia de baza a procesului de pregatire a materialelor de acoperire. De buna executie a acestor operatii depinde calitatea produselor, precum si incadrarea in consumurile specifice de materiale stabilite. Croirea se poate face cu insemnare dupa sablon sau fara insemnare in cazul in care croirea se face mecanic pe masina „ADAMSON 10” pe lungime si latime. Croirea dupa insemnare se executa cu aparate portative cu disc sau cu foarfeci electrice.

Croirea reperelor din lemn se realizeaza exclusiv mecanizat. Aceste operatii se realizeaza in sectii specializate.

Procesul tehnologic de tapitare a fotoliilor, canapelelor si saltelelor detasabile

Fotoliile si canapelele fac parte din grupa mobilierului cu functii combinate de sedere si de odihna.

Constructiv se cunosc mai multe sisteme de tapitare a acestor piese de mobila. Modul de executare a tapiteriei este in functie de forma scheletului, natura materialelor folosite si de calitatea produselor ce se obtin.

Fotoliile si canapelele care indeplinesc dublul rol – de sedere si pentru dormit – au constructia scheletelor si a ramelor de tapiterie mai complexa decat a obiectelor cu o singura utilizare, ca urmare a dispozitivelor de rulare si translatie a partilor componente.

Ca materiale de sustinere la fotolii si canapele se folosesc in principal urmatoarele:

chingi textile sau din benzi de otel;

chingi elastice de cauciuc fixate de rame prin accesorii adecvate;

arcuri orizontale de diferite constructii, ca: sinuoase(zig-zag), cu spire cilindrice turtite, cilindrice in tub PVC;

miezuri din arcuri in diverse sisteme constructive(Schlarafia, Bonnel etc.).

Ca materiale de umplutura se intrebuinteaza covoare din poliuretan, perne mulate din fibre vegetale si par cauciucat, covoare din fibre vegetale impaslite pe suport textil, covoare de vata.

Prin materialul de umplere se obtine forma exterioara definitiva a fotoliilor si canapelelor. Sezutul, spatarul si bratele tapitate au forma, usor convexa, forma ce se obtine prin urmatoarele mijloace:

folosirea de arcuri sinuoase cu o curbura in plan orizontal;

adaugarea unor straturi de material de umplutura, poliuretan sau covor impaslit, creand dimensiuni variabile pe inaltime;

utilizarea pernelor profilate prin matritare, executate din poliuretan sau fibre gumificate cu muchii intarite, formand cantul pieselor tapitate.

Ca materiale de acoperire se utilizeaza stofe din materiale textile sau folii PVC, uneori si piele naturala, cu fete netede sau matlasate, croite si cusute in forme corespunzatoare mularii peste pernele create prin umplere.

Solutiile constructive de tapitare moderna au permis ca si la aceste produse sa se aplice un proces tehnologic cu un grad avansat de mecanizare. Procesul de tapitare al fotoliilor si canapelelor este un proces in totalitate mecanizat.

Utilizarea dispozitivelor de presat cu aer comprimat asigura obtinerea unor forme regulate si uniforme la pernele de sezut si spatar, iar extinderea aparatelor de capsat actionate pneumatic a condus la eliminarea cuielor de tapiterie.

Succesiunea operatiilor la tapitarea unui fotoliu cu sezut, spatar si brate tapitate este urmatoarea:

asigurarea materialelor necesare si verificarea modului de executie a scheletului;

asezarea si fixarea miezurilor de arcuri, a arcurilor spirale la spatar, precum si acoperirea cu panza de sac se executa preponderent manual, iar fixarea arcurilor si a panzei de scheletul din lemne se realizeaza prin baterea pneumatica a capselor metalice de dimensiuni corespunzatoare cu ajutorul aparatelor portative de capsat;

asezarea materialelor de umplutura, perne sau covoare din poliuretan sau fibre cauciucate si fixarea materialului de umplutura de schelet prin capse in afara de perna asezata peste arcuri, care se fixeaza prin cusaturi executate manual;

fixarea stratului de amortizare(vata sau fasii subtiri de poliuretan), in cazul in care materialul pregatit pentru imbracare nu are fete matlasate, se efectueaza prin incleiere superficiala cu adeziv pe baza de PVA;

imbracarea, acoperirea cu stofa de fata se realizeaza prin tragere si intindere manuala, iar fixarea se face prin capse batute cu aparate pneumatice.

Spre deosebire de fotolii si canapele, saltelele detasabile executate dupa procedee industriale sunt produse de tapiterie aparute mai tarziu, destinate echiparii paturilor, canapelelor si divanelor. Salteaua detasabila este un produs finit care se poate livra(ca urmare a specializarii productiei) fie in fabricile de mobila pentru integrarea acestora in garniturile de mobila, fie la fondul pietii pentru desfacere pentru consumatori. Salteaua poate fi suprapusa peste somiera unui pat sau divan, sau poate fi asezata direct in cutia patului, caz in care necesita un suport de sustinere care poate fi rigid sau elastic. Sistemul rigid se foloseste la mobilierul mai putin pretentios.

Operatiile specifice confectionarii saltelelor detasabile cu arcuri incorporate sunt urmatoarele:

inchiderea materialului ce formeaza cantul saltelei. Aceasta operatie se face prin coasere la o masina de cusut electrica prevazuta cu un sistem reglabil de masurare si intindere;

perforarea si capsarea materialelor pentru canturi. Operatia consta in stantarea materialului de acoperire pentru canturi si fixarea simultana a ventilelor de aerisire si a capselor pentru manerele de manipulare;

fixarea covorului impaslit de fetele miezului de arcuri. Covoarele impaslite sunt asezate pe ambele fete ale miezului din arcuri si fixate prin capsare pe rama ce formeaza cantul miezului;

inchiderea stofei de imbracat(coaserea cantului). La salteaua umpluta urmeaza sa se inchida gaura lasata libera pentru umplere, la care cusatura trebuie realizata identic ca la restul canturilor;

butonarea sau matlasarea fetei. In scopul intinderii si fixarii materialului de fata de cel de umplutura, se utilizeaza sistemul de butonare a fetelor, care consta in prinderea cu ata a butoanelor amplasate in mod simetric si uniform pe fetele saltelei. Operatia se executa in mod automat pe masina;

protejarea stofei de fata. Pentru protejarea saltelei contra prafului si a murdariei provocate de manipulare si de transportare, saltelele sunt acoperite cu folii subtiri si transparente de PVC.

Montajul final al produselor de mobilier tapitat

Atat in cazul unui produs executat in varianta cu schelet aparent, cat si in varianta cu schelet ascuns, ca ultima operatie, in vederea obtinerii produsului finit este montajul final. In primul caz, dupa asamblarea partii finisate, aceasta se asambleaza cu cea tapitata, rezultand produsul finit. In cazul unui produs construit in varianta cu schelet ascuns, subansamblul sezut se monteaza cu spatarul, apoi cu bratele, care impreuna cu pernele detasabile dau nastere produsului. Pentru cresterea productivitatii muncii, la operatia de montaj au fost realizate dispozitive de realizare subansambluri tapitate.

Ca elemente pentru asamblare pot fi utilizate:

suruburi cu cap bombat si gat patrat pentru lemn;

suruburi combinate de lemn – metal;

suruburi cu cap inecat crestat etc.

1.5. Considerente generale despre piata mobilei

Piata interna. Cu toate ca in proportie de aproape 80% mobila romaneasca se exporta, pentru o dezvoltare echilibrata a sectorului este necesara acordarea unei atentii deosebite pietei interne, in sensul adaptarii la cerintele actuale si previzibile ale consumatorilor.

Scaderea comertului intern cu produse de mobila romaneasca de la 31.1% din productie in anul 1989, la 21.9% in 2007 in conditiile in care volumul productiei a scazut cu numai 50%, este explicabila, in principal, ca urmare a scaderii puterii medii de cumparare a populatiei. Tipurile de mobilier tapitat oferite pietei interne de producatorii romani nu difera esential de cele oferite pietelor vestice, de asemenea si preturile de vanzare. In aceste conditii, reducerea vanzarilor interne a fost cauzata si de neadaptarea ofertei producatorilor la cerintele cumparatorilor romani.

Piata externa. Producatorii romani de mobila, prin studii de piata realizate la nivelul Asociatiei patronale sau prin institutii specializate, vor trebui sa cunoasca tendintele de pe pietele externe, pentru a-si orienta exportul spre pietele cu potential de consum ridicat. In noul context, OECD(Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare) a revenit asupra estimarilor privind rata de crestere economica in anul 2008 in statele membre. Ajustarea este apreciata ca fiind drastica, de la 2.8%, cat se preconiza la jumatatea acestui an, la 1.2%. In aceste conditii producatorii romani de mobila trebuie sa faca fata urmatoarelor provocari:

consolidarea pietelor vestice prin diversificarea ofertei si cresterea calitatii produselor;

reintrarea in forta pe piata Federatiei Ruse si in general pe cele ale CSI;

cresterea ofertei de mobila pe pietele tarilor vecine sau apropiate;

crearea de parteneriate cu structuri de productie sau comerciale ce pot asigura piete de vanzare.

Canale de distributie pentru mobilierul tapitat. In ceea ce privesc cifrele care se refera la Germania, Italia, Franta, Marea Britanie si Spania se observa ca in sectorul mobilierului tapitat nisele vanzarilor independente si vanzarilor directe detin cea mai mare parte – 41% din piata, urmate de grupurile de achizitie cu 26% si distributia specializata la scara larga 14%.

Comparativ cu 1993 , detailistii independenti si vanzarile directe au inregistrat o diminuare considerabila a partii lor, de la 56% la 41%. Toate celelalte canale au profitat de acest lucru:

grupurile de achizitii au castigat 5%;

distributia specializata la scara larga a castigat 3 puncte procentuale;

specialistii si-au vazut partea crescand la 8% fata de 5% cat fusese in 1993.

Chiar si vanzarile prin comenzi postale au crescut, astfel ca acest canal detinea 3% din vanzari in 2007 fata de 1% in 1993.

CAPITOLUL II
ANALIZA REALIZARII UNOR SORTIMENTE DE MOBILA DE CALITATE SUPERIOARA LA S.C. RELAXA S.A. MIZIL

2.1. Analiza activitatii de productie si comercializare pe baza indicatorilor valorici

2.1.1. Analiza situatiei generale a activitatilor de productie si comercializare pe baza dinamicii indicatorilor valorici

Activitatile de productie si comercializare reprezinta obiective importante ale societatilor comerciale, indiferent de forma de proprietate, deoarece prin aceasta se satisfac nevoile individuale si sociale.

Pentru dimensionarea si analiza activitatii de productie si comercializare se foloseste un sistem de indicatori valorici, care, prin continut, pot caracteriza anumite aspecte ale firmei. Astfel :

a) cifra de afaceri (CA) – reprezentand suma veniturilor din vanzari (de marfuri, de produse, lucrari si servicii);

b) productia marfa fabricata (Qf) – reprezentand valoarea bunurilor destinate vanzarii;

c) productia exercitiului (Qe) – reprezentand dimensiunea intregii activitati a firmei, respectiv suma productiei vandute (CA), a variatiei productiei stocate (Qs) si a productiei imobilizate (Qi) – productia de mijloace fixe realizate in regie proprie;

d) valoarea adaugata (Qa) – reprezentand bogatia nou creata de un agent economic, pe parcursul unui exercitiu financiar, altfel spus capacitatea firmei de a produce avere. Valoarea adaugata rezulta daca din rezultatul intregii activitati a firmei (productia exercitiului) deducem consumurile provenind de la terti (consumul de materii prime, materiale auxiliare, combustibil, energie, apa etc.).

Rezultatele analizei activitatii de productie si comercializare stau la baza fundamentarii programului de productie si comercializare pentru perioada urmatoare, precum si la baza stabilirii unor obiective strategice pentru dezvoltarea firmei.

Din analiza datelor rezulta ca programul de productie si comercializare este bine fundamentat, pentru ca fata de realizarile perioadei precedente, firma si-a propus o crestere cantitativa si calitativa la toti indicatorii valorici.

Cu alte cuvinte, dinamica prevazuta (planificata) de intreprindere pentru indicatorii valorici respecta corelatiile normale, in sensul ca:

Si-a propus o crestere mai rapida a cifrei de afaceri fata de a productiei, ceea ce presupune ca prin programul de productie a prevazut crearea conditiilor favorabile asigurarii desfacerii productiei fabricate si reducerii stocurilor;

Si-a propus un ritm superior de crestere a productiei de marfa fabricata fata de ritmul productiei exercitiului, ceea ce presupune ca prin programul de productie sunt create conditiile reducerii stocurilor de productie neterminata (fara a afecta continuitatea procesului de productie);

Si-a propus un ritm superior de crestere la valoarea adaugata fata de ritmul productiei exercitiului, ceea ce presupune ca sunt create conditiile necesare ca prin program sa scada ponderea consumurilor intermediare, cu implicatii favorabile asupra costurilor si profitului.

2.2. Analiza productiei fizice pe total si pe sortimente

Gama de produse realizata de S.C. RELAXA S.A. are o mare diversitate, societatea realizand noua grupe de produse: holuri, canapele, fotolii, paturi, saltele, miezuri elastice si arcuri sinusoidale, feronerii, poliuretan, produse diverse (tabureti, pernite decorative, huse etc.). Aceste produse sunt realizate atat pentru piata interna, cat si pentru piata externa (holuri, canapele, fotolii, paturi), catre diverse categorii de beneficiari persoane fizice sau juridice.

Fiecare grupa de produse de mai sus se detaliaza in functie de mai multe elemente de diferentiere, cum sunt modelul, materialul de acoperire, extensibil sau nu, ornamente din lemn.

Pentru piata interna se realizeaza urmatoarele produse – holuri – garnituri in diverse combinatii, cu diferite materiale de acoperire, cu diferite functionalitati, folosite in special pentru decorarea sufrageriilor si saloanelor. Enumeram in continuare holurile ce au avut in anul 2008 o mai mare frecventa in programul de productie al societatii, lista imbogatindu-se cu holurile ce au avut o frecventa mai mica de realizare sau care nu s-au mai produs in ultima perioada de timp din cauze obiective.

Holurile sunt realizate cu diferite materiale de acoperire, cum sunt: plusurile, stofa, scai sau piele. Dintre acestea o parte se executa cu ornamente din lemn: holul Katia, holul Iulia, Holul Niclas.

Valoarea holurilor este calculata la pret de productie, fara a cuprinde adaosul comercial.

Canapelele se realizeaza cu trei sau doua locuri, cu diferite materiale de acoperire, extensibile sau neextensibile, cu diferite modalitati de extensie, diferite modele, cu perne decorative sau fara. Pentru analizarea acestei grupe de produse se sorteaza canapelele dupa criteriul extensiei, a ornamentelor din lemn si al numarului de locuri.

Pentru completarea analizei, prezentam in continuare valoarea vanzarilor realizate pe un sortiment de canapele si proportia acestora in totalul vanzarilor de canapele.

Tabelul nr. 5

Structura sortimentala in productia de canapele

Tipuri de canapele

Numar de sortimente

Valoarea productiei (mii lei)

% in productia de canapele

Extensibile

Neextensibile

TOTAL

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

In urma sortarii canapelelor se observa ca ponderea canapelelor de 3 locuri este mai mare decat cea a celor de 2 locuri, avand o proportie de 58 % din totalul canapelelor. In privinta extensiei analiza arata ca cea mai mare parte a canapelelor realizate sunt extensibile si au o proportie de 77 %, pe cand cele neextensibile au o pondere de 23 %.

Se observa ca cele mai multe canapele sunt extensibile, dintre acestea cea mai mare pondere o au cele de doua locuri, 65 %, diferenta revenind celor de trei locuri. De asemenea, se realizeaza 42 % din canapele( 13 canapele) si in varianta de 3 locuri si in cea de 2 locuri( ex: Katia, Milano etc.).

Canapelele realizate cu ornamenti de lemn au o pondere de 39 % din totalul canapelelor realizate, ponderea cea mai mare avand-o cele fara ornamentatii.

Fotoliile: se realizeaza fixe sau extensibile, cu diferite materiale de acoperire, in diverse combinatii cu canapele sau holuri, avand un design divers.

In vederea unei analize mai amanuntite prezentam si valoarea fotoliilor pe sortimente.

Cea mai mare parte a fotoliilor care se realizeaza sunt fixe, in proportie de 93%, extensibile fiind doar fotoliul Bertha si fotoliul Paris, care reprezinta 7%.

Societatea realizeaza si fotolii speciale pentru copii, cum sunt fotoliul Bebe si fotoliul Disney care au dimensiuni si design special pentru grupa de beneficiari carora se adreseaza si care sunt ornate cu ursuleti din plus executati din acelasi material de acoperire.

O mare parte dintre fotoliile realizate, in proportie de 43%, au ornamenti din lemn la brate, cu model sau simpli si care pot fi colorati in functie de culoarea materialului de acoperire. Fotoliile fara ornamenti au bratele acoperite in materialul de acoperire.

Avand in vedere tabelul de mai sus observam ca cele mai vandute fotolii sunt fotoliul Paris, cu o proportie de 39% si fotoliul Bertha cu 26%, dupa care urmeaza fotoliul Tub cu 4.84% si fotoliul Ana cu 4.77%. fotoliile Paris si Bertha s-au realizat atat in varianta fixa cat si in cea extensibila, de aceea tragem concluzia ca cele mai vandute fotolii (simple, neincadrate in holuri) au fost cele extensibile.

Paturile: se realizeaza pentru o singura persoana sau paturi duble, cu lada sau fara, cu husa detasabila sau nu, cu spatare de un design deosebit(imbracat in plus sau cu ornamenti de lemn, cu oglinzi, cu noptiere etc.). cu diferite materiale de acoperire. 

Pentru completarea analizei adaugam la oferta de paturi si structura sortimentala, respectiv valoarea productiei pe fiecare sortiment in parte.

Pe baza datelor furnizate de tabelele de mai sus putem trage mai multe concluzii, si anume: societatea Relaxa realizeaza un numar de 17 modele de paturi, care se diferentiaza, in functie de dimensiune, utilitate(cu lada sau fara), estetica, functionalitate (cu etajere sau fara). Asadar observam ca se executa in cea mai mare parte paturi duble de mijloc, 70% din total, cele pentru o persoana detinand restul de 30 %. In ceea ce priveste ponderea lor valorica, paturile simple detin o pondere de 15.70% din totalul vanzarilor de paturi, iar cele duble o proportie de 84.30%, adica 2150 mil. lei.

Se executa in proportie de 65%(11 modele) paturi cu lada pentru depozitarea pledurilor si a pernelor, de aici reiesind din nou preocuparea societatii de a oferi beneficiarilor produse atat utile cat si functionale. Paturile cu lada detin din totalul vanzarilor de paturi cea mai mare proportie, 75.70%, adica 1930 mil. lei, in timp ce paturile fara lada au o pondere de doar 24.30%.

Cele mai cautate paturi sunt paturile Betty de toate dimensiunile, datorita lazii, dar si pretului de vanzare mai mic decat al celorlalte paturi, ele indeplinind cel mai bine criteriul utilitate-pret.

Paturile din seria Model P01-07 se executa pentru doua persoane, sunt paturi de mijloc, au spatar estetic si pot fi realizate cu noptiere care se integreaza in spatar si cu garnituri pentru pat, formate din perne si cearceaf.

Saltelele realizate de catre S.C. Relaxa S.A. Mizil au o gama larga de dimensiuni si pot fi acoperite cu panza, matase, tesatura Grecia si chiar plus. De asemenea ele au in componenta miez elastic imbracat in poliuretan masiv, ceea ce le da rezistenta si forma.

S.C. Relaxa S.A. Mizil realizeaza saltele detasabile matlasate pentru o persoana sau pentru doua de diverse dimensiuni, de la lungimea de 1900 mm pana la 2100 mm, cu latimea de la 700 m pana la 1800 mm.

Pe langa aceste dimensiuni executate pe flux ( de serie) societatea poate realiza si altele in functie de cerintele beneficiarilor, care nu sunt de serie: salteaua detasabila matlasata pat copii: 1200x600x160 si salteaua detasabila matlasata 1400x700x160.

In urma analizei grupei de saltele se observa o pondere sortimentala mai mare a saltelelor pentru o persoana de 55.55%, care reprezinta valoric 66% din totalitatea vanzarilor de saltele. Tragem concluzia ca, in ciuda faptului ca au o valoare unitara mai mica, saltelele simple au o pondere mai mare ca numar in totalul saltelelor realizate si vandute in anul trecut.

Din saltelele prezentate in tabelul de mai sus observam ca cele mai vandute dimensiuni de saltele sunt cele de 2000x900x160x cu o proportie de 14.85% din totalul vanzarilor de saltele, dupa care urmeaza 2000x800x160 cu 11.77%, 2000x1600x160 cu 9.52% si 2000x700x160 cu 9.13%.

Miezuri elastice si arcuri sinusoidale: reprezinta produse realizate din sarma folosite in special in industria de mobilier tapitat si care sunt folosite de catre societate ca semifabricat la realizarea mobilierului sau sunt vandute ca marfa la diversi beneficiari. Categoriile de miezuri se diferentiaza in functie de grosimea sarmei si numarul de rame care imbraca miezurile:

Miez elastic cu sarma de 1.4 fara rama, cu o rama sau doua rame;

Miez elastic cu sarma de 2.2 fara rama, cu o rama sau doua rame;

Miez elastic cu sarma de 2.5 fara rama, cu o rama sau doua rame;

Arc sinusoidal cu sarma de 3.5 si 4.

Feronerii: sunt produse realizate din metal folosite pentru imbinarea elementelor din lemn, pentru extensii, pentru extensii sau pentru alte destinatii. Feroneriile sunt realizate atat ca semifabricat pentru produsele proprii cat si pentru vanzarea ca marfa catre clienti. Dintre feroneriile executate enumeram pe cele mai folosite:

Agrafe tensionare de diferite lungimi, baghete tensionare de diferite lungimi, balamale BCC 1, balamale BCC 2, balamale Betty 1, balamale Bety 2, balamale Pafta, bolt agatare, bucse, elemente de cuplare, feronerie MPR 01, feronerie Gent, feronerie Karina, feronerie Niclas, feronerie Anika, feronerie Angi, feronerie Macao, cleme de intindere, nituri BCC.

Poliuretan: se realizeaza buret prin fabrica proprie de doua densitati, si anume: cu densitatea de 22, poliuretan turnat si cu densitatea de 50, poliuretan mozaic din deseuri de poliuretan masiv.

Ambele dimensiuni sunt folosite atat in producerea mobilierului ca semifabricat, cat si ca marfa prin vanzarea catre diverse persoane fizice sau juridice.

Produse diverse: in aceeasi grupa de produse se realizeaza tabureti, papuci de casa, perne decorative, cuverturi, huse din care enumeram:

Taburet Bertha, taburet Gill, taburet Mary, taburet Val, taburet Frieda, taburet Marika, taburet Semiluna, taburet cu lada, papuci de casa din plus, cuverturi pentru paturi de diferite dimensiuni, huse pentru garnituri sau pentru masini, pernite decorative de diverse dimensiuni cu diferite umpluturi, masute pentru sufragerii mici sau mari etc.

Taburetii sunt realizati atat din plus cat mai ales cu deseuri de piele sau scai. Produsele diverse pot intra in componenta holurilor sau pot fi vandute odata cu canapelele sau paturile.

CAPITOLUL III
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

3.1 Analiza fondului de rulment

Principalele probleme ale analizei fondului de rulment sunt:

Conceptul de fond de rulment si semnificatia sa in analiza financiara;

Cauzele variatiei fondului de rulment;

Interpretarea marimii fondului de rulment;

In ciuda numeroaselor tentative ale specialistilor este imposibil de a defini nivelul “normal” al fondului de rulment aplicabil tuturor intreprinderilor. Asa cum se precizeaza in teoria economica nivelul fondului de rulment trebuie apreciat in functie de doua imperative contradictorii: solvabilitatea si eficacitatea.

Imperativul solvabilitatii obliga intreprinderea sa-si asigure mijloacele financiare necesare achitarii datoriilor scadente. In aceste conditii, intreprinderea este tentata sa-si asigure un fond de rulment suficient de ridicat, astfel incat ea sa poate face fata in orice moment platilor scadente.

Daca criteriul solvabilitatii ar fi singurul criteriu al rationamentului financiar, atunci ar insemna ca intreprinderile se gasesc intr-o situatie favorabila atunci cand au un fond de rulment maxim.

Dar, in conditiile caracterului limitat, restrictiv al resurselor, fiecare intreprindere cauta sa le utilizeze cat mai eficient cu putinta. Capitalurile permanente sunt purtatoare ale unui cost si ca atare utilizarea lor rationala constituie un imperativ major. Utilizarea rationala a resurselor presupune folosirea unei parti cat mai mari din resursele stabile pentru a marii capacitatile de productie, vanzarile, rezultatele. Satisfacerea imperativului eficacitatii conduce la minimizarea fondului de rulment. In practica economica, intreprinderile realizeaza de regula un compromis intre cele doua imperative, ponderea fiecaruia fiind dependenta de sectorul de activitate, de politica financiara a intreprinderii, de faza de maturitate a acesteia.

In analiza financiara, pentru aprecierea nivelului FR se recomanda urmatoarele metode:

a) analiza in corelatie cu specificul sectorului de activitate;

b) analiza prin metoda ratelor;

c) analiza prin raportare la NFR;

a) Sectorul de activitate, are in toate cazurile, o influenta hotaratoare asupra valorii fondului de rulment. In cele ce urmeaza vom face referire la cateva domenii cheie, incercand, in limita posibilitatilor sa prezint si parerea analistilor financiari.

In industria grea si in domeniile cu ciclu lung de fabricatie, se impune existenta unui FR important, in masura sa asigure finantarea activelor stabile si partial a nevoilor de exploatare.

Pentru intreprinderile cu un ciclu de activitate de 3-6 luni, fondul de rulment trebuie sa finanteze cca.40% din activul sau circulant.

Pentru intreprinderile industriale fara probleme specifice legate de stocuri, care se incadreaza in termene de productie normale FR “normal” reprezinta 10% din cifra de afaceri sau 20% din activul circulant.

In afara distributiei, activitatea se poate desfasura in conditii normale cu un fond de rulment foarte mic sau chiar negativ. Aceasta se explica prin faptul ca in acest sector de activitate creantele au pondere si o durata de rotatie mica, comparativ cu datoriile care au o pondere mai mare si o rotatie relativ mai lenta.

In sectorul serviciilor se impune existenta unui fond de rulment, chiar daca intreprinderile respective nu dispun de stocuri. Acest fond de rulment are rolul de a ajusta decalajul dintre durata creantelor si a datoriilor.

In cadrul intreprinderii asupra analizei, avem urmatoarele situatii:

A)    Calculul indicatorilor de echilibru pe baza bilantului functional.

Calculul FRNG

a)     FRNG = Resurse durabile – Activ imobilizat brut

Tabelul nr. 6

Calculul FRNG

Resurse durabile

Capitaluri proprii

Provizioane

Amortismente si provizioane de activ

Datorii financiare

Total

Activ imobilizat brut



Imobilizari necorporale

Imobilizari corporale

Imobilizari financiare

Total

FRNG

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

b)    FRNG = (ACE + ACAE + D) – (DE + DAE + CT)

Tabelul nr. 7

Calculul FRNG

Indicatori

Perioada

ACE

Stocuri

Clienti

Efecte de primit

Alte creante din exploatare

ACAE

Impozite si taxe de primit

Debitori diversi

Cheltuieli inregistrate in avans

Decontari din op. in curs de clarif.

Disponibilitati

TOTAL

DE

Furnizori

Efecte de plata

Alte datorii de exploatare

DAE

Creditori diversi

Credite de trezorerie

TOTAL

FRNG

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

2. Calculul NFR:

NFR = (ACE + ACAE) – (DE + DAE)

Tabelul nr. 8

Calculul NFR

Indicatori

ACE + ACAE

DE + DAE

NFR

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

2.1. Descompunerea NFRT

NFRT = NFRE + NFRAE

Unde:

NFRE = ACE – DE

NFRAE = ACAE – DAE

Tabelul nr. 9

Calculul NFRT

Indicatori

Perioada

ACE

DE

NFR

ACAE

DAE

NFRAE

NFRT

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Calculul TN

Tabelul nr. 10

Calculul TN

Indicatori

FRNG

NFR

TN

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

B)    Calculul indicatorilor de echilibru pe baza bilantului patrimonial

Calculul FRF:

FRF = Capitaluri permanente – Nevoi permanente

Tabelul nr. 11

Calculul FRF

Indicatori

Capitaluri permanente

Nevoi permanente

a) FRF

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

FRF = Nevoi temporare – Resurse temporare

Tabelul nr. 12

Calculul FRF

Indicatori

Nevoi temporare

Resurse temporare

b) FRF

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Calculul TN:

TN = FRF – NFR

Tabelul nr. 17

Calculul TN

Indicatori

FRF

NFR

TN

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

In prima ipoteza, si anume:

FRF = Capitaluri permanente - Nevoi permanente > 0

(in cazul nostru),

FRNG = Resurse durabile - Activ imobilizat brut > 0

(in cazul nostru)

capitalurile permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a imobilizarilor nete. Aceasta situatie pune in evidenta fondul de rulment financiar ca expresie a realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

Se observa de asemenea, ca totalitatea activelor imobilizate sunt finantate numai pe seama capitalurilor proprii, deci intreprinderea nu a recurs la contractarea de credite pe termen lung si mediu ca mod de finantare a acestora.

In cea de-a doua ipoteza, si anume:

FRF = Active circulante nete - Datorii pe termen scurt >0

(in cazul nostru),

activele circulante transformabile in lichiditați intru-un termen scurt (sub un an) vor permite nu numai rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt (exigibile intr-un interval de timp sub un an), dar in egala masura si degajarea lichiditatilor excedentare. Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila intreprinderii sub aspectul solvabilitatii sale.

Nevoia de fond de rulment inregistreaza valori pozitive, mult mai mari decat a fondului de rulment. Aceasta nevoie nu este rezultatul unei politici de investitie privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare, ci evidentiaza un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor pe de o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alta parte, respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

In cadrul nevoii de fond de rulment, cea mai mare pondere o are nevoia de fond de rulment pentru exploatare, care cunoaste o evolutie crescatoare, relativ constanta in ultimii trei ani (creste aproximativ cu 50% pe an). De mentionat faptul ca, in anul 2007 nevoia de fond de rulment pentru exploatare este finantata integral pe seama resurselor stabile, iar in ultimii doi ani acestea devin insuficiente, lucru ce obliga intreprinderea sa apeleze la noi surse de finantare si anume contractarea de credite pe termen scurt, care de asemenea au cunoscut o crestere importanta de la an la an.

Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii detine o pondere mai mica in cadrul nevoii de fond de rulment totala. In anul 2008 aceasta inregistreaza o scadere fata de 2007 ( cu 97,34%) datorita scaderii elementelor componente (active circulante in afara exploatarii - debitori diversi si datorii in afara exploatarii - creditorii diversi), insa in anul 2009 cunoaste o crestere substantiala (cu 8962,6%) datorita cresterii importante a acelorasi componente. Nevoia de fond de rulment in afara exploatarii este finantata in totalitate pe baza surselor de finantare atrase (cresterea datoriilor catre stat si furnizori precum si contractarea de credite pe termen scurt).

Analiza nevoii de fond de rulment se face si prin metoda ratelor, cele mai utilizate fiind:

a) Rata NFR:

R = (NFR/CA)*360

Tabelul nr. 18

Rata NFR

Elemente

NFR

CA

Rata NFR

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Dupa cum se observa rata NFR are o evolutie fluctuanta.

In anul 2008 cifra de afaceri inregistreaza o crestere superioara (cu 34,24% fata de anul 2007) cresterii nevoii de fond de rulment (cu 2l‚77% fata de anul 2007) ceea ce a determinat o scadere a ratei nevoii de fond de rulment cu 10,70% situatie pozitiva in activitatea intreprinderii analizate deoarece are loc o ameliorare a trezoreriei (in anul 2008 aceasta inregistreaza o crestere de 87651 mii lei, adica cu 22,61 %).

In anul 2009 evolutia are loc tocmai invers: cifra de afaceri inregistreaza o crestere de 2l‚705% mult inferioara cresterii nevoii de fond de rulment, 95,715%, determinand astfel o crestere a ratei nevoii de fond de rulment cu 60,81% lucru deosebit de ingrijorator deoarece acesta se reflecta asupra trezoreriei care scade in anul 2009 cu 2702231 mii lei, adica cu 900,76%.

Rata NFR se poate calcula distinct pentru exploatare si pentru operatiunile din afara exploatarii:

al) Rata NFRE:

R = (NFRE/CA)*360

a2) Rata NFRAE:

R = (NFRAE/CA)*360

Tabelul nr. 19

Rata NFRE si NFRAE

Elemente

NFRE

CA

Rata NFRE

NFRAE

CA

Rata NFRAE

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Analiza ratei nevoii de fond de rulment pe componentele acesteia are urmatoarele rezultate:

In anul 2008 nevoia de fond de rulment pentru exploatare inregistreaza o crestere de 57,24% superioara cresterii cifrei de afaceri, care se mareste cu 34,24%, lucru ce a dus la cresterea ratei NFRE cu 17,13%. Dimpotriva, nevoia de fond de rulment in afara exploatarii inregistreaza o scadere de 97,343%, iar cifra de afaceri o crestere de 34,24% conducand la diminuarea ratei NFRAE cu 98,03%, deci la o diminuare pe total a ratei NFR, dupa cum s-a aratat mai sus.

In anul 2009 atat nevoia de fond de rulment pentru exploatare cat si nevoia de fond de rulment in afara exploatarii inregistreaza cresteri superioare cresterii cifrei de afaceri, conducand respectiv la sporirea ratei NFRE si a ratei NFRAE, deci la o sporire a ratei NFR, pe ansamblu, situatie nefavorabila pentru trezoreria intreprinderii.

b) Rata de acoperire a NFR prin FRNG:

R = FRNG/NFR

Tabelul nr. 20

Rata de acoperire a NFR prin FRNG

Elemente

FRNG

NFR

R

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Dupa cum se observa, rata de acoperire a NFR prin FRNG a inregistrat valori subunitare (mai mici ca 1) in toti cei trei ani supusi analizei, ceea ce inseamna ca fondul de rulment nu a reusit sa finanteze in totalitate nevoia de fond de rulment, cel putin in primii doi ani, iar in anul 2009 nici macar 50%. Este o situatie critica pentru intreprindere deoarece creste dependenta acesteia fata de creditorii sai externi, fapt ce implica costuri suplimentare reprezentate prin dobanzile platite.


Figura 1. Evolutia FRF, NFR si TN

Dupa cum am mai spus NFR inregistreaza valori mai mari decat cele ale FRF, in toti anii supusi analizei, rezultand astfel o TN < 0, ceea ce semnifica un dezechilibru financiar, la inchiderea exercitiului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz, se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare a noilor credite.

Situatia de dependenta, sau de tensiune asupra trezoreriei, in care lichiditatile sau cvasilichiditatile sun insuficiente pentru rambursarea creditelor pe termen scurt, limiteaza autonomia financiara pe termen scurt. Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie sa fie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate.

Din punct de vedere evolutiv, fondul de rulment inregistreaza o crestere in anul 2008 fata de anul 2007 cu 31‚0046% (adica cu 577493 mii lei), ceea ce reflecta alocarea tuturor acumularilor nete de la sfarsitu1 exercitiului 2007 in cresterea activelor circulante. Aceste alocari de 577493 sunt generate de amortizarea imobilizarilor (272587 mii lei) si cresterea resurselor permanente (224304 datorii pe termen scurt + 6328 rezerve + 74274 alte fonduri). In anul 2009 fondul de rulment inregistreaza o scadere cu 3,26% (adica cu 79557 mii lei) datorata cresterii nevoilor permanente (de 1580751 mii lei ) intr-o masura mai mare decat cresterea capitalurilor permanente (de 1501194).

Cresterea mai ridicata a NFR decat cea a FRF in ultimii trei ani a condus la o crestere substantiala a trezoreriei nete, dar in sens negativ, cea mai importanta fiind in anul 2009 (de 900,76), deci societatea a inregistrat o crestere din ce in ce mai mare a lipsei de lichiditati de la an la an.

3.2. Analiza corelatiei fondului de rulment cu activele circulante.

In cadrul echilibrului financiar al firmei, una dintre corelatiile importante o constituie cea dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment sau soldul efectiv al activelor circulante (fara disponibilitati) achitate si necreditate. Rezultatul comparatiei este plusul sau minusul de fond de rulment.

Tabelul nr. 21

Analiza corelatiei fondului de rulment cu activele circulante

Indicatori

1. FRF

2. FRF sau active circ. achitate si neacreditate, adica:

- active circ (fara disponib. si plasam.) din care scad:

a) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

b) Datorii pe termen scurt

3. Plus de fond de rulment

X

X

X

4. Minus de fond de rulment

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Din datele prezentate rezulta ca in toti cei trei ani supusi analizei intreprinderea se confrunta cu un minus de fond de rulment, ceea ce reprezinta o situatie negativa intrucat acesta echivaleaza cu o lipsa de disponibilitati banesti.

In analiza corelatiei dintre fondul de rulment si activele circulante se pot folosi o serie de “rate” cum ar fi:

Rata de finantare a capitalului circulant

R = (FRF / Active circulante) x 100

Rata de acoperire a stocurilor

R = (FRF / Stocuri) x 100

Rata de acoperire a stocurilor achitate si necreditate plus creantele

R = (FRF / Stocuri achitate si necreditate + creantele) x 100

Tabelul nr. 22

Rate aferente capitalului circulant

Indicatori

FRF

Active circulante

Rata de finantare a capitalului circulant

FRF

Stocuri

Rata de acoperire a stocurilor

FRF

Stocuri achitate si necreditate + creante


Rata de acoperire a stocurilor achitate si necreditate + creante

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, se constata urmatoarele:

Rata de finantare a capitalului circulant are o marime normala doar in anul 2007 (50,74%), deci fondul de rulment finanteaza jumatate din activele circulante, iar in ultimii doi ani inregistreaza o evolutie descrescatoare, cea mai substantiala fiind in 2009, cand scade cu 23,09%.

Finantarea stocurilor pe baza fondului de rulment scade treptat, relativ cu aceeasi constanta de 30%, fapt datorat scaderii importante care s-a inregistrat la nivelul vitezei de rotatie a stocurilor de la an la an si a cresterii fondului de rulment dar intr-o proportie mult mai mica.

Valoarea ratei de acoperire a stocurilor achitate si necreditate trebuie sa fie in mod normal mai mare ca 100. In cazul societatii supuse analizei, aceasta se apropie de 100 in primii doi ani (82,77% in 1997 si 89,05% in 2008) si scade brusc in anul 2009 (44,02%), lucru ce demonstreaza inca o data lipsa de lichiditati a intreprinderii.

Pe ansamblu o situatie mai buna pentru societate se inregistreaza in anul 2007, urmand ca in urmatorii doi ani sa cunoasca o evolutie descrescatoare.

Ca o concluzie, putem spune ca intreprinderea se afla intr-o situatie de dezechilibru financiar ceea ce antreneaza vulnerabilitatea intreprinderii.

Una dintre cauzele care au condus la acest dezechilibru este cresterea insuficienta a cifrei de afaceri la care intreprinderea a raspuns prin crearea unor noi conditii de reglementare vis-a-vis de clientii sai, concretizate in cresterea creantelor sale. Aceasta a antrenat o crestere brusca a nevoii de fond de rulment care a degradat situatia trezoreriei.

3.3. Analiza corelatiei creante – obligatii.

Pentru activitatea financiara a firmei este importanta cunoasterea evolutiei corelatiei dintre creante si obligatii, deoarece acestea influenteaza capacitatea de plata.

Creantele reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite. Formarea lor este in directa legatura cu rotatia capitalului, cu momentele pe care le parcurge in procesul schimbarii formei acestuia. Aparitia creantelor, este determinata in principal de relatiile care se formeaza intre firma, in calitate de furnizor si clientii sai.

Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti, formate in cadrul relațiilor acesteia cu furnizorii, actionarii, salariatii proprii, bugetul statului, banci, etc.

In cadrul diagnosticului se cerceteaza in primul rand evolutia creantelor si obligatiilor, in raport cu cifra de afaceri, pentru a pune in evidenta raportul dintre imobilizarea capitalului firmei si cel care priveste folosirea surselor atrase.

Tabelul nr. 23

Analiza corelatiei creante obligatii

Indicatori

Perioada

1. Cifra de afaceri

2. Creante

3. Obligatii

4. Raportul Creanțe / Obligatii

X

X

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Se constata ca in perioada analizata, creantele si obligatiile cresc intr-un ritm mult superior celui aferent cifrei de afaceri, ceea ce influenteaza nefavorabil fluxul de disponibilitati al intreprinderii.

Raportul creante / obligatii are o valoare superioara (situatie considerata normala) doar in anul 2007, in urmatorii doi ani acesta coborand brusc, pana in jur de 0,6, fapt ce demonstreaza inca o data inrautatirea situatiei trezoreriei firmei si majorarea gradului de imobilizare a capitalului firmei.

Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta si cu ajutorul indicatorilor:

•Durata de imobilizare a creantelor (D)

D = (C / CA) *360

in care:

-C = valoarea creantelor

-CA = cifra de afaceri

•Durata de folosire a surselor atrase (Df)

Df = (O / CA) *360

in care:

-0 = valoarea obligatiilor

-CA = cifra de faceri

Tabelul nr. 24

Analiza corelatiei creante obligatii

Indicatori

1. Durata de imobilizare a creantelor

2. Durata de folosire a surselor atrase

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Marimea si evolutia indicatorilor confirma concluzia stabilita anterior, aceea de insuficienta de lichiditati, fapt pentru care intreprinderea nu-si onoreaza la timp obligatiile, acestea transformandu-se in plati restante.

3.4. Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei.

Lichiditatea se refera la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani, aceasta putand fi si un criteriu de grupare a posturilor in bilant.

Deci, ar fi un raport intre elementele de activ, in sensul ca se poate stabili cat din valoarea activului se afla sub forma lichida in conturile de disponibilitati banesti, si cat pot sa devina lichide imediat.

Rata lichiditatii generale, reprezinta un mod de exprimare relativa a fondului de rulment financiar.

Lichiditatea generala reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. Lichiditatea globala se apreciaza favorabila atunci cand rata lichiditatii generale are o marime supraunitara (cuprinsa intre 2 si 2,5).

R = Active circulante / Datorii pe termen scurt

Tabelul nr. 25

Analiza lichiditatii si solvabilitatii firmei

Indicatori

1. Active circulante

2. Datorii pe termen scurt

Rata lichiditatii generale

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Se constata ca pe toata perioada supusa analizei, rata lichiditatii generale inregistreaza valori supraunitare, fapt ce dovedeste ca, cel putin pe termen scurt intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile.

Lichiditatea generala, insa are o marja sporita de aproximare datorita numarului mare de variabile care o influenteaza cum ar fi: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rotatia activelor circulante, intensitatea sezonalitatii, etc.

Astfel, tinand cont ca intreprinderea in cauza este una de productie a mobilei, care are o viteza de rotatie scazuta, lichiditatile sunt mai mici decat exigibilitatile potentiale, ceea ce inseamna ca datoriile exigibile pe termen scurt nu sunt acoperite, in principiu, de activele circulante. Aceasta situatie sesizeaza faptul ca intreprinderea a imobilizat o parte din fondurile provenite din creditele bancare pe termen scurt, ceea ce contravine regulilor de finanțare.

In ceea ce priveste analiza evolutiei lichiditatii se constata o tendinta de scadere a acesteia (de la 2,55 in anul 2007, la 1,91 in 2008 si la 2,2 in 2009), fapt ce ilustreaza o activitate in declin a societatii, creditorii trebuind sa fie circumspecti in acordarea de noi imprumuturi.

Rata lichiditatii reduse exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt din creante si disponibilitati.

R = (Creante + Disponibilitati) / Datorii pe termen scurt

Tabelul nr. 26

Rata lichiditatii reduse

Indicatori

Creante + Disponibilitati

Datorii pe termen scurt

Rata lichiditatii reduse

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Valoarea supraunitara a ratei din anul 2007 evidentiaza faptul ca stocurile nu sunt finantate prin datorii pe termen scurt, ci mai degraba prin avansuri si aconturi primite de la clienti. Insa, in urmatorii doi ani aceasta inregistreaza o scadere brusca (0,57 in ambii ani), sub 0,8- situatie considerata optima-ceea ce demonstreaza faptul ca partea din valoarea stocurilor nefinantata pe seama fondului de rulment, incepe sa fie finantata pe seama surselor atrase, situatie nefavorabila pentru lichiditatea intreprinderii.

3. Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, tinand cont de incasarile (disponibilitatile) existente. Ea asigura interfata elementelor, cele mai lichide ale activului, cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului.

R = Disponibilitati / Datorii pe termen scurt

Tabelul nr. 27

Rata lichiditatii imediate

Indicatori

Disponibilitati

Datorii pe termen scurt

Rata lichiditatii imediate

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Teoria economica apreciaza o rata a lichiditatii imediate mai mare decat 0,3. In cazul nostru, rata lichiditatii imediate coboara mult sub aceasta valoare, si luand in considerare faptul ca societatea are imobilizata cea mai mare parte din resursele financiare in stocuri cu o viteza de rotatie scazuta, putem spune ca intreprinderea are serioase probleme in ceea ce priveste achitarea obligatiilor la termenul stabilit, situatie demonstrata si de faptul ca ponderea platilor restante in total obligatii este in crestere.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea firmei de a face fata obligatiilor sale, respectiv de a-si onora platile la termenele scadente. Aici, intervine comparatia dintre elementele de activ si pasiv, respectiv intre disponibilitati si obligatii.

Solvabilitatea este exprimata prin raportul:

S = Activ total / Datorii totale

Tabelul nr. 28

Solvabilitatea

Indicatori

Activ total

Datorii totale

Solvabilitatea

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Pe ansamblu, valoarea acestei rate este mai mare decat 1‚5 - situatie considerata optima - chiar depasind-o cu mult, fapt pentru care putem spune ca intreprinderea, desi duce o lipsa acuta de lichiditati este inca solvabila.

Din punct de vedere al dinamicii, aceasta are o evolutie descrescatoare, creandu-se chiar o situatie ingrijoratoare in anul 2009, cand inregistreaza o valoare de 2,73 si tinand cont ca in anul 2007 a avut o valoare de 7,19. Este necesara deci, o mai buna gestionare a resurselor si a creditelor pe termen scurt primite, cat si o accelerare a vitezei de rotatie a stocurilor, deoarece, tinand cont de evolutia ultimilor trei ani, intreprinderea ar putea intra in incapacitate de plata.

3.5. Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor.

Principalele rate folosite in analiza echilibrului financiar sunt:

Rata autonomiei financiare are urmatoarea formula de calcul:

(Capital propriu / Capital permanent) x 100

Tabelul nr. 29

Rata autonomiei financiare

Indicatori

Capital propriu

Capital permanent

Rata autonomiei financiare

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Pe baza datelor din tabelul de mai sus, se constata o rata a autonomiei financiare de 100%, exceptie facand anul 2008 (dar si atunci inregistreaza o valoare foarte ridicata), situatie deosebit de favorabila pentru intreprindere deoarece pentru finantarea activitatii ea nu depinde de creditele bancare pe termen lung sau provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

• Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment

(Fond de rulment / Stocuri) x 100

Tabelul nr. 30

Rata de finantare a stocurilor

Indicatori

Perioada

Fondul de rulment

Stocuri

Rata de finantare a stocurilor

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Stocurile sunt finantate in proportie de 90,62% pe seama fondului de rulment in anul 2007, situatie deosebit de favorabila pentru societate, in acest an. Insa valorile ratei, dupa cum se observa, au o evolutie descrescatoare, ceea ce inseamna ca intreprinderea incepe sa depinda tot mai mult de creditorii sai pentru finantarea stocurilor, a intregii activitati in general.

• Rata autofinantarii activelor

(Capital propriu / Active imobilizate Active circulante) x 100

Tabelul nr. 31

Rata autofinantarii activelor

Indicatori

Perioada

Capital propriu

Active imobilizate + Active circulante

Rata autofinantarii activelor

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

In toti cei trei ani, aferenti perioadei de analiza, finantarea activelor imobilizate si circulante pe baza capitalurilor proprii are o contributie destul de ridicata (depaseste 60%), dar evolutia sa este descrescatoare ( de la 86,216% in 2007 la 63,011% in 2009). Deci, intreprinderea incepe sa devina tot mai mult dependenta de creditorii sai. Acest fapt nu este neaparat defavorabil pentru o intreprindere daca aceasta isi finanteaza o parte din activitate pe baza unui credit performant, insa in situatia de fata, societatea depinde din ce in ce mai mult de creditorii sai reprezentati de stat si furnizorii pentru care obligatiile nu au fost platite la timp, situatie considerata negativa.

. Rata de finantare a activelor imobilizate pe seama capitalurilor proprii

(Capitaluri proprii / Active imobilizate) x 100

Tabelul nr. 32

Rata de finantare a activelor imobilizate

Indicatori

Perioada

Capital propriu

Active imobilizate

Rata de finantarii a activelor imobilizate

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Activele imobilizate sunt finantate in totalitate pe seama capitalurilor proprii, rezultand chiar si un surplus de fonduri, surplus ce reprezinta tocmai fondul de rulment si care are dupa cum se observa o evolutie crescatoare. Acest fond este folosit la finantarea unei parti a activelor circulante. Faptul ca activele imobilizate sunt finantate in intregime pe seama capitalurilor proprii se considera normal, tinand cont ca ele constituie aport la capitalul social.

3.6. Analiza situatiei financiare prin metoda scorurilor.

Mentinerea echilibrului economico-financiar, care atesta starea de sanatate a firmei este conditionata de corelatia dintre factorii de succes si cei care conduc spre faliment. Literatura de specialitate prezinta o varietate de formulari, atat pentru un grup de factori, cat si altul. Cu titlu de exemplu, printre factorii de succes, dependenti de activitatea firmei, pot fi mentionati:

- controlul cat mai strict al activitatii;

- stabilirea cu claritate a obiectivelor pe termen lung si scurt;

- calitate si credibilitate in afaceri;

- personal pregatit si atasat firmei;

- conducerea operativa bazata pe valori;

In grupa factorilor care constituie amenintari pentru viitorul firmei pot fi mentionate:

- expansiune necontrolata;

- slaba gestionare a patrimoniului si capitalului propriu;

- utilizarea necorespunzatoare a creditului;

- calificarea necorespunzatoare a personalului pe toate structurile;

- politica salariala necorespunzatoare;

- lipsa de mobilitate in orientarea afacerilor;

- birocratie, etc.

Pentru caracterizarea sintetica a starii de sanatate a firmei, respectiv pozitia pe care o ocupa fata de situatia critica la intrarea in zona falimentului s-au conturat in practica economica, doua grupe de modele de analiza si evaluare a situatiei:

a) Modele contabile, bazate pe analiza economico-financiara;

b) Modele bancare, care folosesc informatiile furnizate de analiza economico-financiara, dar completate cu o serie de metode, statistico - matematice, care pun in ecuatie anumiti indicatori.

In aceasta grupa se include asa zisa metoda “scoring”. Aplicarea ei presupune observarea unui numar de intreprinderi cu dificultati financiare si un alt grup cu rezultate bune. Utilizandu-se un sistem de rate, au fost create anumite ecuatii care permit aprecierea situatiei firmei fata de un scor “Z”.

Ecuatia generala este:

Z = a1x1+a2x2++an xn

in care:

a = coeficientul de pondere a fiecarei rate

x = ratele folosite in calcul

In functie de coeficientii de pondere si semnificatiei ratelor, literatura de specialitate si practica, prezinta mai multe modele.

Tinand cont de datele disponibile, in aceasta lucrare voi utiliza modelul Canon si Holder. Acest model foloseste ecuatia:

Z = l6x1 + 22x2 - 87x3 -10x4+ 24x5

unde:

x1 = (Creante + Disponibilitati) / Datorii pe termen scurt

x2 = Capital permanent / Pasiv total

x3 = Cheltuieli financiare / Cifra de afaceri

x4 = Cheltuieli salariale / Valoarea adaugata

x5 = EBE / Valoarea adaugata

Pentru societatea analizata, x1, x2, x3, x4, x5 prezinta urmatoarele valori:

Tabelul nr. 33

Aplicarea metodei scoring

Valori

Perioada

Creante

Disponibilitati

Datorii pe termen scurt

X1

Capital permanent

Pasiv total

X2

Cheltuieli financiare

Cifra de afaceri

X3

Cheltuieli salariale

Valoare adaugata

X4

EBE

Valoare adaugata

X5

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Vor rezulta urmatoarele ecuatii pentru cei trei ani:

Z2007  = 16 x 0,884 + 22 x 0,861 - 87 x 0,030 - 10 x 0,606 -1 24 x 0,155=

Z2008  = 16 x 0,556 + 22 x 0,801 - 87 x 0,023 - 10 x 0,609 + 24 x0,165 =

= 8,896 + 17,622 - 2,001 - 6,09 + 3,96 = 22,387

Z2009  = 16 x 0,346 + 22 x 0,615 - 87 x 0,071 - 10 x 0,668 + 24 x 0,018

= 5,536 + 13,53 - 6,177 - 6,68 + 0,432 = 6,641

Se observa ca in anii 2007 si 2008 societatea se afla intr-o zona favorabila, cu o solvabilitate satisfacatoare, iar in anul 2009 trece intr-o zona de incertitudine.

Oricum, functiile Z intalnite in literatura de specialitate straina nu pot fi aplicate intocmai in cazul intreprinderilor romanesti, deoarece coeficientii de ponderare au fost stabilite pe baza mediului economic din tarile respective. Pentru aplicarea lor in intreprinderile romanesti ar trebui stabilite coeficienti de ponderare in conditiile mediului economic din Romania.

Pe baza datelor din acest tabel, se observa o crestere usoara a vitezei de rotatie a activelor imobilizate ( cu 38,23% in 2008 fata de 2007 si cu 7,28% in 2009 fata de 2008), acest lucru datorandu-se faptului ca ritmul de crestere al cifrei de afaceri a fost superior celui al activelor imobilizate.

S-a inregistrat insa o scadere a vitezei de rotatie a activelor circulante (cu 7,06% in 2008 fata de 2007 si cu 40,63% in 2009 fata de 2008), situatie nefavorabila deoarece inseamna ca intreprinderea intampina greutati in vanzarea productiei sale, ducand la imobilizarea unor importante resurse financiare in active circulante, influentand negativ trezoreria. Aceasta scadere s-a datorat ritmului superior de crestere al activelor circulante fata de ritmul cifrei de afaceri, lucru ce ne duce la aceeasi concluzie: vanzarile societatii de produse finite au cunoscut o incetinire accentuata, rezultand astfel o crestere a stocurilor de produse finite, productie in curs si materii prime, deci o imobilizare de fonduri.

Cum activele fixe sunt finantate in totalitate pe baza capitalului social si cum viteza de rotatie a acestora a cunoscut o evolutie crescatoare in timp, aceeasi evolutie a cunoscut si viteza de rotatie a capitalului social, care a crescut cu 13,42% in 2008 fata de 2007 si cu 8,6% in anul 2009 fata de 2008.

Situatii pozitive apar si in cazul rotatiilor capitalului propriu si permanent care au crescut fata de anul precedent datorita inregistrarii unui numar mai mare in cazul cifrei de afaceri fata de cel inregistrat de acestea.

4.2. Analiza vitezei de rotatie a activelor circulante

Activele circulante sau activele ciclice au cel mai ridicat grad de mobilitate dintre elementele patrimoniale si ca atare, conducerea intreprinderii in cunoasterea aprofundata a utilizarii eficiente a acestora. Pentru aceasta se efectueaza un studiu al vitezei de rotatie (in zile) atat pe total, cat si pe principalele elemente componente.

Se constata astfel, ca durata in zile a unei rotatii se modifica in mod direct proportional cu valoarea medie a activelor circulante si invers proportional cu marimea cifrei de afaceri.

Tabelul nr. 35

Indicatori

Perioada

1. Cifra de afaceri

2. Soldul mediu al activ. circ. - total, din care:

Materii prime si materiale

Stocuri aflate la terti

Productie in curs de executie

Produse finite

Animale

Marfuri

Ambalaje



Creante

3.Ponderea elementelor activ. circ. -%, din care:

Materii prime si materiale

Stocuri aflate la terti

Productie in curs de executie

Produse finite

Animale

Marfuri

Ambalaje

Creante

4. Viteza de rotatie a activ. circ (n zile), din care:

Materii prime si materiale

Stocuri aflate la terti

Productie in curs de executie

Produse finite

Animale

Marfuri

Ambalaje

Creante

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Dupa cum se remarca din datele cuprinse in tabelul de mai sus modificarea duratei rotatiilor este de:

VR1 – VRo = 187,301 - 173,55 = +13,75

VR2 - VR1=304,18 - 187,301= +116,88

Aceste abateri se explica prin:

In anul 2008

1. influenta modificarii cifrei de afaceri:

(ACo/ CA1 )*360 - (ACo/ CAo)*360 =

= - 44,26 zile

2. influenta modificarii activelor circulante:

(ACi /CA1)*360 - (ACo/ CA1)*360 =

= (5314958 / 10215513)*360 - (3668646 / 10215513)*360 =

= 187,302- 129,29= +58,01 zile

din care datorita:

2.1. modificarii soldului mediu al stocurilor:

(St1/CA1) x 360 - (Sto / CA1) x 360

= (3723753./ 10215513) x 360 - (2055417 / 10215513) x 360=

2.2. modificarii soldului mediu al creantelor:

(Cr1./ CA1) x 360 - (Cro / CAi) x 360=

=(1591205 / 10215513) x 360 - (1613229 / 10215513) x 360 =

In anul 2009

1. influenta modificarii cifrei de afaceri:

(AC1/CA2) x 360 - (AC1 / CA1) x 360=

= (5314958 / 12432826 ) x 360 - (5314958 / 10215513 ) x 360

= 153,9 - 187,30 = - 33,40 zile

2. influenta modificarii activelor circulante:

(AC2/ CA2) x 360 - (ACi / CA2) x 360 =

= (10505124 / 12432826) x 360 - (5314958 / 12432826) x 360 =

= 304,18 - 153,9 = +150,28 zile

din care datorita:

2.1. influentei modificarii soldului mediu al stocurilor:

(St2 / CA2) x 360 - (St1 / CA2) x 360 =

= (7702550 / 12432826) x 360 - (3723753 / 12432826) x 360

2.2. influentei modificarii soldului mediu al creantelor:

(Cr2 / CA2) x 360 - (Cr1 / CA2) x 360 =

= (2802569 / 12432826) x 360 - (1591205 / 12432826) x 360 =

=81,15 - 46,074=35,076 zile

Se constata o incetinire a vitezei de rotatie a activelor circulante, respectiv incetinirea duratei unei rotatii cu 13‚75 zile in anul 2008 si cu 116,88 zile in anul 2009, situatie care se apreciaza negativa pentru intreprindere.

Cifra de afaceri a crescut intr-un ritm inferior celui inregistrat la nivelul activelor circulante (cu 34,24% in 2008 si 21‚7% in 2009) fata de (44,24% in 2008 si 104,43% in 2009), determinand incetinirea vitezei de rotatie a activelor circulante. Influenta modificarii cifrei de afaceri a dus la accelerarea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 44,26 zile respectiv 33,40 zile dar faptul ca ea a inregistrat o crestere intr-un ritm inferior cresterii activelor circulante a rezultat o crestere a vitezei de rotatie a activelor circulante cu 13,75 respectiv cu 116,88 zile. Influenta modificarii soldului mediu al activelor circulante se poate aprecia ca justificata deoarece acestea au crescut intr-un ritm mai rapid decat cifra de afaceri.

Urmarind acest proces pe elementele componente ale activelor circulante, rezulta ca este localizat la nivelul stocurilor, care au contribuit la cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 58,79 zile in anul 2008 si cu 115,212 zile in anul 2009, iar in cadrul acestora la nivelul stocurilor de produse finite in anul 2008 si a stocurilor de marfuri in anul 2009. Creantele au avut o contributie minora la variatia vitezei de rotatie a activelor circulante in anul 2008, si anume a dus la scaderea acesteia doar cu 0,78 zile, deoarece acestea au inregistrat o scadere cu 1,37%, iar in anul 2009 ca urmare a cresterii lor cu 76,13% fata de anul precedent, deci cu un ritm superior celui cresterii cifrei de afaceri, a contribuit la cresterea vitezei de rotatie a activelor circulante cu 35,07 zile.

Consecintele accelerarii sau incetinirii vitezei de rotatie se materializeaza in eliberari sau imobilizari de active circulante. Calculul eliberarii sau imobilizarii de active circulante se efectueaza cu formula:

1. In anul 2008:

Eliberare (-) sau Imobilizare (+) = (VR1 -VRo) x (CA1 / T) =

=(13,75 x 10215513) / 360 =

=+390175,84mii lei

2. In anul 2009:

Eliberare (-) sau Imobilizare(+) = (VR2 – VR1) x (CA2 / T) =

=( 1 16,88 x 12432826 )/360 =

= 4036524mii lei

Ca urmare a incetinirii vitezei de rotatie a activelor circulante se constata o imobilizare de fonduri in valoare de 390175,84 mii lei in 2008 si de 4036524 mii lei in anul 2009, deci o crestere de 934,54%, situatie extrem de nefavorabila pentru intreprindere, deoarece acest lucru a dus la lipsa de lichiditati a acesteia, deci la scaderea capacitatii de plata.

Caile de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante.

Pentru o urmarire cat mai sistematica a cailor de accelerare a vitezei de rotatie, acestea se grupeaza pe cele trei stadii ale circuitului de aprovizionare, productie si realizare (vanzare si incasare a productiei).

In stadiul aprovizionarii, pentru a se accelera viteza de rotatie exista doua cai principale:

- aprovizionarea sa se faca la timp;

- stocurile de materiale, piese de schimb, obiecte de inventar sa fie reduse la minimum necesar.

Pentru intreprinderea in cauza, in perioada cea mai apropiata, cea mai buna ar fi cea de-a doua solutie deoarece aceasta dispune de stocuri foarte mari de materii prime, peste cantitatea optima. Acestea presupun ca aprovizionarea cu materiale sa se faca de la sursele cele mai apropiate si cu mijloacele de transport cele mai economice, sa se incheie la timp contractele de aprovizionare si sa se prevada termene precise de primire a materiilor prime si materialelor pentru ca acestea sa asigure ritmicitatea si continuitatea procesului de productie; evidenta materiilor prime si a materialelor, in cadrul sectiilor, magaziilor si depozitelor sa fie tinuta la zi; sa fie clara si sa dea posibilitatea semnalizarii operative a aparitiei de stocuri excedentare de materiale sau a consumarii stocurilor necesare pentru productie; sa se reduca pierderile de materiale prin imbunatatirea conditiilor de depozitare si de pastrare a materialelor, mecanizarea operatiilor de incarcare - descarcare, ridicarea calificarii personalului de la magazii si depozite, etc.

In stadiul productiei, caile principale de accelerare a vitezei de rotatie a activelor circulante sunt:

scurtarea ciclului de productie si reducerea consumurilor specifice de materii prime si materiale, prin reproiectarea si asimilarea de produse noi, cu consumuri reduse si performante superioare;

folosirea metodelor de productie rapida, organizarea productiei in flux tehnologic;

mecanizarea lucrarilor cu un volum mare de munca, automatizarea, robotizarea proceselor de productie si de transport;

perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice;

organizarea muncii dupa grafic;

organizarea rationala a aprovizionarii la locul de munca;

imbunatatirea organizarii muncii prin folosirea completa a zilei de munca, ridicarea calificarii personalului;

introducerea unor metode de munca pentru scurtarea ciclului de fabricatie.

Toate aceste masuri pot contribui la reducerea ciclului de fabricatie, avand in acelasi timp, influente pozitive si in reducerea consumurilor specifice. Pentru reducerea consumurilor specifice mai sunt necesare si alte masuri ca:

- reducerea la maxim a deseurilor si valorificarea superioara a acestora,

- reducerea la maxim a rebuturilor,

- folosirea inlocuitorilor de materiale,

- organizarea gestiunii pe centre de responsabilitate.

In ultimul stadiu, caile principale se refera la cresterea ritmului desfacerii productiei, ceea ce va determina reducerea stocurilor de produse finite si de semifabricate destinate vanzarii si accelerarea ritmului de decontare a produselor finite si semifabricate vandute. Cresterea ritmului de desfacere a productiei presupune:

- mecanizarea transportului produselor finite si semifabricatelor de la sectiile de productie la magaziile de produse finite;

- urmarirea modului de executare a prestarilor de servicii de catre unitatile sau organizatiile de transport pentru livrarea in termen catre clienti a produselor desfacute;

- incheierea din timp a contractelor de livrare a productiei, pe cantitati, dimensiuni, calitate si termene precis specificate;

- reorganizarea serviciilor de marketing.

Cea de-a doua cale, sporirea ritmului de incasare a productiei expediate la clienti are o importanta deosebita pentru asigurarea cu mijloace banesti necesare pentru inceperea altui ciclu de productie.

Pentru accelerarea ritmului decontarilor sunt necesare urmatoarele masuri:

- alegerea celei mai avantajoase forme de decontare pentru conditiile date;

- tinerea unei evidente clare si la zi a documentelor de decontare;

- accelerarea intocmirii si predarii lor in termen la banca;

- organizarea, in mod judicios, a urmaririi incasarii sumelor in curs de decontare,

- urmarirea aplicarii de sanctiuni economice si financiare (despagubiri, amenzi, penalizari, dobanzi) in cazul neindeplinirii conditiilor contractuale si a disciplinei decontarilor,

- introducerea decontarilor prin compensatii.

4.3. Analiza eficientei utilizarii mijloacelor economice si a capitalului pe baza ratelor de rentabilitate

Ratele de rentabilitate reprezinta o marime relativa, care exprima gradul in care capitalul in intregul sau, capitalul permanent sau capitalul propriu, aduce profit. In ansamblul indicatorilor economico-financiari, ratele de rentabilitate se situeaza printre cei mai sintetici indicatori de eficienta a activitatii intreprinderii.

Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii economice are o acceptiune mai larga, vizand in esenta, eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. Ea se exprima prin raportul:

R = (Profitul brut / Activ total) x 100

Tabelul nr. 36

Rata rentabilitatii economice

Indicatori

Perioada

Profitul brut

Activul total

Rentabilitatea economica

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Pe baza datelor din tabelul de mai sus, se constata o evolutie descrescatoare a ratei rentabilitatii economice (activului total). Aceasta a inregistrat o scadere accentuata in anul 2008, cu 69,12% (de la 2,82% la 0,87), deoarece activul total a crescut intr-un ritm mai accentuat decat profitul brut ( 110,4% fata de 34,09%). In anul 2009 rentabilitatea economica a cunoscut o crestere de 171‚08%, fata de anul precedent, datorita cresterii intr-un ritm mai accentuat a profitului brut fata de cresterea activului total (299,58% fata de 47,08%).

Analiza factoriala a rentabilitatii economice se poate realiza pe baza modelului:

Re = ( (Vt /At) x (Prb/Vt)) x 100

unde:

-Vt/At = viteza de rotatie a activelor totale

-Prb/Vt = profitul mediu brut la 1 leu venit total

In anul 2008.

a) Variatia rentabilitații economice:

Re-Re = 0,87-2,82 = -1,95

al) influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale:

ΔR = (( Vt1/At1) x (Prbo/Vto) x l00 - ((Vto/Ato) x (Prbo/Vto) xl00

= ((12138315 / 14508766) x (371197 / 8795802)) x 100 -

- ((8795802 / 13141219) x (371197 / 8795802)) x 100 =

= (0,84 x 0,042) x 100 - (0,67 x 0,042) x l00=

= 3,528 - 2,814 = 0,714

a2) influenta modificarii prb:

Aprb = ((Vti/Ati) x (Prbi/Vti)) x 100 - ((Vti/Ati) x (Prbo/Vto) xl00 =

= ((12138315 / 14508766) x (126563 / 12138315)) x 100

-((12138315 / 14508766)x(371197/8795802))x 100=

= ((0,84 x 0,010)) x 100 - (0,84 x 0,042)) x 100 = 0,84 - 3,528 =

In anul 2009.

b) Variatia rentabilitatii economice:

Re-Re = 2,37-0,87=1,5

bl) influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

ΔR = (( Vt2/At2) x (Prb1/Vt1) x 100 - ((Vt1/At1) x (Prb1/Vt1) x l00 =

= ((17205331 / 21339661) x (126563 / 12138315)) x 100 -

- ((12138315 / 14508343) x (126563 / 12138315)) x 100 =

= (0,806 x 0,010)) x100 - (0,84 x 0,010) x 100 =

= 0,806 - 0,84 = - 0,034

b2) influenta modificarii prb:

Δprb = ((Vt2/At2) x (Prb2/Vt2)) x 100 - ((Vt2/At2) x (Prb1/Vt1) xl00 =

= ((17205331 / 21339661) x (505719 / 17205331)) x 100 -

- ((17205331 / 21339661) x (126563 / 12138315)) x 100 =

= (0,806 x 0,029) x 100 - (0,806 x 0,010) =

In anul 2008, scaderea rentabilitatii economice cu 1‚95% se datoreaza in principal modificarii profitului mediu la 1 leu venituri totale, care a condus la scaderea acesteia cu 2,69%. Viteza de rotatie a activelor totale a scazut fata de anul precedent cu 17%, menținandu-se insa peste valoarea profitului mediu la l leu venituri totale aferent anului trecut, ceea ce a dus la o crestere a rentabilitatii economice cu 0,714%. Dar, cum contributia profitului mediu la l leu venituri totale este mai mare ‚ in sens negativ, decat contributia vitezei de rotatie a activelor totale, rentabilitatea economica a cunoscut o scadere cu 1‚95%, situatie nefavorabila pentru intreprindere.

In anul 2009, viteza de rotatie a activelor totale a crescut cu 0,034% fata de anul 2008, valoare sub profitul mediu la 1 leu venituri totale din anul respectiv (2008), ceea ce a dus la scaderea rentabilitatii economice cu 0,034%. Profitul mediu la 1 leu venituri totale a cunoscut o crestere de 0,019%, mentinandu-se totusi sub valoarea vitezei de rotatie a activelor totale (0,806), ducand astfel la cresterea rentabilitații economice cu 1‚532%. Pe ansamblu, aceste influente au dus la cresterea rentabilitatii economice cu 1,5%.

Rata rentabilitatii financiare

Se exprima prin raportul dintre rezultatul net si capitalul propriu:

Rf=(Pn/Kpr) x l00

in care:

Pn = profitul net

Kpr = capitaluri proprii

Rata rentabilitatii financiare exprima eficienta capitalurilor proprii ale intreprinderii. De marimea si eficienta acestei rate sunt interesati in mod deosebit actionarii actuali si potentiali.

Tabelul nr. 37

Rata rentabilitatii financiare

Indicatori

Perioada

Profitul net

Capitalul propriu

Rentabilitatea financiara

Din datele tabelului de mai sus se constata o scadere accentuata a ratei rentabilitatii financiare in anii 2008 si 2009 fata de anul l998 ( 0,97% respectiv 0,65% fata de 2,42%), fapt datorat in principal cresterii capitalurilor proprii si scaderii substantiale a profitului net.

Din punct de vedere factorial, rentabilitatea financiara se studiaza dupa modelul:

Rf = (Vt/At) x (At/Kp) x (Prn/Vt) x 100

unde:

-Vt/At = viteza de rotatie a activelor totale,

-At/Kp = factorul de multiplicare a Kp,

-Prn/Vt = rata rentabilitații nete a venitului total.

Cuantificarea influentelor factorilor se prezinta:

In anul 2008.•

a) Variatia rentabilitatii financiare:

Rf-Rf=0,98-2,42=- 1,44

al) influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total:

AVt/At = (Vt1 /At1 - Vto/Ato) x Ato/Kpo x Pmo / Vto x l 00 =

=(12138315 / 14508766 – 8795802 / 13141219) x

x 13141219 / 11312821 x 273714/8795802 x 100 =

= (0,84-0,67) x l,16 x 0,0311 x 1000,6l

a2) influenta modificarii factorului de multiplicare a Kpr:

ΔAt/Kp = Vt1 / At1 x (At1 / Kp1 – Ato / Kpo) x Pmo / Vto x 100 =

=12138315 / 14508766 x (14508766 /11393423-

- 13141219 /11312821) x 273714 / 8795802 =

= 0,84 x (1,27 - 1,16) x 0,03 x 100 = 0,28

a3) influenta modificarii ratei rentabilitatii nete a Vt:

ΔPrn / Vt = Vt1 / At1 x At1 / Kp1 x (Prn 1 /Vt1 – Prn0 / Vto) x 100 =

=12138315 / 14508766 x 14508766 / 11393423 x = x (110226 / 12138315 – 273714 / 8795802) x 100 = 0,84x1,27x(0,009-0,031) x 100 = - 2,35

In anul 2009:

b) Variatia rentabilitatii financiare:

Rf2 - Rfl = 0,65 - 0,98 = - 0,33

bl) influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total:

ΔVt/At = (Vt2 /At2 – Vtl / Atl) x Atl / Kpl x Pml / Vtl x l00 =

= (17205331 / 21339661 – 12138315 / 14508766) x

x 14508766 / 11393423 x 110226 / 12138315 x 100=

= (0,806 - 0,84) x 1,27 x 0,009 x 100 = - 0,039

b2) influenta modificarii factorului de multiplicare a Kp:

ΔAt/Kp = Vt2/At2 x (At2/Kp2 – Atl / Kpl) x Pm1 / Vtl x 100 =

= 17205331 / 21339661 x (21339661 / 13118921 – 14508766 / 11393423) x 110226/12138315 x 100 =

= 0,806 x (1,63 - 1,27) x 0,009 x 100 = 0,261

b3) influenta modificarii ratei rentabilitatii nete a Vt:

ΔPrn/Vt = Vt2/At2 x At2/Kp2 x (Pm2/Vt2 – Pm1/Vt1) x 100 =

17205331 / 21339661 x 21339661 / 13118921 x

x (85787 / 17205331 – 110226 / 12138315) x 100=

= 0,806 x 1,63 x (0,005 - 0,009) x 100 = - 0,526

In anul 2008, scaderea rentabilitatii financiare cu 1,44 % se datoreaza in primul rand scaderii ratei rentabilitatii nete a Vt ( cu 2,2%), care a dus la diminuarea acesteia cu 2,35%. Ceilalti factori, si anume viteza de rotatie a activelor totale si parghia financiara au inregistrat cresteri cu 17% si 11 %‚ care au contribuit la sporirea rentabilitatii financiare cu 0,61% respectiv 0,28%. Coreland cele trei influente vom ajunge la concluzia mai sus enuntata: scaderea rentabilitatii financiare cu 1‚44%.

In anul 2009, rata rentabilitatii financiare a scazut cu 0,33% fata de anul precedent, evident cu un ritm mai scazut decat cel din anul 2008. Aceasta scadere se datoreaza in primul rand scaderii rentabilitatii nete a Vt (cu 0,4%), ce a condus la diminuarea rentabilitatii financiare cu 0,526%. Viteza de rotatie a activelor totale a cunoscut in acest an o scadere cu 0,034% fata de anul precedent ducand astfel si la scaderea rentabilitatii financiare cu 0,039%, iar parghia financiara, care a crescut cu 0,36% la marirea acesteia cu O,261%.

Rentabilitatea financiara remunereaza actionarii, fie prin acordare de dividende, fie sub forma afectarii (majorarii) rezervelor care, in fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor, prin incorporarea lor in capital, si deci o crestere a valori intrinseci a actiunii.

Actionarii majoritari facand adesea un plasament pe termen lung, nu solicita o rentabilitate imediata pe actiune si deci un dividend important, fiind preocupati in special, de un rezultat satisfacator chiar daca acesta este conservat de intreprindere, deoarece va genera o crestere a valorii actiunilor. De aceea ei sunt interesati de cunoasterea rentabilitatii capitalurilor proprii. Pentru aceasta categorie de actionari aprecierea profitului pe actiune, ca expresie directa a profitabilitatii intreprinderii, poate fi realizata cu ajutorul raportului:

Profitul pe actiune = Prn / Numarul de actiuni emise

Tabelul nr. 38

Rentabilitatea actiunilor

Indicatori

Perioada

Profit net

Numar de actiuni

Profitul / Actiune

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Dupa cum se constata, din datele tabelului de mai sus, intreprinderea a inregistrat un profit pe actiune foarte mic in ultimii trei ani, si ce este mai rau, acesta a avut si o evolutie descrescatoare. In acest caz, a detine actiuni pe termen lung la aceasta intreprindere nu este o afacere tocmai buna.

Actionarul minoritar este de obicei preocupat de o rentabilitate pe termen scurt si deci, de un dividend imediat. Aprecierea dividendului pe actiune se face prin raportul:

Dividend pe actiune = Dividende / Numarul de actiuni emise

Tabelul nr. 39

Rata dividendelor

Indicatori

Perioada

Dividende

Numar de actiuni

Dividende / actiune

Profit net

Rata de distribuire a dividendelor

Sursa – prelucrari date financiare S.C. Relaxa S.A. Mizil

Cresterea remarcabila a dividendului pe actiune in anul 2009 (0, 1 75 fata de 0,078 in 2007 si 0,0093 in 2008) se datoreaza cresterii ratei de distribuire a dividendelor in acest an (95,0016%). In anul 2009 societatea comerciala RELAXA S.A. a fost privatizata, ocazie cu care intreprinderea a trecut din proprietatea FPS-ului in cea a S.C. PRODCHIM S.R.L.( care detine 85,7056%, ceea ce inseamna 398044 actiuni), fapt ce explica cresterea remarcabila a ratei de distribuire a dividendelor. Un aspect negativ de remarcat este evolutia descrescatoare a profitului net.

Concluziile analizei situatiei financiar-patrimoniale a S.C. RELAXA S.A. Mizil si propuneri pentru redresarea activitatii sale

Calitatea si sortimentul produselor realizate au o influenta semnificativa asupra principalilor indicatori de activitate ai unei firme. De aceea, o analiza aprofundata a acestora, insotita de elaborarea concluziilor de rigoare, prin care se pot identifica acele aspecte negative ale calitatii si sortimentului realizat, trebuie sa constituie o prioritate pentru orice intreprindere care doreste inlaturarea deficientelor si maximizarea eficientei activitatii economice.

Produsele finite si, in general, activele circulante reprezinta acea parte a patrimoniului unei intreprinderi care au cel mai mare grad de mobilitate. Prin urmare, valorificarea eficienta a acestora reprezinta o cale de crestere a profitului si de eliberare a unor fonduri care pot fi replasate in scopul obtinerii de noi castiguri.

In principiu, activitatea societatii comerciale “RELAXA S.A.” este strans legata de evolutia economiei nationale in ansamblu, deoarece dupa cum am mai mentionat, obiectul sau principal de activitate este productia de mobila.

Pe de alta parte, firma s-a adaptat la situatia pietei prin renuntarea la unele modele pentru care nu mai exista cerere, concomitent cu innoirea continua a gamei sortimentale. S-a observat ca sunt mai cautate garniturile de holuri mixte care au mai multe intrebuintari. In ciuda tuturor acestor semne incurajatoare, in urma analizei duratei de stocare a produselor in curs de executie se constata ca acesta a crescut in perioada 2006-2008 intr-un ritm exponential, de la 7,38 zile in 2006 la 104,69 zile in 2008, ceea ce inseamna ca in 2008 a devenit de 14,18 ori mai mare decat in 2006.

Ceea ce se observa in primul rand, este procesul de incetinire a activitatii de productie, cel mai accentuat fiind in anul 2009, fapt demonstrat de cresterea substantiala a stocului de productie in curs de exercitiu si implicit a stocului de materii prime si materiale si de evolutia descrescatoare a ritmului de crestere a stocului de productie finita.

Una din cele mai importante masuri pentru accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor este accelerarea procesului de vanzare si reducerea duratei de imobilizare a creantelor.

Cum se poate accelera procesul de vanzare? Iata cateva masuri:

- o mai puternica publicitate a firmei si produselor sale, deci o crestere a imaginii sale pe piata;

- practicarea si altor forme de desfacere: in rate;

- o imbunatatire continua a raportului calitate-pret;

- incercarea de incheiere a unor contracte ferme de vanzare;

Pentru reducerea duratei de imobilizare a creantelor o masura utila si eficienta este acordarea unor discounturi pentru plata la termen sau inainte, clientilor sai.

Ca un rezultat direct al cresterii duratei de imobilizare a creantelor ii reprezinta scaderea disponibilitatilor, deci o crestere a datoriilor. Mentionam ca in anul 2009 firma a contractat un imprumut pe termen scurt, garantat cu utilajele societatii, in scopul finantarii activitatii si nu pentru investitii. Deci, e necesara neaparat o urgentare a procesului de incasare a clientilor, pentru ca societatea, tinand cont de specificul activitatii ei, duce o lipsa acuta de bani. Insa, cu toate ca firma nu are lichiditati, totusi ea este solvabila. Acest lucru il demonstreaza valorile supraunitare ale indicatorului de solvabilitate. Ingrijoratoare este evolutia sa descrescatoare. Deci, trebuiesc luate masuri de redresare in aceasta privinta, deoarece daca se continua in acest mod firma poate intra in incapacitate de plata.

Deci, problema numarul unu pentru S.C. “RELAXA S.A.” este accelerarea procesului de vanzare a produselor sa1e.

In ceea ce priveste sursele de finantare, predominante sunt cele proprii, insa evolutia celor atrase este in continua crestere. Activele imobilizate sunt finantate in totalitate pe seama capitalurilor proprii, chiar degajandu-se si un fond de rulment pozitiv, cu o tendinta crescatoare, care contribuie la finantarea unei parti din activele circulante. Dar, cu toate ca fondul de rulment are o tendinta crescatoare in ultimii trei ani, ritmul de crestere al activelor circulante este mai mare, ceea ce duce la o sporire a surselor atrase pe termen scurt, deci o crestere a gradului de indatorare a societatii.

Activitatea de exploatare a intreprinderii este profitabila in ultimii trei ani, insa evolutia rezultatului aferent este diferita. Cel mai ridicat profit este inregistrat in anul 2008, pentru ca in anul 2009 acesta sa scada brusc (cu 93,66% fata de anul precedent). Cresterea cheltuielilor de exploatare din acest an se datoreaza in totalitate cresterii substantiale a cheltuielilor cu marfurile, celelalte categorii avand un ritm inferior fata de anul precedent. Cheltuielile cu marfurile au crescut datorita deschiderii de catre societate a unui magazin propriu, insa trebuie luate masuri in ceea ce priveste accelerarea vitezei de rotatie a stocurilor de marfuri, deoarece importante sume de bani raman imobilizate la nivelul acestora.

Rezultatul curent este pozitiv in primii doi ani si negativ in 2009. Scaderea brusca din ultimul an se datoreaza cresterii substantiale a cheltuielilor financiare cu dobanzile.

Avand in vedere indicatorii de eficienta, constatam urmatoarele:

Productivitatea medie anuala a muncii, atat cea calculata pe baza productiei exercitiului cat si cea calculata pe baza productiei marfa are o evolutie crescatoare, cu toate ca numarul mediu de salariati a inregistrat scaderi, chiar injumatatindu-se in anul 2009. Acest fapt scoate in evidenta ineficienta factorului munca in anii 2007 si 2008 si o crestere a acestuia in 2009.

Scaderea accentuata a profitului net in conditiile in care capitalul propriu creste usor, se reflecta in dinamica rentabilitatii financiare care scade substantial‚ inregistrandu-se deci o scadere a eficientei utilizarii capitalurilor proprii ale intreprinderii.

Rentabilitatea economica are o evolutie fluctuanta. Cea mai slaba eficienta a capitalurilor alocate in activitatea productiva se inregistreaza in anul 2008, adica profitul brut obtinut nu a reusit sa acopere resursele alocate in productie.

Pe ansamblu, urmarind activitatea societatii in ultimii trei ani, cel mai scazut nivel al acesteia s-a inregistrat in anul 2009.

Asadar, concluziile acestor analize vin sa certifice principala problema cu care s-a confruntat si se confrunta S.C. Relaxa S.A. Mizil, si anume incapacitatea intreprinderii de a asigura desfacerea productiei marfa realizata, deci imposibilitatea de a reduce stocurile din perioada anterioara. Acestea au crescut pana la limita stocurilor supranormative, ceea ce a provocat imobilizari de capital antrenat in cumpararea de materiale si produsele finite stocate si inca nevandute. S-a ajuns ca spatiul disponibil de depozitare a stocurilor sa fie integral ocupat si, pentru ca nu exista nici posibilitatea asigurarii unui volum al desfacerilor macar egale cu capacitatea de productie, au fost luate masuri de incetare temporara a activitatii, incepand cu anul 2007.

Cauza principala a gradului relativ slab al desfacerii productiei o reprezinta si calitatea insuficient satisfacatoare a produselor de pe piata interna, dar mai ales pe piata externa. Piata externa de desfacere a ajuns la o valoare mai mult decat modesta in ultimii 7 ani. Una din cerintele de baza ale cresterii calitatii produselor o constituie organizarea corespunzatoare a activitatii de control a calitatii.

In ceea ce priveste piata interna, chiar daca exigentele cererii sunt mai mici, problema principala o reprezinta ca aceasta cerere este sensibil redusa din cauza puterii de cumparare redusa a populatiei. La aceasta se adauga o concurenta puternica.

Pentru rezolvarea acestor probleme trebuie urmarite adoptarea unor masuri care sa urmareasca si cresterea vitezei de rotatie a activelor cat si cresterea calitatii productiei. Acestea doua depind una de cealalta si pot reprezenta cu siguranta cheia succesului la S.C. Relaxa S.A. Mizil.

Masuri ce pot fi luate:

a)     in stadiul aprovizionarii:

aprovizionarea cu materiale sa se faca de la sursele cele mai apropiate si cu mijloace de transport economice;

incheierea la timp de contracte de aprovizionare, sa se prevada termene precise de primire a materiilor si materialelor si sa se asigure ritmicitatea in aprovizionare;

reducerea pierderilor de materiale prin imbunatatirea conditiilor de depozitare si pastrare a materialelor, modernizarea operatiilor de incarcare – descarcare, ridicarea calificarii personalului de la magazii si depozite, precum si asigurarea securitatii bunurilor materiale.

b)     in stadiul productiei:

reproiectarea produselor si asimilarea de produse noi cu consumuri reduse si performante superioare;

perfectionarea proceselor si procedeelor tehnologice;

organizarea corespunzatoare a muncii;

organizarea rationala a transportului intern si a aprovizionarii locului de munca.

c)     in stadiul vanzarii:

incheierea contractelor de livrare a productiei in cantitati, dimensiuni, calitate si termene precis specificate;

urmarirea modului de executare, a prestarilor de servicii de catre intreprindere sau organizatiile de transport pentru livrarea in termen catre clienti a produselor desfacute etc.;

controlul operativ si sistematic al modului in care sunt respectate clauzele contractuale atat de catre intreprinderile furnizoare cat si de catre clienti.

Aceste masuri vor trebui insotite de o schimbare a strategiei societatii pe termen lung, pentru ca pana in prezent s-a aplicat o strategie de maximizare a profitului fara a se urmari si reinvestirea acestuia prin actiuni de retehnologizare a echipamentelor de productie si reproiectare a produselor pentru asimilarea unei calitati inalte a produselor.

Este evidenta nevoia unor investitii importante in acest sens la S.C. Relaxa S.A. Mizil, daca societatea doreste ca, si pe termen lung, rezultatele economice bune sa se mentina, pentru ca actualele performante economice au fost realizate, in principal, cu echipamentele tehnologice achizitionate in perioada de dinainte de trecerea societatii in proprietate privata, iar acestea acum incep sa fie uzate moral.

Totusi, pe ansamblu, putem spune ca situatia economico-financiara la S.C. Relaxa S.A. Mizil releva mari posibilitati de dezvoltare a activitatii si de crestere a eficientei si rentabilitatii economice.

BIBLIOGRAFIE

DIACONESCU– Analiza senzoriala, Editura Uranus, Bucuresti, 2003;

M. EFTIMIEAmbalarea marfurilor, Editura Universitatii Petrol-Gaze, Ploiesti, 2003;

G. ENESCU – Gestiunea financiara a intreprinderii, note de curs, CIG, 2008 - 2009

G. VINTILA Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2007

M. TOMA, FELICIA ALEXANDRU Finante si gestiune financiara de intreprindere,Editura Economica, 2006

M. TOMA, P. BREZEANU Finante si gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1996

STANCIU, C. – „Managementul calitatii mobilierului”, Editura ASE, Bucuresti, 2005;

V. ILIE Gestiunea financiara a intreprinderii,Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2005

V. ROBU Analiza eficientei utilizarii capitalului societatilor comerciale industriale, Tipografia & Editura Secorex, Bucuresti, 2006

Colectia de reviste „VILA” 2007, 2008;

Standardul SR EN ISO 9000:2000, Sisteme de management al calitatii – Principii fundamentale si vocabular

Catalog de prezentare a produselor S.C. Relaxa S.A.;

Standarde de firma ale S.C. Relaxa S.A. ;

www.VILA.ro;

www.training.ro



Documentatie proces tehnologic S.C. Relaxa S.A. Mizil

Singureanu, Nicoleta ; Petrescu, Viorel, cond. st. - Posibilitati de perfecționare a sistemului de asigurare a calitatii in intreprinderile producatoare de mobila din Romania in perspectiva









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




DATE PRIVIND PIATA POTENTIALA SI PROMOVAREA PRODUSELOR
POLITICA CONCURENTEI IN ROMANIA
Analiza economica a cuplului de probleme primala-duala
Definirea auditului in general si tipurile de audit
ECONOMIA JUDETULUI ALBA
ANALIZA FACTORIALA A VALORII ADAUGATE (VA sau QA)
ECONOMII LA VEDERE IN LEI
Gestiunea Financiara - Amortizarea




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu