Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
ROLUL BANCILOR IN ECONOMIE

ROLUL BANCILOR IN ECONOMIE


ROLUL BANCILOR IN ECONOMIE

La originea problemelor din economia reala se afla instabilitatea pie elor financiare. Un sector financiar de incredere i eficient este premisa unei economii solide, cu cre tere. Prin urmare, stabilizarea sistemului bancar este primul pas catre stoparea incetinirii economice i promovarea redresarii rapide i viabile. Uniunea Europeana trebuie sa sus ina acest obiectiv comun de restabilire a stabilita ii i increderii in sectorul financiar care este in continuare fragil i sa creeze condi iile pentru o redresare economica sus inuta. Criza a scos in eviden a riscurile actualei guvernan e a pie elor financiare, riscuri care au devenit sau ar putea deveni reale i sistemice in situa ia unor turbulen e grave. Ritmul reformei va fi men inut in lunile urmatoare pentru a restaura stabilitatea i a proteja interesele ceta enilor i intreprinderilor din Europa.



Insa este crucial ca in prezent bancile sa i i reia rolul normal de a furniza lichidita i i a sprijini investi iile in economia reala. Statele membre ar trebui sa utilizeze sprijinul financiar major oferit de sectorul bancar pentru a incuraja reintoarcerea la activita ile normale de creditare i a garanta ca reducerea ratei dobanzii la nivel central ajunge i la imprumuta i. Comisia va continua monitorizarea impactului economic i concuren ial al masurilor adoptate pentru sprijinirea sectorului bancar.

1. Rolul Bancii Europene de Investi ii i al Bancii Europene pentru Reconstruc ie i Dezvoltare

Criza actuala necesita interven ii consolidate din partea grupului Bancii Europene de Investi ii (BEI). BEI va spori interven iile sale anuale in UE printr-o suma de aproximativ 15 miliarde , pentru urmatorii doi ani. Deoarece aceasta activitate sporita se va efectua sub forma de imprumuturi, ac iuni, garan ii, finan are cu partajarea riscului, ea va genera, de asemenea, o mobilizare pozitiva a investi iilor suplimentare din surse private. In total, acest pachet propus de BEI va ajuta mobilizarea unor resurse private complementare care sa sprijine investi iile suplimentare in urmatorii doi ani. Pentru a permite BEI sa i i sporeasca activita ile de finan are, statele membre ar trebui sa decida inainte de sfar itul anului sa incorporeze rezervele BEI pentru a consolida capitalul de baza al acesteia de ordinul a 60 de miliarde , ceea ce va transmite un semnal politic foarte vizibil catre pie e i va mari in mod semnificativ capacitatea de acordare de imprumuturi a bancii. De asemenea, se preconizeaza ca Banca Europeana pentru Reconstruc ie i Dezvoltare (BERD) va adauga 500 de milioane pe an la nivelul actual de finan are in noile state membre.

2. Politica bugetara

Restabilirea increderii va depinde de capacitatea Europei de a impulsiona cererea prin utilizarea politicii bugetare in cadrul flexibilita ii oferite de Pactul de stabilitate i cre tere revizuit. In circumstan ele actuale, politica bugetara are de jucat un rol i mai important in stabilizarea economiilor i sprijinirea cererii. Europa va putea contracara tendin a preconizata descendenta a cererii, cu efectele sale colaterale negative asupra investi iilor i ocuparii for ei de munca, numai cu ajutorul unui pachet semnificativ de stimuli. Prin urmare, Comisia propune ca statele membre sa convina asupra unui pachet coordonat de stimuli bugetari care ar trebui sa fie oportun, specific, temporar i pus imediat in aplicare.

In contextul bugetelor na ionale pentru anul 2009, acest impuls bugetar ar trebui sa fie de 170 miliarde , ceea ce reprezinta 1,2% din PIB-ul Uniunii, pentru a produce un impact rapid, pozitiv i substan ial asupra economiei europene i ocuparii for ei de munca, pe langa rolul stabilizatorilor automa i. Cheltuielile i/sau reducerile taxelor i impozitelor prevazute in impulsul bugetar ar trebui sa fie in conformitate cu flexibilitatea oferita de Pactul de stabilitate i cre tere i ar trebui sa consolideze reformele structurale ale Strategiei de le Lisabona. Acest stimul bugetar ar trebui sa fie temporar. Statele membre ar trebui sa se angajeze sa contracareze deteriorarea bugetara i sa se reintoarca la intele fixate in obiectivele pe termen mediu.

Pentru maximizarea impactului, stimulul bugetar ar trebui sa ia in considerare pozi iile de plecare ale fiecarui stat membru. Este evident faptul ca nu toate statele membre se afla in aceea i pozi ie. Acele state care au valorificat perioadele benefice pentru a ob ine pozi ii mai viabile ale finan elor publice i pentru a imbunata i pozi ia concuren iala au o marja mai mare de manevra acum. Pentru acele state membre, in special cele din afara zonei euro, care se confrunta cu dezechilibre externe semnificative, politica bugetara ar trebui, in esen a, sa aiba ca obiectiv corectarea acestor dezechilibre.

Acest stimul bugetar trebuie bine conceput i trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principii:

oportune, pentru a sprijini rapid activitatea economica in perioada in care cererea este mica, deoarece intarzieri legate de punerea in aplicare ar putea insemna ca impulsul fiscal ar sosi numai in momentul in care redresarea este deja in curs;

temporare, pentru a evita deteriorarea permanenta a pozi iilor bugetare, care ar submina viabilitatea i ar necesita in ultima instan a o finan are viitoare prin cre terea sus inuta a taxelor i impozitelor;

specifice, axate pe originea problemei economice ( omaj in cre tere, intreprinderi/gospodarii care se confrunta cu restric ii de creditare etc.), deoarece aceasta optimizeaza efectul stabilizator al resurselor bugetare limitate;

(2) Ar trebui sa cuprinda atat instrumente privind veniturile cat i instrumente privind cheltuielile

In general, se considera ca cheltuielile publice discre ionare vor avea un impact pozitiv mai mare asupra cererii, pe termen scurt, comparativ cu reducerea taxelor i impozitelor. Aceasta deoarece unii consumatori prefera sa economiseasca i nu sa cheltuie, cu excep ia cazului in care reducerea taxelor i impozitelor este limitata in timp.

Cheltuielile publice au un impact asupra cererii pe termen scurt. Masurile care pot fi introduse rapid i care vizeaza gospodariile popula iei cel mai tare afectate de incetinire vor avea cel mai probabil un efect aproape direct asupra consumului, de exemplu cre terea temporara a indemniza iilor acordate omerilor sau gospodariilor popula iei cu un venit mic ori prelungirea temporara a perioadei de acordare a indemniza iei de omaj. De asemenea, aceasta se poate realiza prin devansarea investi iilor publice in proiecte ceea ce ar putea aduce beneficii IMM-urilor i ar putea sprijini obiectivele de politica publica pe termen lung precum imbunata irea dotarii din infrastructura sau combaterea schimbarilor climatice.


Subven iile la garan ii i imprumuturi pentru a compensa nivelul actual deosebit de mare al primei de risc pot fi eficiente, in special, intr-un mediu in care creditul face in general obiectul unor restric ii. Subven iile pot contribui la compensarea, pe termen scurt, a lipsei de capital circulant, care in prezent constituie o problema pentru multe societa i.

Stimulente financiare bine concepute pentru a accelera procesul de adaptare al economiilor noastre la provocarile pe termen lung, precum schimbarile climatice, inclusiv spre exemplu stimulente pentru eficien a energetica.

Reducerea taxelor i impozitelor, precum i a contribu iilor sociale: reducerea contribu iilor sociale ale angajatorului poate avea un impact pozitiv asupra pastrarii i crearii locurilor de munca, in timp ce reducerea impozitarii veniturilor salariale poate sprijini puterea de cumparare in special pentru persoanele cu venituri salariale mici;

Politica bugetara ar trebui sa se desfa oare in temeiul Pactului de stabilitate i cre tere, astfel incat sa se asigure un cadru comun i credibil de politica. Revizuirea din 2005 a pactului permite luarea mai atenta in considerare a condi iilor ciclice, intarind in acela i timp disciplina fiscala pe termen mediu i lung. Cadrul astfel ob inut implica mai multe exigen e in perioadele bune i permite o mai mare flexibilitate in vremuri grele. Circumstan ele extraordinare caracterizate prin criza financiara i recesiune justifica expansiunea bugetara coordonata in UE. Ca urmare, unele state membre pot incalca valoarea de referin a a deficitului de 3% din PIB. Pentru acele state membre care sunt considerate a fi intr-o situa ie de deficit excesiv, ac iunea corectiva va trebui sa fie luata in intervale de timp consecvente cu procesul de redresare al economiei. Aceasta va fi deplin consecventa cu procedurile Pactului de stabilitate i cre tere care garanteaza ca deficitul excesiv va fi corectat in timp util, asigurand viabilitatea pe termen lung a pozi iilor bugetare.

Pactul de stabilitate i cre tere va fi aplicat, a adar, judicios pentru a asigura strategii de politica fiscala credibile pe termen mediu. Statele membre care pun in aplicare masuri anticiclice ar trebui sa prezinte un program de stabilitate sau de convergen a actualizat, pana la sfar itul lunii decembrie 2008. Aceasta actualizare ar trebui sa puna in eviden a masurile care vor fi instituite pentru a contracara deteriorarea finan elor publice i pentru a asigura viabilitatea pe termen lung.

(4) Ar trebui sa fie inso it de reforme structurale care sprijina cererea i promoveaza rezilien a

In timp ce efectul imediat asupra cre terii i locurilor de munca pe termen scurt trebuie sa vina de la stimulul monetar i fiscal, un plan de redresare amplu trebuie sa integreze, de asemenea, o agenda de reforma structurala ambi ioasa, elaborata in func ie de nevoile fiecarui stat membru i conceputa astfel incat statele membre sa dispuna de instrumente care sa le permita sa depa easca criza i sa devina mai puternice. i aceasta, in parte, deoarece unele reforme structurale pot contribui, de asemenea, la sus inerea cererii agregate pe termen scurt. Mai mult, reformele structurale sunt necesare pentru a raspunde la unele din cauzele de baza ale actualei crize, precum i pentru a consolida capacitatea de ajustare a economiei, lucru necesar pentru o redresare rapida.

O economie caracterizata prin rezilien a i flexibilitate contribuie la atenuarea efectelor nefavorabile ale unei crize economice. Prin Strategia de la Lisabona s-au consolidat deja bazele economice ale Europei. Corect elaborate, reformele structurale din cadrul Strategiei de la Lisabona ar putea reprezenta un raspuns de politica adecvat pe termen scurt la criza dat fiind ca reformele intaresc rezilien a economica i flexibilitatea. Statele membre ar trebui sa aiba in vedere masurile expuse in continuare.

Sprijinirea puterii de cumparare a consumatorilor prin ameliorarea func ionarii pie ei: politicile care imbunata esc modul de func ionare a pie elor-cheie pot contribui la sus inerea cererii prin reducerea pre urilor, sprijinind astfel puterea de cumparare a gospodariilor popula iei.

Rezolvarea imediata a problemelor de competitivitate: in statele membre care se confrunta cu probleme legate de infla ie i competitivitate trebuie sa se adopte de urgen a masuri care sa intareasca corela ia intre mecanismul de stabilire a salariilor i evolu ia productivita ii.

Sprijinirea ocuparii for ei de munca i facilitarea tranzi iei pie ei muncii: in prezent, principala provocare a pie ei muncii este evitarea suprimarii nechibzuite a for ei de munca de catre industriile care sunt afectate temporar de distorsiunile pe termen scurt la nivelul cererii. In acest sens, o mai mare flexibilitate la nivelul acordurilor cu privire la timpul de lucru sau consolidarea serviciilor de ocupare a for ei de munca ar putea fi utile.

Reducerea sarcinii normative i administrative a intreprinderilor: reformele de acest tip contribuie la cre terea productivita ii i consolideaza competitivitatea. Masurile care pot fi puse in aplicare rapid includ efortul continuu de reducere a timpului necesar pentru deschiderea unei afaceri.

Bibliografie

Silviu Cerna

Banii si creditul in economia contemporana. Ed. Expert, Bucuresti, 1996

 

Silviu Cerna

Sistemul monetar si politica monetara. Ed. Enciclopedica, Bucuresti,1996

 

Silviu Cerna

Moneda si teoria monetara. Ed. Mirton, Timisoara, 2000

 

Silviu Cerna

Economie monetara si financiara internationala. Ed. Mirton, Timisoara, 1997

 

J. H. Clemens, L. S. Dyer

Balance Sheets and the Lending Banker. Ed. London Europa Publications Limited, 1986

 

Nicolae Dardac, Teodora Vascu

Moneda Credit. Ed. ASE, 2002

Monique Zollinger

Marketing et strategies bancaires. Ed. Dunod, Paris, 1992

Vasile Dedu

Gestiune si audit bancar, Ed. Economica 2003

Mariana Diaconescu

Banci, sisteme de plati si riscuri. Ed. Economica 2000

C. Basno, N. Dardac

Operatiuni bancare. Ed. Didactica si Pedagocica 2001

Mihai Ilie

Tehnica si managementul operatiunilor bancare. Ed. Expert 2003

Ileana Nicula

Operatiunile Institutiilor de credit. Ed. Pro Universitaria, 2007

Michel Aglietta

Macroeconomie financiara. Ed. C.N.I. Coresi, Bucuresti, 2001

Cezar Basno, Nicolae Dardac

Riscurile bancare. Cerinte prudentiale de monitorizare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999

Joel Bessis

Risk Management in Banking

Ed. Wiley&Sons Ltd., England, 1999

Eugene Brigham, Louis Gapenski, Michael Ehrhardt

Financial Management Theory and Practice. Ed. Dryden Press, Orlando, Florida,1999

Daniel Daianu

Echilibrul economic si moneda. Ed. Humanitas, Bucuresti, 1993

Nicolae Danila, Octavian Berea

Managementul bancar Fundamente si orientari. Ed. Economica, Bucuresti, 2000

Nicolae Danila, Lucian Anghel, Marius Danila

Managementul lichiditatii bancare. Ed. Economica, Bucuresti, 2002

Nicolae Danila

Retail bancar. Ed. Expert, Bucuresti, 2003

Mariana Diaconescu, Vasile Savoiu

Sistemul national de plati al Bancii Nationale a Romaniei. Directia generala de plati si urmarire a riscurilor bancare, 1998

Claude Dufloux

Piete financiare. Ed. Economica, Bucuresti, 2002

Dorina Poanta

Instrumente de plata fara numerar Operatiuni prin carduri. Ed. Cartea Universitara, 2005

Simona Gaftoniuc

Practici bancare internationale. Ed. Economica, Bucuresti, 1995

Simona Gaftoniuc

Finante internationale. Ed. Economica, Bucuresti, 1997

Herne Van Grenning, Sonnia Brajovich-Bratovich

Analysis Banking Risk A framework for assesing corporate governance and financial risk management. The World Bank, 2000

Mugur Isarescu

Reflectii economice Piete, bani, banci. Academia Romana Centrul Roman de Economie Comparata si Consensuala, Ed. Expert, Bucuresti, 2001

Costin Kiritescu

Relatii financiar valutare. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978

Costin Kiritescu

Relatii valutar - financiare internationale. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1978

Costin Kiritescu

Moneda. Mica enciclopedie. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982

Thomas Mayer, James S. Duesenberry, Robert Z. Aliber

Banii, activitatea bancara si economia. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1993

Mariana Negrus

Finantarea schimburilor internationale. Politici si tehnici. Ed. Humanitas, Bucuresti, 1991

Mariana Negrus

Tehnici de calcule valutar-financiare. Ed. Militara, Bucuresti, 1992

Mariana Negrus

Plati si garantii internationale. Ed. All, Bucuresti, 1996

Ion Nitu

Managementul riscului bancar. Ed. Expert, Bucuresti, 2000

Emanuel Odobescu

Marketing-ul bancar modern. Ed. Sigma, Bucuresti, 2003

Emanuel Odobescu

Marketing-ul bancar national si international. Ed. Sigma Primex, Bucuresti, 1999, editia a II

Eugen Pecican

Macroeconomie - Politici economice guvernamentale si econometrice. Ed. Economica, Bucuresti, 1996

Eugen Pecican

Piete valutare Banci & Econometrie. Ed. Economica, Bucuresti, 2000

Luminita Roxin

Gestiunea riscurilor bancare. Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997

Vasile Savoiu

Banca Centrala si sistemele de plati de interes national. Ed. Enciclopedica, Bucuresti, 1998

Maricica Stoica

Management bancar. Ed. Economica, Bucuresti, 1999

Ioan Trenca

Metode si tehnici bancare principii, reglementari, experiente. Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2002

Vasile Turliuc

Politici monetare. Ed. Polirom, Iasi, 2002

Michel Rouach

Le controle de gestion bancaire et financier. Ed. Banque Paris,1998

Vasile Turliuc si colaboratorii

Moneda si credit. Ed. Ankarom, Iasi, 1997

Pavel Ungurean

Dobanda. Ghid practic. Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 1999

Pavel Ungurean

Dobanda si rolul ei in economia de piata. Ed. Risoprint, Cluj Napoca, 1998

Eugen Vasilescu

Managementul proceselor monetare si teoria inflatiei. Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 1993





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.