Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Sistemul Monetar European: etape premergatoare

Sistemul Monetar European: etape premergatoare


Sistemul Monetar European: etape premergatoare

Inceputurile procesului de integrare europeana se plaseaza in deceniul al 6lea, cand sunt semnate doua tratate esentiale in crearea unei comunitati economice:

anul 1951, cand se semneaza, la Paris: Tratatul cu privire la Comunitatea Economica a Carbunelui si a Otelului (la care participa 6 tari: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg);

anul 1957, cand se semneaza, la Roma: Tratatul privind crearea Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) si Tratatul privind crearea Comunitatii Economice Europene (CEE).



Astfel, Tratatul de la Roma a pus in functiune un mecanism de cooperare economica, care ulterior a necesitat o coordonare a activitatii monetare.

Obiectivele CEE, catre care a fost orientata intreaga politica au vizat:

realizarea unei uniuni vamale, respectiv a unei protectii comune tarifare fata de terti;

realizarea libertatii de circulatie a capitalurilor, a fortei de munca si a serviciilor;

realizarea unei politici comunitare in domeniul agriculturii.

Integrarea monetara in cadrul SME este initiata prin mecanismul "sarpelui monetar", (1972), continuata cu infiintarea SME (in 1979) si urmata de procesul infiintarii monedei unice EURO, cu incepere din anul 1993.

Sarpele monetar

Acordul de la Washington din 1971, prin care marjele de fluctuare ale monedelor s-au modificat de la 1% la 2,25%, n-a asigurat decat o stabilitate limitata a ratelor de schimb. Daca o moneda se afla la limita superioara, in timp ce o alta se afla la limita inferioara (respectiv, moneda este la nivelul "plafon" sau la nivelul "planseu") rezulta ca cele doua monede inregistreaza o abatere a cursului de 4,5% vis a vis de definitia oficiala. Daca o moneda care se afla la nivelul plafon trece la nivelul planseu, in timp ce o alta moneda urmeaza o traiectorie inversa, rezulta ca ecartul ajunge la 9%.

Sa presupunem ca definitia oficiala a francului francez corespunde egalitatii: 1$ = 5,5 FF, in timp ce definitia marcii corespunde egalitatii 1$ = 2 D.M. Se poate deduce astfel ca:

5,5

1D.M= = 2,75 FF.

2

Practicarea marjelor de fluctuatie de 2,25% are ca efect situarea francului la nivelul sau cel mai scazut atunci dolarul valoreaza: 5,5 + (5,5 x 0,0225) = 5,623 FF. De asemenea, francul inregistreaza cel mai bun nivel al sau, atunci cand dolarul valoreaza:

5,5 - (5,5 x 0,0225) = 5,376 FF.

Marca cunoaste cel mai bun curs al sau, atunci cand dolarul valoreaza:

2 - (2 x 0,0225) = 1,955 D.M,

si cel mai scazut nivel al cursului este atunci cand dolarul reprezinta:

  2 + (2 x 0,0225) = 2,04 D.M

Daca se determina cursul D.M. fata de FF se poate constata ca 1D.M =

= 2,876 FF.

Comparativ cu situatia precedenta, cursul D.M exprimat in functie de FF s-a modificat cu:

100 = 4,58%

2,75

Daca FF se apreciaza pana la nivelul maxim autorizat de sistem, rezulta ca dolarul reprezinta: 5,5 - (5,5 0,0225) = 5,376 FF.

In acelasi timp, daca marca urmeaza o traiectorie inversa, in sensul deprecierii, rezulta ca dolarul valoreaza:

2 + (2 0,0225) = 2,044 D.M.

5,376 FF

In aceste caz, 1 D.M.reprezinta = 2,62 FF

2,045

Trecand de la 2,876 FF la 2,62 FF, rezulta ca nivelul cursului marcii, exprimat in franci, a inregistrat o diminuare de 8,9%. In cazul invers, cel in care, cursul trece de la 2,62 FF la 2,876 FF, cursul D.M. fata de FF, cunoaste o crestere de: 9,7%.

Amploarea acestor fluctuatii poate fi redactata grafic, prin analiza situatiilor observate in momentele t1 si t2, ceea ce permite explicarea vointei tarilor europene de a restrange marjele de fluctuare.

Cursul $

Curs plafon al $

FF DM

Curs declarat

DM FF

Curs planseu al $


t1 t2

Sarpele in tunel

Curs plafon

Curs declarat

Curs planseu

La data de 21 martie 1972 Consiliul de ministri al CEE decide reducerea marjelor de fluctuatie ale monedelor europene la jumatate fata de ceea ce se autorizase in 1971. Aceasta rezolutie a fost urmata de un acord intre Bancile Europene, semnat la Bale, la data de 10 aprilie 1972, moment la care se infiinteaza "sarpele monetar". Denumirea este data de imaginea evolutiei cursului monedelor europene.

Aceasta formeaza, in evolutia lor, o linie ondulata ("un sarpe") care se incadreaza intr-un tunel ce reprezinta marjele de fluctuatie autorizate de sistemul monetar international. Tunelul dispare cu incepere din martie 1973, cand marjele de fluctuatie vis vis de dolar inceteaza sa existe, odata cu trecerea la fluctuatia libera a monedelor.

Acest sistem de fluctuare a monedelor a avut doua forme:

sarpele in tunel (24.04.72 - 11.03.73)

sarpele fara tunel (12.03.73 - 12.03.79)

Sarpele in tunel se caracterizeaza printr-o fluctuare a monedelor europene fata de $ SUA si intre ele , in anumite limite, respectiv: 2,25% fata de $ si 4,5% intre ele. Astfel, exista doua tipuri de marje fata de $: inferioara si superioara, care formeaza un tunel, iar in interiorul acestuia exista o banda de fluctuare a cursurilor de schimb ale monedelor europene.

Atunci cand cursul de piata al unei monede se apropie de limitele stabilite este necesara interventia Bancii Centrale prin vanzarea sau cumpararea de devize cerute sau oferite excedentar.

Sarpele in tunel a fost afectat de practica speculativa a detinatorilor de $ care au incercat sa se debaraseze de moneda americana pentru a cumpara aur pe piata libera de la Londra.

In aceste conditii, tarile europene au eliminat obligatia, mentinerii unei limite de fluctuatie fata de $ american, dar mentin acelasi nivel de fluctuatie intre monedele europene ( 4,5%).

In decursul perioadei in care a functionat, mecanismul "sarpelui" monetar a cunoscut perioade dificile.

In iunie 1972, de exemplu, lira sterlina abandoneaza acest mecanism. Marea Britanie n-a putut sa mentina cursul monedei sale, datorita riscului de epuizare a rezervelor de schimb. Coroana daneza paraseste "sarpele monetar", dar este reintegrata la finalul anului 1972. Lira italiana iese definitiv din sistem in 1974, iar francul se retrage in ianuarie 1974, respectiv 1975.

Sarpele monetar nu a asigurat stabilitatea dorita nici pentru monedele care au ramas fidele sistemului. Marca germana a fost reevaluata de 4 ori: guldenul olandez a facut obiectul a doua reevaluari, iar francul belgian a fost reevaluat o singura data.

In acest mod, se poate explica de ce in anul 1979, tarile europene incearca o alta modalitate de asigurare a stabilitatii monetare, cu ajutorul unui nou sistem.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Determinarea volumului de adaos comercial
Notiuni generale privind stocurile si productia agentilor economici
Abordari conceptuale ale procesului de europenizare
Dezvoltari ulterioare ale teoriei keynesiste
SPECIFICATII FUNCTIONALE SISTEM RETAIL
Echilibrul economic general
Criza neokynesismului si dirijismului din ultima treime a secolului XX si eforturile postkeynesistilor de a se delimita de neoclasicism si de a consol
PLANUL DE DEZVOLTARE RURALA AL ROMANIEI

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu