Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Echilibrul economic general

Echilibrul economic general


Echilibrul economic general

Pietele nationale, ca si cele internationale, sunt interdependente. De exemplu, cresterea pretului petrolului la peste 55 de dolari/baril in octombrie 2004 a antrenat revizuirea tintei de inflatie in Romania pentru 2005 de la 6%, la 7%. Aceasta inseamna ca modificarea pretului petrolului antreneaza modificari ale preturilor si implicit ale cantitatilor tranzactionate pe pietele nationale.

In capitolele de pana acum am studiat comportamentul consumatorului, comportamentul firmei si principalele forme de piata, altfel spus ne-am concentrat atentia asupra echilibrului economic partial. Analiza echilibrului general se refera la identificarea unui ansamblu de preturi si de cantitati pentru care cererea si oferta se egalizeaza pe toate pietele, tinind cont desigur de influenta exercitata de modificarea conditiilor de pe o anumita piata asupra celorlalte.



1. Eficienta in consum. Cutia lui Edgeworth

In analiza echilibrului general vom utiliza un instrument specific numit cutia lui Edgeworth, care ne va ajuta sa demonstram avantajele care decurg din schimb. Sa presupunem ca doi studenti, Ana si Dan, dispun intr-o zi de urmatoarele cantitati de pachete de biscuiti (B) si covrigi (C):

Tab.1. Alocarile de bomboane si covrigi pentru Ana si Dan

Indivizi

Alocari initiale

Ana

7B  1C

Dan

3B  5C

Prelucrare dupa: R.S. Pindyck, D.L. Rubinfeld, Microeconomics, Macmillan Publishing Company, New York, 1989

In demersul nostru vom utiliza in continuare urmatoarele ipoteze:

informatia indivizilor este perfecta: Ana si Dan cunosc perfect dotarile si preferintele fiecaruia;

schimbul de bunuri intre cei doi studenti nu ocazioneaza costuri, altfel spus, costurile de tranzactie sunt zero.

Daca preferintele celor doi studenti difera intre ele, acestia pot realiza schimburi reciproc avantajoase. Astfel, sa presupunem ca Ana ar fi dispusa sa cedeze 2 pachete de biscuiti pentru a dobandi un covrig, iar Dan ar ceda un covrig pentru o jumatate de pachet de biscuiti. Cu alte cuvinte, pretul la care Ana este dispusa sa cedeze doua pachete de biscuiti este de un covrig, iar pretul la care Dan este dispus sa cedeze un covrig este o jumatate de pachet de biscuiti. Asa cum cunoasteti deja, pretul la care un individ este dispus sa inlocuiasca un bun cu altul poarta numele de rata marginala de substitutie, ceea ce inseamna ca putem scrie:

RmS pentru Ana (RmSA): 2B=1C

RmS pentru Dan (RmSD): 2C=1B sau 1C=B/2.

Cutia lui Edgeworth, pe care o desenam in continuare, reprezinta pe lungime cantitatea totala de pachete de biscuiti, iar pe inaltime cantitatea totala de covrigi, astfel:

Figura 1: Cutia lui Edgeowrth. Dotarile initiale. Lamela hasurata reprezinta o zona de negociere in cadrul careia sunt posibile imbunatatiri in sensul lui Pareto. 

Ana si Dan au impreuna 10 pachete de biscuiti - asa cum observati pe lungimea cutiei - si 6 covrigi, asa cum am notat pe inaltimea cutiei. Cutia lui Edgeworth permite reprezentarea concomitenta a dotarilor in bunuri ale celor doua persoane. Ea poate fi citita de la stanga la dreapta, cu originea OAna, si atunci arata cantitatile de bunuri detinute de Ana. De asemenea, o putem citi de la dreapta (sus) la stanga (sau o rasturnam), cu originea ODan, pentru a identifica dotarile initiale ale lui Dan. De exemplu, in punctul M reprezentand dotarile initiale, Ana detine 7 pachete de biscuiti si un covrig, iar Dan are 3 pachete de biscuiti si 5 covrigi. Sa ne amintim din capitolul dedicat comportamentului economic al consumatorului ca prin curbe de indiferenta intelegem ansamblul combinatiilor de bunuri intre care un consumator este indiferent. Demonstram atunci ca curbele de indiferenta sunt in general convexe si aratam ca panta acestora este rata marginala de substitutie. Curba de indiferenta pentru Ana, notata CiAna, arata combinatiile de pachete de biscuiti si covrigi intre care Ana este indiferenta. Pentru Dan, am notat curba de indiferenta cu CiDan si am reprezentat-o cu originea ODan, ca si cum am fi rotit cutia cu 1800. Bazindu-ne pe ipoteza ca un consumator isi poate imagina o multime de curbe de indiferenta, vor exista cu siguranta doua curbe de indiferenta ale celor doi studenti, care sa se intersecteze in punctul M, asa cum am reprezentat noi grafic. Punctul M nu este insa cea mai buna combinatie de bunuri pe care cei doi consumatori o pot realiza cu dotarile existente, fapt demonstrat de prezenta lamelei hasurate, care semnifica o satisfactie suplimentara potentiala neexploatata. Astfel, in punctul N de exemplu, situat in interiorul cutiei lui Edgeworth (deci posibil a fi realizat), Ana si Dan ar atinge, amandoi, curbe de indiferenta mai inalte, deci o satisfactie mai mare. Aceasta inseamna ca schimbul poate imbunatati situatia ambilor consumatori, aria hasurata fiind cea care descrie totalitatea schimburilor reciproc avantajoase, pornind din M.


O alocatie este eficienta in sensul lui Pareto, daca situatia unui individ nu mai poate fi imbunatatita decat prin deteriorarea situatiei altui individ.

In exemplul nostru, M nu este o alocatie eficienta in sensul lui Pareto, intrucat situatia Anei se poate imbunatati concomitent cu situatia lui Dan. Intuitiv, zona de negociere va disparea in momentul in care cele doua curbe de indiferenta sunt tangente, ceea ce inseamna aceeasi rata marginala de substitutie pentru Ana si Dan. Grafic, o alocare optima in sensul lui Pareto se va prezenta astfel:

Figura 2: Eficienta in procesul schimbului. In punctul E situatia Anei nu se mai poate imbunatati decat prin deteriorarea satisfactiei lui Dan. Punctul E reprezinta o alocare eficienta in sensul lui Pareto.

In punctul E, ratele marginale de substitutie sunt aceleasi pentru cei doi indivizi, ceea ce inseamna ca putem scrie:

RmSAna=RmSDan=UmgB/UmgC 

Intr-o cutie a lui Edgeworth exista numeroase alocari optime in sensul lui Pareto, dupa cum puteti observa din urmatoarea figura:

 

Figura 3. Curba contractelor. Intr-o cutie a lui Edgeworth exista o multime finita de alocari eficiente in sensul lui Pareto.

Ansamblul punctelor dintr-o cutie a lui Edgeworth care reprezinta alocari eficiente in sensul lui Pareto formeaza curba contractelor.

Chiar daca multimea punctelor care reflecta alocarile eficiente este finita, limitata de dimensiunile cutiei, ramane problema identificarii celei mai bune alocari din perspectiva fiecarui individ. De exemplu, alocarea E1 este eficienta, dar satisfactia Anei este mult mai mica in E1 decat in E2. Invers, satisfactia lui Dan este mai mare in E1 fata de E2, intrucat el se afla pe o curba de indiferenta mai inalta. Cand va accepta Ana pozitia E1 in locul lui E2? Dar Dan pozitia E2 in locul lui E1? Raspunsul depinde asa cum probabil va imaginati de puterea de negociere a fiecarui student si de preturile celor doua bunuri.

Cunoastem din capitolul 4 ca un consumator isi maximizeaza satisfactia, in conditiile unui venit dat, de forma V=xPx+yPy, atunci cand RmS=Px/Py, unde Px si Py sunt preturile relative ale bunurilor. In consecinta trebuie sa identificam un ansamblu de preturi pentru biscuiti si covrigi pentru care ambii consumatori sa-si maximizeze satisfactia. In plus, pentru ca piata sa fie in echilibru, trebuie sa gasim acele preturi pentru care Ana este dispusa sa cedeze dintr-un bun exact cantitatea pe care Dan este dispus sa o cumpere si vice-versa. Vom construi in cutia lui Edgeworth o dreapta a preturilor cu panta PB/PV, care sa treaca prin punctul M reprezentand dotarile initiale si totodata bugetul total al celor doi consumatori. Pentru ca Ana si Dan sa se afle in echilibru si totodata sa exploateze toate castigurile posibile de schimb, trebuie ca dreapta bugetului sa fie tangenta la cele doua curbe de indiferenta desenate in figura 2.

Figura 4. Echilibru in cutia lui Edgeworth. Prin ajustari succesive ale preturilor se ajunge la acel raport PB/PV pentru care linia preturilor este tangenta la cele doua curbe de indiferenta tangente intre ele. Observati ca alocarile initiale (punctul M) sunt esentiale pentru determinarea alocarii finale.

Sa oservam ca in punctul E vom avea:

RmSAna=RmSDan= UmgB/UmgC =PB/PV  

Va intrebati desigur cum se ajunge la cele doua preturi? Va amintiti sintagma "mana invizibila" de la Adam Smith? Avem nevoie aici sa ne imaginam un "comisar de preturi" care anunta preturile biscuitilor si covrigilor. Daca Ana doreste sa cedeze biscuitii la un pret prea mare in raport cu pretul covrigilor, Dan nu va dori sa cumpere, astfel ca pe piata biscuitilor va aparea un surpus de oferta. Comisarul reduce pretul biscuitilor pana cand surplusul dispare, acelasi rationament putand fi aplicat si covrigilor.

Sa presupunem in continuare ca putem aprecia nivelurile succesive de utilitate din cutia lui Edgeworth atat pentru Ana, cat si pentru Dan, astfel incat sa putem reprezenta grafic frontiera posibilitatilor de utilitate.

Frontiera posibilitatilor de utilitate reprezinta ansamblul combinatiilor de niveluri de utilitate care coincid cu alocari eficiente in sensul lui Pareto.

Figura 5. Frontiera posibilitatilor de utilitate. Fiecare punct de pe frontiera se regaseste in cutia lui Edgeworth pe curba contractelor. Orice punct din interiorul frontierei, cum ar fi punctul I, reprezinta o alocare ineficienta.Orice punct din exteriorul frontierei , cum ar fi punctul J, nu poate fi atins, datorita cantitatii insuficiente de bunuri.

In ipoteza simplificatoare ca intreaga economie este alcatuita din cei doi consumatori, frontiera posibilitatilor de utilitate poate fi definita si ca satisfactia maxima pe care economia o poate atinge. Forma usor ondulata a frontierei reflecta imprecizia in evaluarea utilitatii, despre care am discutat in capitolul 4. Pentru utilizarea acestui instrument nici nu avem nevoie dealtfel de valoarea utilitatilor totale, ceea ce conteaza fiind relatia inversa intre nivelurile de satisfactie ale consumatorilor. Aceasta relatie inversa este reflectata de forma descrescatoare a frontierei. Punctul E2 este o alocare eficienta, intrucat satisfactia lui Dan din acest punct nu mai poate fi imbunatatita decat prin reducerea satisfactiei Anei.

2. Eficienta in productie

Sa presupunem ca pentru a produce biscuiti si covrigi, economia utilizeaza 20 de unitati de capital si 40 de unitati de munca. Ansamblul combinatiilor de munca si de capital pentru care productia de biscuiti este constanta reprezinta izocuanta productiei pentru biscuiti. Asemanator, ansamblul combinatiilor de factori de productie pentru care productia de covrigi este constanta reprezinta curba de izoproductie pentru covrigi. Sa reprezentam intr-o cutie a lui Edgeworth izocuantele pentru biscuiti si covrigi. Inaltimea cutiei va reflecta dotarile in capital, iar lungimea cutiei cantitatea de munca disponibila. Productia de biscuiti o vom citi cu originea OB, iar productia de covrigi cu originea OC.

OC

 

OB

 

Figura 6. Echilibrul in productie. Lamela hasurata cuprinde rezerve de crestere a productiei globale neexploatate de firme. Punctele E1 si E2 reprezinta utilizari eficiente ale factorilor de productie.

Vom spune ca o alocare a factorilor de productie in producerea de biscuiti si covrigi este tehnic eficienta daca productia de biscuiti nu poate sa mai creasca decat prin reducerea productiei de covrigi. Rezulta ca cele doua izocuante sunt tangente intre ele, panta acestora fiind aceeasi. Cum panta izocuantei este rata tehnica marginala de substitutie putem scrie ca in punctele E1, respectiv E2 avem: RtmSB=RtmSC=WmgL/WmgK.

Unind punctele succesive care reprezinta alocarile eficiente ale factorilor de productie, obtinem curba contractelor in productie. Pozitionarea de-a lungul curbei contractelor in productie depinde de cererea consumatorilor pentru cele doua bunuri. Daca se cer mai multe pachete de biscuiti, vom fi mai aproape de OC, pe cand daca se cer mai multi covrigi ne vom situa mai aproape de OB.

Ca si in cazul consumatorului, pentru a ajunge la echilibru pe piata factorilor de productie, trebuie identificat un ansamblu de preturi pentru munca si capital, astfel incat panta izocostului sa fie egala cu rata tehnica marginala de substitutie in punctul de tangenta a celor doua curbe de izoproductie. In consecinta, eficienta alocativa si echilibrul pe piata factorilor au loc atunci cand:

RtmSB=RtmSC=WmgL/WmgK=PL/PK

Pornind de la curba contractelor in productie, putem trasa acum frontiera posibilitatilor de productie, care reprezinta cantitatea maxima de biscuiti si covrigi pe care economia ii poate realiza, in conditiile unei cantitati determinate, fixe, de factori de productie.

Figura 7. Frontiera posibilitatilor de productie. Punctele E1 si E2 se regasesc in figura 6 pe curba contractelor.

Asa cum va este cunoscut din capitolul 3, panta frontierei posibilitatilor de productie este costul de oportunitate. El se mai numeste si rata marginala de transformare (RMT) si arata la cati covrigi trebuie sa se renunte pentru a produce o unitate suplimentara de biscuiti: RMT=∆C/∆B. De exemplu, intre punctele A si B se renunta la 0,5 covrigi pentru a produce 4 pachete de biscuiti, deci: RMT=0,5/4=0,125. De la E2 la F, renuntam la 1,5 covrigi pentru a produce 0,5 pachete de biscuiti in plus, deci: RMT=1,5/0,5=3. Evident, rata marginala de transformare este crescatoare ( a se vedea capitolul 3).

Putem interpreta si altfel panta frontierei posibilitatilor de productie: cat se cheltuieste suplimentar dintr-un bun pentru o unitate produsa in plus din alt bun. Costul suplimentar antrenat de ultima unitate produsa poarta numele de cost marginal, ceea ce inseamna ca de-a lungul frontierei vom avea: RMT=CmgB/CmgC.

De exemplu, cand trecem de la A la B, sa spunem ca cei 0,5 covrigi produsi ne costau 1000 de lei, deci un cost marginal de 1000/0,5=2000 de lei. Daca pentru 4 pachete de biscuiti cheltuim 1000 de lei, costul marginal al acestora este 1000/4=250 de lei. Raportul costurilor marginale va fi: 250/2000=0,125, egal cu rata marginala de transformare.

Pana acum am aratat cum poate o economie sa produca la cel mai mic cost posibil; bunurile se vor vinde insa doar daca acest cost reprezinta totodata si pretul pe care consumatorii sunt dispusi sa-l plateasca pentru a avea acces la repectivele bunuri. Spuneam in prima parte ca pretul la care un consumator este dispus sa inlocuiasca un bun cu altul este rata marginala de substitutie. Prin urmare, eficienta in productie este atinsa doar daca rata marginala de transformare este egala cu rata marginala de substitutie a consumatorilor. In cazul in care avem doar doi consumatori, Ana si Dan, RMT=RmSA=RmSD. Veti intelege mai usor cu ajutorul urmatoarei cutii:

Figura 8. Productia eficienta intr-o cutie a lui Edgeworth. In punctul E rata marginala de transformare este egala cu rata marginala de substitutie a celor doi consumatori.

Frontiera posibilitatilor de productie delimiteaza combinatiile posibile de bunuri ce pot fi realizate de Ana si Dan. Desigur, fiecare consumator va cauta sa se situeze pe ce mai inalta curba de indiferenta posibila, ceea ce inseamna ca cele doua curbe de indiferenta vor fi tangente intre ele si tangente totodata la frontiera posibilitatilor de productie. In punctul E putem scrie ca:

RMT=RmS=CmgB/CmgC=PB/PC. 

Ultima conditie exprima echilibru economic general. Prin urmare, in conditiile echilibrului economic general, concurential, vom avea:

  • raportul dintre utilitatile marginale pentru toate bunurile si pentru toti consumatorii sunt egale intre ele si egale cu raportul dintre preturile respectivelor bunuri: RmS=UmgX/UmgY=PX/PY, unde X si Y reprezinta bunurile consumate;
  • raportul dintre costurile marginale ale bunurilor produse sunt egale intre ele pentru toate bunurile si pentru toate firmele si egale cu raportul dintre preturile respectivelor bunuri: RMT=CmgX/CmgY=PX/PY.
  • rata tehnica marginala de substitutie intre factorii de productie este aceeasi pentru toate firmele si pentru toate bunurile si egala cu raportul dintre preturile factorilor de productie: RtmSX=RtmSY=PL/PK;
  • rata marginala de transformare pentru toate produsele este egala cu rata marginala de substitutie, aceeasi pentru toti consumatorii: RMT=RmS.

Conditiile echilibrului general sunt verificate pentru piata cu concurenta pura si perfecta, intrucat preturile bunurilor sunt identice pentru toti consumatorii, preturile factorilor sunt identice pentru toate firmele, iar pretul pietei este egal cu costul marginal pentru toate bunurile. Concluzia fireasca ar fi ca piata perfect concurentiala este mecanismul cel mai eficient de alocare a resurselor. Pe aceasta piata, pentru orice set de preferinte, de resurse si de posibilitati de productie, va exista un set de preturi relative, determinabil matematic, astfel incat alocarea resurselor sa fie optima in sensul lui Parteo.

Pietele reale sunt insa mult mai complexe, dominate de incertitudine in ceea ce priveste preferintele consumatorilor, inzestrarea cu resurse si posibilitatile tehnologice. Alocarea resurselor nu este doar o problema de calcul matematic, ci mai degraba una de informare, intr-o lume a informatiilor imperfecte si incomplete in care tranzactiile costa. Urmatorul capitol va descrie cateva din situatiile in care piata nu reuseste sa aloce eficient resursele.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Organizarea auditului financiar
SOCIETATILE MULTINATIONALE - Rolul societatilor multinationale in economia nationala
ROLUL BANCILOR IN ECONOMIE
Venitul, consumul si investitiile
Principii de economie
Determinarea volumului de adaos comercial
Teorii cu privire la consum sl consumator
POLITICA MONETARA IN CADRUL UE. INTRODUCEREA MONEDEI UNICE-ELEMENT ESENTIAL AL INTEGRARII

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu