Comunicarea ca proces de influenta prin exercitarea resurselor puterii comunicatorului

Comunicarea ca proces de influenta prin exercitarea resurselor puterii comunicatorului

Nu ne propunem analiza conceptelor de putere si influenta, ci doar relevarea urmatoarelor aspecte mai importante:

♦diversitatea de evenimente comunicationale determina ca si formele pe care le ia procesul influentarii exercitate prin intermediul comunicarii sa fie de o mare diversitate;

♦desi nu exista un singur tip de proces de influenta, <<exista totusi un numar limitat de 'mecanisme' fundamentale pe care influenta le implica, in sensul ca efectele comunicationale au la baza relatia sociala dintre transmitatori si receptori si, desi fiecare relatie este intr-un anumit sens unica, astfel de relatii sociale pot fi clasificate>>[1], folosindu-se in acest sens o baza corecta pentru stabilirea unei tipologii care sa tina seama: de particularitatile transmitatorului care probabil va produce efectele; de motivatia sau orientarea receptorului, care-l fac sensibil la influenta transmitatorului; de contextul comunicational si de situatia in care se comunica.

♦pentru clasificarea tipurilor de influenta exercitata prin intermediul comunicarii Denis McQuail considera ca se pot folosi cele cinci tipuri de relatii de putere intre un agent comunicativ si un receptor propuse de French si Raven, accentul fiind pus pe relatia interpersonala, fie ca relatia se stabileste intre indivizi, fie ca numai receptorul este un individ, in timp ce agentul poate fi un rol, o norma, un grup sau o parte a unui grup;

♦desi termenii si principalele teze ale teoriei sunt foarte potriviti/potrivite pentru studierea influentei exercitate prin intermediul comunicarii, ea nu nu este o teorie a comunicarii, clasificarea tipurilor de putere sociala nefiind echivalenta cu clasificarea situatiilor de influenta comunicativa.

Cele cinci baze ale puterii sau influentei, adica proprietatile agentului sau comunicatorului care ii dau posibilitatea sa-si exercite influenta sunt:

a) Puterea recompensatoare definita ca 'puterea a carei baza este abilitatea de a rasplati', transferata la influenta comunicationala poate fi conceputa in termenii satisfacerii unor dorinte ale receptorului si are ca efect tendinta de a creste atractia dintre transmitatorul si receptorul influentei.

b) Puterea coercitiva consta in puterea unui agent (comunicator) de a pedepsi pe cel ce nu se conformeaza incercarii lui de a influenta. In acest caz rasplata este negativa si ca urmare are efectul invers decat la in cazul puterii de a recompensa.

c) Puterea referentiala se bazeaza pe identificarea receptorului cu agentul, identificarea fiind definita ca 'sentiment al identitatii' sau 'dorinta de unificare'. In acest caz o mare importanta au conceptele de grup de referinta si 'sugestie de prestigiu', care pot constitui modele de referinta pentru cei ce incearca sa se asocieze sau identifice, sa le adopte atitudinile sau convingerile. Asemenea procese se intalnesc in numeroase situatii de comunicare: adoptarea modului de a vorbi si a celui de a se imbraca al eroilor din mass-media; paralelisme puse sub semnul influentei intre prieteni, persoane cu acelasi statut, profesori si elevi, lideri si sustinatori etc.

d) Puterea legitima se bazeaza pe intelegerea de ambele parti a faptului ca cineva are dreptul sa pretinda ascultare de la ceilalti. Aceasta acceptare a influentei poate fi reprezentataca o relatie intre roluri, dar si ca o angajare reciproca. Comunicarea devine influenta datorita acestui aspect al exercitarii puterii in diverse situatii: mesajul politic adresat simpatizantilor; predica morala adresata  de Biserica credinciosilor; rolul de orientare sociala jucat de familie, sfeturile date elevilor de profesor etc.

e) Puterea expertului este influenta care se bazeaza pe atribuirea unor cunostiinte superioare agentului, care au efect asupra structurilor cognitive ale receptorului. Strainul care accepta recomandarile unui localnic, persoanele care afla informatii din ziare, studentul care invata dupa un manual etc. sunt contexte in care comunicarea influenteaza.

Denis McQuail apreciaza ca influenta prin intermediul comunicarii apare ca rezultat al uneia sau mai multora dintre aceste forme de baza ale relatiei de putere.

Idei interesante cu privire la putere si influenta in grup relevante pentru procesul de comunicare sunt oferite si de Cartwright si Zander:

♦o persoana are putere asupra alteia daca poate indeplini o actiune care va produce o schimbare in cealalta persoana;

♦abilitatea de al influenta pe altul depinde de anumite proprietati ale agentului (resurse de putere) si anumite nevoi sau valori ale persoanei influentate (baze motivationale ale puterii;

♦un act de influenta stabileste o relatie intre resursele unui agent si baza motivationala a persoanei influentate.