INITIEREA IN CANTAREA ARMONICO- POLIFONICA. METODA LIVIU COMES.

A avea un cor la nivelul scolii este considerata de specialisti finalitatea muncii de cant vocal.Cat de usor sau de greu este de facut aceasta cu copiii care n-au mai cantat in cor stie doar cel care face o astfel de munca. In general, a canta intr-un cor nu este foarte atragator pentru cei mici. Ei vor sa se joace!

Intr-o scoala generala a avea un cor nu este legat numai de repetitia din timpul orei de ansamblu coral, ci mai ales de munca de formare a copiilor pentru a avea nivelul de pregatire practica necesara. Acesta este un proces de durata si trebuie sa fie unul cu continuitate. Cred ca existenta si activitatea corurilor de elevi, asa cum este ea astazi, ne vorbeste limpede despre preocuparea si importanta care i se acorda.

Varsta optima legata de randamentul in educatie muzicala este considerata a fi prescolaritatea si inceputul scolaritatii. Ea devanseaza cu mult alte domenii (de pilda desenul, nemaivorbind de stiintele exacte despre care specialistii dau varsta de dupa 14 ani!!!) Educatia muzicala, pe langa dezvoltarea din punct de vedere muzical, are o influenta majora asupra dezvoltarii generale armonioase a copiilor.

EFECTE ALE INSTRUIRII MUZICALE ASUPRA DEZVOLTARII GENERALE ARMONIOASE A COPIILOR

Pedagogia moderna considera ca institutiile scolare trebuie sa aiba ca obiectiv formarea si dezvoltarea gandirii, a proceselor psiho-intelectuale, a capacitatii de creatie (nu numai dobandirea si acumularea de informatii). Directiile in care au efect pozitiv educatia muzicala sunt multiple.

a)     dezvoltarea sensibilitatii

Practica muzicala (vocala si instrumentala), auditiile, il fac pe copil mai sensibil. Urbanizarea accentuata, indepartarea sau chiar ruperea de natura, de toate splendorile ei desensibilizeaza. Ori, un copil cu o capacitate afectiva superioara este in mana educatorului ca o pasta usor de modelat.

b)     teoria inteligentelor multiple

Elaborata in 1985 de americanul Howard Gardner, aceasta vine sa puna pe picior de egalitate, sa acorde aceeasi importanta, tuturor domeniilor de activitate, atributul de talentat fiind transferat in randul inteligentelor.

c)influenta asupra dezvoltarii ca personalitate si caracter

Educarea caracterului in scoala se adauga efortului familiei depus in aceasta directie. Una dintre activitatile scolare care actioneaza pozitiv asupra caracterului in formare al copilului este muzica. Iata cateva trasaturi ce pot fi antrenate si dezvoltate prin practica muzicala: curajul, bunatatea, bunavointa, perseverenta, responsabilitatea, respectul, auto-disciplina. Implicit actioneaza asupra personalitatii (care este de fapt un ansamblu de sentimente, aspiratii, atitudini, comportamente, sisteme de valori).

d)Influenta asupra unor procese psiho-intelectuale

Practica muzicala il solicita pe copil in diverse feluri. El trebuie sa faca dovada memoriei, afectivitatii, distributivitatii, atentiei, vointei spiritului de ordine si disciplina, gandirii logice, imaginatiei, creativitatii.

Iata dar ca pe nesimtite, poate chiar sub forma jocului, copilul beneficiaza de o serie de avantaje.

e)Influenta asupra rezultatelor la invatatura

Ideea o intalnim la mai multi autori (de exemplu Aurel Ivascanu, Jean Luper) cu referire la gradinitele muzicale de copii, la scolile de muzica.

Experimentul pe care l-am facut la Scoala Generala Zadareni, pe parcursul a cinci semestre, vine sa sustina  influenta pozitiva asupra rezultatelor la invatatura. La clasa la care s-au efectuat doua ore de muzica pe saptamana (fata de cealalta clasa unde a avut loc o singura ora) rata scaderii notatiei a fost mai mica.

METODA LIVIU COMES

Liviu Comes are o preocupare intensa si de lunga durata legata de initierea in cantarea armonico-polifonica. Pe aceasta linie il are predecesor pe Carl Orff, care a conceput o metoda ce include si pune accent deosebit pe folosirea instrumentelor de percutie (pornind de la lucrul stiut ca primele manifestari muzicale ale copilului mic sunt legate de elemente ritmice, nu de cele melodice).

Cel mai recent material al sau este cartea "Azi Grivei e manios", aparuta la editura Arpeggione, Cluj Napoca in 2003.

Luata ca linie generala, ideea este de a trece de la forma initiala a cantecului la ornamentarea lui cu acompaniament ritmic si apoi o apropiere treptata de cantarea pe mai multe voci.

Porneste de la o fina observatie a comportamentului copilului mic: interesul si energia lui se polarizeaza in directia unei activitati principale care este jocul. A spune unui copil Hai sa invatam ceva! este mult mai putin atragator decat sa-i spui Hai sa ne jucam! Strategia de apropiere este aceea de a transforma in joc aceasta activitate, prin aplicarea la cantec a unor atribute specifice jocului.

Sensul jocului muzical, folosit in ideea pedagogica a lui Liviu Comes, este diferita de jocul muzical utilizat ca metoda de instruire. Jocul  aici este de a te juca cu substanta muzicala a cantecului.

Metodologia exploateaza doua elemente care domina psihologia infantila: tendinta de a imbogati sub aspect ornamental un model si inclinatia de a descompune si a recombina partile constitutive.

Transpunerea ornamentarii si recombinarii in domeniul cantecului ii mareste acestuia atractivitatea, facandu-l sa patrunda in constiinta lor pe calea agreabila si fireasca a jocului. De buna alegere a cantecului, depinde in foarte mare masura reusita.

Iata, in rezumat care sunt pasii :

Pasul I: Conditiile esentiale ale alegerii unui cantec  pentru a putea fi folosit cu metoda descrisa

atractivitatea subiectului, ales din sfera de interes si de preocupari ale copiilor

simplitatea si nuantarea exprimarii prin toate coordonatele cantecului (versuri, ritm, melodie)

capacitatea cantecului de a fi imbogatit prin diverse metode

valentele sale latente pentru polifonizare prin elemente proprii.

Pasul II: Invatarea temeinica a cantecului - conditie esentiala pentru ca acesta sa poata constitui un model initial

Etapele invatarii:

povestirea subiectului de catre  propunator

insusirea textului

scandarea versurilor in ritmul cantecului

invatarea liniei melodice

Pasul III: Transformarea cantecului in joc

v    Ornamentarea unui cantec simplu

Gesturi si miscari, sugerand diverse actiuni legate de continutul textului. Se face cu: toti participantii, un grup solisti.

Zgomote produse prin mijloace proprii, izolate sau in ritmul cantecului: batai din palme, batai in banca, batai cu piciorul in dusumea

Distribuire pe roluri

Percutie. Sunt foarte agreate de copii; le dezvolta simtul ritmic, le stimuleaza fantezia:

cu instrumente consacrate: toba mica, tamburina triunghi talger atarnat maracas;

cu instrumente improvizate: cutii goale, cutii cu nisip sau graunte ghem de chei tava de metal atarnata.

Nuante interpretative dinamice si agogice

Diverse interjectii, exclamatii onomatopee

Toate aceste ornamentari fac mai atragator pentru cei mici cantecul si-l transforma intr-o actiune in care sunt antrenati cu totii, pana la cei mai putin dotati muzical, fiecare dupa posibilitati.

v    Repartizarea fragmentelor unui cantec la voci cu executare succesiva (polifonie imaginara)

Procedeul distribuirii fragmentelor de cantec pe grupe este perceput de copii doar sub aspectul sau distractiv. In realitate   are o serie de implicati in procesul de muzicalizare a celor mici pe care ei le asimileaza fara sa-si dea seama. Duce la dezvoltarea memoriei muzicale prin faptul ca trebuie sa se asculte reciproc si sa urmareasca in gand desfasurarea intregului cantec.

fragmentarea cantecului in parti componente si repartizarea lor la grupe (voci) diferite

impartirea in fragmente asemanatoare si neasemanatoare

Alternarea vocilor (grupelor)- antifonia- forma elementara a procedeului combinarii

v    Repartizarea fragmentelor unui cantec la voci diferite cu executare simultana (polifonie reala)

utilizarea fragmentelor anexe ale unui cantec pentru obtinerea unui acompaniament al melodiei prin executare simultana

fragmente cu profil ritmico- melodic

fragmente formate dintr-un sunet prelungit (ison)

inversarea complexului melodic- acompaniament

v    Combinarea imitativa a vocilor

Imitatie - reproducerea fragmentului incepe inainte de terminarea lui la vocea anterioara

Canon- imitatie totala a cantecului fata de el insusi Practicat fara o experienta prealabila este perceput in mod mecanic, ca o simpla melodie executata cu decalaj de voci. Copiii, obisnuiti dinainte cu diverse combinatii simple la doua voci, pot percepe canonul in mod polifonic, urmarind auditiv derularea liniei melodice la fiecare din vocile constitutive.

Metoda, asa cum este descrisa mai sus, nu este un sablon cu aplicabilitate generala. Din ideile prezentate trebuiesc folosite numai cele care se potrivesc cantecului (alegerea cantecului trebuie sa raspunda unei sume de cerinte, nu numai celor necesare pentru initierea in cantarea armonico-polifonica).

Datorita fazelor prin care trebuie sa treaca procesul este unul de durata si are nevoie de continuitate.