Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » gradinita
MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE FORMARE A DEPRINDERILOR MUZICALE RITMICE A COPIILOR DE VARSTA PRESCOLARA

MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE FORMARE A DEPRINDERILOR MUZICALE RITMICE A COPIILOR DE VARSTA PRESCOLARA



MIJLOACE DIDACTICE SPECIFICE ACTIVITATILOR DE FORMARE A DEPRINDERILOR MUZICALE RITMICE A COPIILOR DE VARSTA PRESCOLARA

1. SPECIFICUL CERCETARII PEDAGOGICE

Educatia a fost si va fi intotdeauna o reala si importanta preocupare a societatii noastre, care este tot mai intens interesata de valorificarea potentialului uman. Cunoasterea mecanismelor de infaptuire a acestei valorificari, prin descoperirea unor strategii educationale cat mai productive, reprezinta telul permanent al cercetarii pedagogice. Acest proces „se deruleaza in concordanta cu anumite principii si legitati psihopedagogice care in esenta, surprind diferite relatii de interdependente dintre componentele actiunii educationale.”



Cercetarea si inovarea pedagogica reprezinta coordonate ale reformei sistemului si procesului de invatamant, caci mentinerea unei traditii si nevoia de schimbare pornesc de la analiza stiintifica a unei stari de fapt, a realizarilor si a nerealizarilor inregistrate pentru adoptarea unor alternative.

Schimbarea presupune o noua strategie, un nou curriculum, prelucrarea selectiva a ideilor, verificarea adecvarii lor la datele concrete, la cerintele educatiei contemporane, la posibilitatea copiilor de a face fata unor situatii noi.

Cadrul didactic ce initiaza cercetarea trebuie sa aiba in vedere problemele actuale cu care se confrunta invatamantul din tara noastra, precum si directiile posibile si utile ale perfectionarii sale.

In literatura de specialitate cercetarea pedagogica este abordata ca „un sistem de actiuni, un proces, o atitudine, o strategie, un obiectiv de rezolvat, un nivel de formare atins, un mijloc de perfectionare”

Pentru a nu intampina dificultate in cercetare, dascalul cercetator trebuie sa cunoasca si sa inteleaga psihicul copilului, iar actiunile lui in cercetare sa nu fie restranse numai la stadiul aspectelor obiective ale actiunii educationale (activitatea instructiv-educativa si comportamentul ca rezultat al acesteia), trebuie sa-l preocupe si ceea ce se produce in psihicul lui.

„Intro cercetare psihopedagogica concreta, preocuparea se indreapta in directia cunoasterii acestor relatii pentru ca, pe aceasta baza , sa se poata interveni in desfasurarea ulterioara a actiunii educationale.”

In organizarea, desfasurarea si finalizarea cercetarii dascalul cercetator, trebuie sa cunoasca notiuni din domenii diferite (psihologie, pedagogie, biologie, sociologie, statistica, etica etc.) fapt care confera un caracter multidisciplinar cercetarii psihopedagogice.

Ratiunea insasi a pedagogiei, ca disciplina socio-umana se intemeiaza pe straduinta ei de a descoperi si evidentia o gama cat mai larga de adevaruri privitoare la aceasta producere. O data descoperite, ele au menirea de a orienta si directiona activitatea educatorului in vederea transpunerii lor in actiuni educationale practice.

Putem spune „ca cercetarea pedagogica reprezinta un demers rational, organizat in vederea surprinderii relatiilor functionale si cauzale dintre variabilele actiunii educationale practice.”

Dezvoltand aceasta idee, autorii citati prezinta, cateva trasaturi specifice ce disting cercetarea pedagogica de cercetarile din alte domenii:

este un tip special al cercetarii stiintifice, care urmareste cunoasterea, intelegerea, interpretarea, analiza, descrierea, dezvoltarea educatiei si a problemelor sale, prin utilizarea metodelor cu care colaboreaza pedagogia, la diferite categorii existente;

este o actiune complexa, proiectata, organizata, coordonata, evaluata, pentru a identifica, sesiza fapte, actiuni, relatii, efecte ala manifestarii variabilelor educatiei, a le interpreta variat, a prefigura solutii ameliorative;

urmareste achizitia de noi cunostinte, solutii de verificare, de completare, de corectare a lor, vazute prin dinamica si efectele produse;

are un caracter prospectiv pentru ca proiecteaza modele educationale de realizare a finalitatilor, elaboreaza solutii pentru practica, in anumite conditii, urmareste efectele aplicarii, procedeaza pentru generalizarea in teorii si conceptii pedagogice;

surprinde specificul fenomenului educational in complexitatea caracteristicilor sale: ca sistem de actiuni, cu obiective dominant formativ-educative, pe baza relatiilor educator-educati, cu imbinarea diferitelor continuturi;

este o actiune organizata, proiectata, sistematizata, pornind de la o ipoteza, o problema de clarificat sau de rezolvat, de cunoscut obiectiv, in context teoretic si practic educational;

face apel la abordarea interdisciplinara, pentru a cunoaste, a explica complexitatea, a utiliza metode specifice, a corela explicatiile, pentru a unifica intelegerea, interpretarea variabilelor ce intervin si relatiile intre ele;

insista in obiective, continut, solutionare, pe rezolvarea modalitatilor de influentare constienta, de transformare organizata a dimensiunilor personalitatii, spre deosebire de alte stiinte conexe, care descriu, interpreteaza educatia (psihologia, filozofia);

cauta raspunsuri la principalele intrebari ale educatiei, prin actiuni de sesizare, observare, cautare, interogare, cunoastere, de explicare si elaborare a unui cadru conceptual, argumentare a relatiilor complexe, de stabilire a mijloacelor de interventie in transformarea personalitatii educatorului, in dinamica procesului si sub influenta factorilor.

Putem spune ca: „cercetarea pedagogica este astfel o strategie care urmareste surprinderea relatiilor dintre cat mai multe variabile pe care le incumba procesul real de educatie.”

Solutiile pe care le impune cercetarea pedagogica, in urma descoperirii are ca scop: - aplicarea „ in practica educativa

- si sa conduca la imbunatatirea ei” .

Pentru ca cercetare sa fie autentica, aceasta implica si impune preocupare sporita pe parcursul desfasurarii ei, precautie in formularea solutiilor, care „sa se sedimenteze intrun concept sau o idee cu valoare euristica pentru activitatea practica”.

Din perspectiva operationala este „un complex de actiuni specifice”[60]:

cunoastere, explicare, interpretare, provocare, emitere ipotetica de previziuni pentru solutii noi;

verificare de ipoteze sau alte rezultate;

introducere de schimbari;

aplicare de programe noi de interventie educativa;

analiza a proceselor si relatiilor;

sesizare si argumentare a efectelor;

control al factorilor;

deducere si verificare a unor modele teoretice sau paradigme;

perfectionarea practicii;

In raport cu nevoia de perfectionare a cunoasterii, intelegerii, explicarii, ameliorarii educatiei, in plan teoretic si practic, cercetarea pedagogica poate indeplini mai multe roluri.

In prim plan se afla cel constatativ, descriptiv, explicativ,de interpretare a diferitelor aspecte ale educatiei, de sesizare a cauzelor si efectelor lor, de prelucrare cantitativa si calitativa a datelor, de formulare teoretica a relatiilor stabile, de formulare a generalizarii, de finalizare in contributii teoretice si practice.

In plan praxiologic ea permite formularea unor ipoteze ameliorative pentru procesul educational, in diferite situatii si contexte concrete, pentru a interveni eficient, a obtine transformari calitative superioare, inovatii in apropierea de realizarea finalitatilor educatiei.

In sens predictiv cercetarea propune modele, solutii privind posibilitatea evolutiei in perspectiva, in conditii de optimizare, pentru care se propune un proiect actional, o directie de studiu si aprofundare, de experimentare.

Cercetarea pedagogica „vizeaza ameliorarea procesului si a sistemului de invatamant, managementul de calitate al resurselor materiale si umane, realizarea finalitatilor in conditii de economisire a resurselor materiale si de timp.”

„Finalitatea oricarei cercetari pedagogice nu poate fi alta decat sa descopere modalitati noi de perfectionare a actiunii educationale, de crestere a randamentului sau.”

Functiile care contribuie la realizarea obiectivelor cercetarii (dupa Elisabeta Voiculescu) sunt:

functia de analiza riguroasa si de diagnoza a situatiei invatamantului la un moment dat, de relevare a rezultatelor pozitive, dar si a neajunsurilor;

functia de prognoza a evolutiei viitoare a sistemului sau procesului de invatamant, de reconsiderare si imbunatatire a unor componente importante ca: obiectivele, continutul (planurile de invatamant, programele, manualele, materialele de sprijin pentru cadrele didactice), mijloacele, strategia didactica, metodele, formele de organizare, programul zilnic, forme de instrumente de evaluare, relatiile educator-educat, stilurile de conducere si indrumare, relatia cu familia, cu scoala, comunitatea locala, managementul educatiei, activitatea metodica, pregatirea initiala si continua a cadrelor didactice, ierarhizarea domeniilor si ariilor curriculare pe ani de studiu, introducerea unor alternative pedagogice, planificarea-proiectarea activitatii etc. ;

functia de sprijinire a unor decizii la nivel macro- sau microstructural;

functia de apropiere a invatamantului romanesc de standardele occidentale;

functia de reglare-autoreglare a propriei activitati didactice (pentru cadrele didactice)

functia de orientare a educatiei spre viata, realitate, progresul stiintei si tehnicii contemporane;

functia de repunere in circulatie a unor experiente si solutii;

functia de identificare si promovare a factorilor extrascolari ce contribuie la ameliorarea fiintei umane (prin intermediul relatiei scolii cu formele de educatie informala si nonformala, cu alte institutii culturale, cu media, cu influenta educativa a mediului socio-cultural, cu influenta comunitatii locale, a familiei etc.);

functia de promovare a unor solutii de impulsionare a dezvoltarii unor categorii de copii (cu randament sporit in invatare,cu aptitudini speciale sau dimpotriva, cu ritm mai lent de evolutie si probleme de adaptare).

Evident functiile cercetarii pot fi multiplicate, situatiile practice le sporesc numarul si importanta pe masura ce experienta didactica si stiintele educatiei evolueaza.

Diversificarea tot mai accentuata a problematicii, a metodologiei, „unghiului de abordare conceptuala, a finalitatii, a agentilor antrenati conduce si la o varietate de forme de proiectare, organizare a cercetarii pedagogice.”

Astfel, (dupa autoarea citata) se pot identifica urmatoarele tipuri de cercetari, in functie de criteriul dupa care se identifica:

- dupa esenta: teoretico-fundamentale, practic-aplicative, combinate;

- dupa finalitate: constatative, ameliorative, de dezvoltare, orientate;

- dupa functie: descriptiv-analitice, explicative, operationale, proiective;

- dupa domeniu: specifica pentru fiecare disciplina pedagogica;

- dupa metodologia folosita: neexperimentala (observationala) experimentala, speculativa (filozofica), comparata, istorica;

- dupa modelul de abordare: mono-, intra-, pluri-, inter-, transdisciplinara;

- dupa gradul organizarii: spontana, sistematica, cercetare-actiune;

- dupa agentii antrenati: individuala, in grup mic, colectiva;

- dupa complexitate: specifica (independenta), combinata (mixta)

- dupa directia abordarii: longitudinala, transversala.

Ioan Nicola ofera o alta modalitate de clasificare a cercetarilor de tip pedagogic. In acest sens, el identifica o serie de categorii „prin largirea ariei tematice si prin perfectionarea tehnicilor de investigare”

Clasificarea se realizeaza:

* in functie de metodologia adoptata cercetarea poate fi: observationala (neexperimentala) si experimentala.

Cercetarea observationala are urmatoarele elemente specifice:

se efectueaza de catre un observator, care de regula este si agentul actiunii educationale si care isi propune sa urmareasca diferit aspecte ale propriei sale activitati;

gradul de obiectivitate al concluziilor este mai redus;

cercetarea are o valoare preponderent descriptiva;

demersul este inductiv, de la fapte la generalizari;

deoarece observatia empirica nu reuseste sa patrunda in profunzimea fenomenului, aria ei de aplicabilitate este mai restransa.

Cercetarile experimentale se caracterizeaza prin:

declanseaza actiuni educationale originale;

rezultatele sunt inregistrate si prelucrate pentru a demonstra eficienta lor educativa;

prin metodologia aplicata, conduc la descoperirea de relatii cauzale ale actiunilor educative;

presupun determinarea cantitativa prin masurare a fenomenelor investigate;

ofera posibilitatea evidentierii obiective a eficientei noii tehnologii didactice.

Cercetarea experimentala trebuie sa respecte „conditiile specifice: ipoteze bine elaborate, obiective bine delimitate, aparatul metodologic bine conturat, precizarea timpului, alegerea esantionului, inregistrarea datelor, prelucrarea cantitativa si calitativa a rezultatelor, aplicarea posttestului, generalizarea, formularea de concluzii”[65]

Cercetarea experimentala poate fi efectuata atat de teoreticieni, cat si de practicieni, de cercetatori de profesie, dar si de cadrele didactice. A fost si este si in prezent o sursa de perfectionare a invatamantului si a propriei activitati didactice a educatorilor, care au bogata experienta profesionala, dar care manifesta retineri in abordarea unor cercetari pedagogice. Implicarea mai activa a practicienilor vizeaza cunoasterea, clarificarea si ameliorarea unor probleme cu care se confrunta in activitatea didactica, de asemenea cercetarea pedagogica, prin insasi rezultatele ei, poate contribui la ridicarea nivelului educativ, la innoire si progres al societatii contemporane.

* in functie de scopul si problematica abordata , se pot distinge cercetarile:

teoretico-fundamentale;

practic-aplicative.

Desigur ca intre aceste tipuri de cercetari nu se poate face o delimitare neta, „cele doua niveluri prezinta interferari, intrepatrunderi: aspectul fundamental se desfasoara si spre aplicatii practice, iar aspectul aplicativ poate fi impins spre consideratii teoretice”

Cercetarea fundamentala se caracterizeaza prin faptul ca:

deschide noi orizonturi asupra fenomenului educational;

are un pronuntat caracter teoretic;

genereaza investigatii de tip concret-aplicative asupra unor aspecte particulare pe care le circumscrie.

Cercetarea fundamentala in opinia Elenei Joita se caracterizeaza prin:

realizarea cunoasterii generale, teoretice a problemelor educatiei;

permiterea intelegerii, argumentarii, fundamentarii domeniului sub forma

conceptelor, legilor, normelor, teoriilor, modelelor, paradigmelor;

abordarea problemelor de esenta ale educatiei ca fenomen si actiune;

sesizarea contrastelor si generalizarea lor in legi, principii, teorii;

construirea teoretica de modele de actiune, teorii explicative;

aprofundarea studiului, intelegerii critice a naturii educatiei, a stiintelor

pedagogice, sistemelor conceptuale.

Cercetarea aplicativa abordeaza „o problematica mult mai restransa” [67]cu urmatoarele caracteristici:

vizeaza o aplicabilitate practica imediata;

prin rezultatele sale, urmareste sa contribuie la imbunatatirea si imbogatirea

modalitatilor concrete de actiune;

imbraca de regula, forma unei anchete, urmarind sa surprinda starea de fapt, sa radiografieze fenomenul asa cum se prezinta el la momentul respectiv.

Cercetarea aplicativ-ameliorativa ofera identificarea unor posibilitati mai clare si antrenarea practicienilor insisi in propunerea, aplicarea si verificarea de ipoteze in optimizarea educatiei.

Aceasta cere (dupa autorul citat anterior):

afirmarea prioritara a finalitatii practice, pentru a exprima legatura cu

realitatea diversificata a procesului instructiv-educativ;

permiterea cunoasterii fenomenelor semnificative din practica si gasirea,

verificarea solutiilor ameliorative, pentru situatii reale, in diferite contexte;

posibilitatea aplicarii rezultatelor cercetarii fundamentale in situatii concrete, pentru verificarea si validarea lor;

adaptarea la conditii reale a unor idei, rezultate, modele, in scopul dezvoltarii si a practicii si a cercetarii insasi, prin sugerarea de noi ipoteze, variabile;

satisfacerea functiilor: constativa, descriptiva, actionala, informationala, ameliorativa, corectiva de dezvoltare;

dupa obiective ea se poate referi la: aducerea unor imbunatatiri de continut, de metode, de organizare, aprofundarea studiului unor probleme restranse ale educatiei, imbogatirea metodologiei educative etc.

Dar o cercetare nu este exclusiv de acelasi tip, ea poate sa combine in demersul

ei, criteriile de abordare mentionate.

Personal m-am implicat in derularea unei astfel de cercetari pentru a-mi perfectiona activitatea didactica in domeniu si a-mi valorifica performantele si experienta pozitiva in legatura cu tema aleasa.

Putem inca considera ca este o tema de actualitate, atata timp cat bibliografia de specialitate este foarte restransa, continutul programei de educatie muzicala are neclaritati, iar in elaborarea proiectelor didactice exista opinii diferite..

De asemenea tema are o importanta deosebita si poate reprezenta chiar si pentru un cercetator neavizat un punct cheie, deoarece ritmul muzical poate fi sesizat de catre copii de la o varsta foarte frageda, iar noi cadrele didactice din invatamantul prescolar putem porni de la acest considerent sa punem bazele dezvoltarii capacitatii de receptare a muzicii, de formare si cunoastere a primelor elemente de limbaj muzical.

Cercetarea isi propune identificarea mijloacelor didactice specifice formarii deprinderilor ritmice la varsta prescolara.

Am optat pentru derularea unei cercetari practic-aplicative pe un singur lot de subiecti – grupa la care imi desfasor activitatea – deoarece aceasta se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte:

nu cere grup de control;

este o cercetare „din mers”;

impune evaluare initiala si finala;

urmareste in timp efectele introducerii unor masuri experimentale la aceeasi grupa;

nu perturba procesul instructiv-educativ;

se poate proiecta in paralel sau este inclusa in proiectarea obisnuita;

se desfasoara in contextul real al activitatii grupei;

cercetatorul participa alaturi de subiecti in desfasurarea procesului;

coreleaza noile abordari ale invatamantului actual.

2. IPOTEZA SI OBIECTIVELE CERCETARII

Activitatea didactica sugereaza diferite probleme si ridica anumite semne de intrebare, care, sesizate de catre cercetator si raportate apoi la rezultatele obtinute, ii ofera posibilitatea conturarii unei ipoteze noi.

Ipoteza este considerata a fi un enunt a carui valoare de adevar sau fals „este probabila, potentiala si urmeaza a fi dovedit prin verificare in practica”

Ea se poate justifica din punct de vedere gnoseologic numai daca explica si alte fenomene decat cele care au constituit baza empirica si au sugerat formularea ei. Aceasta avanseaza prezumtii explicative privitoare la anumite aspecte sau manifestari pe care le incumba desfasurarea procesului instructiv-educativ.

Sugerata de activitatea educativa practica, ipoteza, odata confirmata, devine teorie, pe un alt plan, practica educativa nemijlocita. Ca atare, cercetarea are un „sfarsit deschis” , noile informatii si date la care s-a ajuns, aplicate in practica, sugereaza noi ipoteze pe baza carora se initiaza noi cercetari.

Sintetizarea si formularea ipotezei este un moment creator in acest proces, care depinde nu numai de cadrul teoretic in care se plaseaza, ci si de o serie intreaga de factori psihologici ce tin de personalitatea cercetatorului (intuitie, creativitate, spontaneitate, curaj etc.), cat si de experienta si pregatirea acestuia.

Cu privire la lucrarea de fata, se prezuma ca:

*     Selectionarea si valorificarea unei game extinse de mijloace didactice muzicale (exercitii si jocuri, cantece si auditii, instrumente-jucarii, mijloace audio-, materiale ilustrative etc.) in stransa concordanta cu obiectivele si continutul educatiei muzicale, cu metodele si procedeele specifice activitatilor de formare a deprinderilor muzicale va conduce la optimizarea rezultatelor obtinute in planul formarii deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara.

Observand efectul pe care il are folosirea unei game largi de mijloace didactice asupra motivatiei copiilor si a eficientei in procesul instructiv-educativ, imi propun sa prezint o investigatie de tip experimental in cadrul activitatilor de educatie muzicala, la grupa mijlocie, cu referire la formarea deprinderilor ritmice.

Cercetand impactul pe care il au varietatea mijloacelor didactice muzicale asupra activitatii de invatare (formare de deprinderi muzicale), am pornit de la ideea ca, utilizand cat mai multe mijloace didactice muzicale si in mod preponderent a exercitiilor si jocurilor muzicale ritmice, exista posibilitatea reala a sporirii eficientei acestor activitati prin angajarea motivatiei intrinseci.

Cercetarea urmareste si precizarea conditiilor in care mijloacele didactice abordate in cadrul activitatilor de educatie muzicala, pot avea o eficienta maxima in formarea deprinderilor ritmice.

Obiectivele cercetarii:

o      Analizarea in context teoretic si practic a problematicii educatiei muzicale ritmice la varsta prescolara;

o      Stabilirea bazelor teoretice de construire a programului experimental de formare a deprinderilor ritmice din perspectiva tendintelor actuale ale invatamantului prescolar;

o      Elaborarea si validarea experimentala a modelului pedagogic propus;

o      Realizarea unor mijloace didactice auxiliare in scopul eficientizarii procesului instructiv-educativ muzical la aceasta varsta.

Dupa ce ipoteza a fost stabilita, urmeaza testarea sau verificarea ei prin organizarea activitatii educative practice in concordanta cu cele implicate in ipoteza. Pe parcursul acestei testari sau verificari se pot aduce unele corective ipotezei, concomitent cu unele modificari in desfasurarea activitatii practice, astfel incat sa se asigure o probabilitate cat mai mare in confirmarea sau adeverirea ipotezei si sa se reduca la minimum riscul infirmarii ei.

Cu alte cuvinte, ipoteza in cercetarea pedagogica trebuie sa asigure un echilibru intre finalitatea actiunii educationale, desfasurarea ei si randamentul obtinut.

3. ETAPELE CERCETARII

Cercetarea pe care am desfasurat-o a parcurs mai multe etape:

Alegerea temei

Este etapa in care cercetatorul, pentru a realiza o lucrare originala si cu valoare stiintifica, trebuie sa isi faca o imagine clara asupra temei alese si sa isi stabileasca criterii eficiente si bine fundamentate. Un criteriu valoros il constituie experienta pozitiva si performantele personale in legatura cu tema aleasa, aspecte care pot fi incluse drept exemplificari in lucrare.

Din experienta anilor anteriori am constatat ca predispozitia copiilor pentru ritm si miscare faciliteaza formarea deprinderilor de utilizare a elementelor ritmice utile interpretarii, receptarii muzicii si constientizarii limbajului muzical.

Elementele ritmice sunt cele care dinamizeaza activitatile de joc, de invatare, invinge monotonia si ii mobilizeaza pe copii in petrecerea timpului intrun mod cat mai atractiv in gradinita.

O buna insusire a deprinderilor ritmice presupune realizarea temeinica a unor activitati muzicale in care sa se foloseasca cele mai eficiente mijloace didactice potrivite varstei copiilor si caracteristicilor dezvoltarii lor psihice.

2. Documentarea

In scopul realizarii unei documentari cat mai complete, materialul bibliografic va fi ales cu discernamant, cu spirit critic, iar ideile selectionate vor fi acelea care concorda cu gandirea cercetatorului, care sa nu dauneze originalitatii.

Documentarea premerge cercetarea, care trebuie sa fie continua „adica sa se desfasoare pe tot parcursul cercetarii.”

In prezenta cercetare am parcurs urmatoarele etape in documentare:

am intocmit o bibliografie tematica, pe categorii de surse: carti, referate,

materiale audio, seturi de teste etc.

am studiat temeinic bibliografia propusa;

am fisat, ordonat, sistematizat ideile si argumentele;

am stabilit si intuit posibilitatile de gasire a solutiilor pentru aspectele

nerezolvate;

am alcatuit un plan prealabil de cercetare.

Aceasta etapa s-a dovedit a fi una destul de complexa, deoarece m-am lovit de un impediment si anume: numarul foarte mic de materiale tiparite care sa atinga aceasta tema .

Cele mai multe lucrari existente sunt destul de vechi si apartin unor specialisti in domeniu precum: Liviu Comes, Ana Motora-Ionescu, Ion Vicol, Ion Serfezi etc., valoarea lor metodica este incontestabila, insa acestea nu mai sunt in concordanta cu noile programe scolare.

Lucrarile recente si valoroase au fost editate in numar mic si se gasesc greu, chiar si in biblioteci. Printre acestea am remarcat lucrarile urmatorilor autori: Vasile Vasile, Gabriela Munteanu, Emilia Comisel sau Elena Joita.

Lipsa unor titluri de specialitate in domeniu, cu referire la mijloacele didactice de formare a deprinderilor ritmice in etapa prenotatiei a reprezentat un argument care m-a determinat sa realizez o cercetare pe aceasta tema.

Dupa studierea bibliografiei si formularea ipotezei am alcatuit planul de cercetare.

3. Stabilirea metodologiei

Metodele de cercetare stabilite au fost utile la:

  • stabilirea cadrului organizatoric necesar urmaririi obiectivelor;
  • pentru verificarea ipotezei;
  • detalierea conceperii experimentului sub aspectul:

- acumularea datelor initiale prin metode constatative;

- stabilirea duratei de desfasurare;

- stabilirea esantionului de prescolari;

- stabilirea tipului de cercetare;

- stabilirea tehnicilor de identificare si consemnare a

datelor semnificative;

- succesiunii pasilor cercetarii;

4. Elaborarea unitara a proiectului de cercetare

Sintetizeaza etapele anterior pregatite, avand ca structura:

Problema cercetata: definire, actualitate teoretica si practica, scopul urmarit, motivatia personala a alegerii temei.

Am stabilit tema cercetarii – Mijloace didactice de formare a deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara.

Tema aleasa este importanta si de actualitate, deoarece consider ca ritmul reprezinta relatia dintre sunet si miscare, relatie sesizata chiar si de copiii foarte mici, un atuu pentru a pune bazele formarii si dezvoltarii capacitatilor de receptare a muzicii, in etapa de debut.

Un alt motiv il constituie faptul ca programa educatiei muzicale din gradinita contine neclaritati, neconcordante; de asemenea sunt opinii diferite in redactarea proiectelor.

Cercetarea urmareste sa remedieze neajunsurile si sa inlature deficientele copiilor observate in acest sens.

Demersul intreprins va face cunoscute caile (mijloace, procedee) utilizate si vor conduce la confirmarea sau infirmarea ipotezei.

Dragostea pentru arta, in general, dar mai ales pentru muzica in special, si a bucuriei cu care copiii canta in orice context al activitatilor, m-au determinat sa aleg aceasta tema de cercetare, atat pentru a-mi imbunatati performantele didactice, dar mai ales pentru a optimiza procesul de invatare a muzicii.

Stadiul abordarii problemei in literatura de specialitate.

Pentru a realiza o lucrare fundamentata stiintific si originala, dascalul cercetator, care intreprinde cercetarea, trebuie:

  • sa aiba o vasta cultura de specialitate;
  • sa studieze cele mai reprezentative lucrari in domeniu;
  • ii sunt necesare mai multe categorii de informatii privitoare la:

- continutul temei;

- metodologia predarii ei;

- metodologia cercetarii.

In desfasurarea cercetarii am utilizat lucrari din domeniul: psihologiei, pedagogiei, metodicii educatiei muzicale, culegeri de cantece si jocuri, etc.

Conturarea metodologiei utilizate

Pentru reusita cercetarii am urmarit utilizarea unor metode variate, complexe, care sa ma ajute sa desfasor experimentul in bune conditii si intrun mod cat mai eficient, adaptate la specificul educatiei muzicale si la particularitatile fizice si psihice ale copiilor implicati in experiment. Acestea sunt:

metode pentru acumularea datelor in diferite faze ale cercetarii: analiza produselor activitatii copiilor, observatia, convorbirea, studiul documentelor scolare;

metode pentru introducerea, aplicarea masurilor ameliorative, de interventie educativa, de verificare a ipotezei: experimentul pedagogic;

metode de interpretare cantitativa;

metode de interpretare calitativa: metoda diferentelor;

valorificarea rezultatelor cercetarii etc.

Modalitati de verificare a rezultatelor inregistrate de copii pe parcursul experimentului

5. Desfasurarea cercetarii

Aceasta etapa am derulat-o prin efectuarea urmatorilor pasi:

  • aplicarea succesiva a proiectului anterior conceput; 
  • antrenarea factorilor de realizare a demersului;
  • introducerea masurilor ameliorative;
  • acumularea datelor de observatie (evolutia actiunilor, comportamentele

copiilor, dificultatile, efectele);

  • realizarea evaluarii criteriale initiale (pretest) si finale (posttest) si dupa  

anumite intervale;

6. Finalizarea, elaborarea concluziilor, valorificarea rezultatelor

In aceasta etapa am realizat:

  • analiza, sinteza, interpretarea rezultatelor care presupun ordonarea datelor,

efectuarea analizelor comparative, stabilirea valorii datelor cantitative si

calitative;

  • verificarea posttest a ipotezei, stabilirea concluziilor;
  • realizarea unui proiect  de optimizare a problemei abordate.

4.PREZENTAREA METODOLOGIEI UTILIZATE

4.1. Repertoriul metodelor si tehnicilor implicate in cercetare

Metodele si tehnicile implicate in cercetare reprezinta un sistem de cai pentru:

  • precizarea, verificarea teoretica si practica a ipotezei stabilite;
  • acumularea si prelucrarea datelor obtinute;
  • construirea si validarea modelului teoretic si aplicativ de optimizare a
  • demersului educativ;
  • rezolvarea trecerii de la teorie la practica si invers;
  • cunoasterea continua a problemei;
  • facilitarea comunicarii si generalizarii rezultatelor obtinute.

Pentru a explica mai bine fenomenul urmarit este indicat ca aceste metode sa fie utilizate intrun sistem.

*     Metode pentru acumularea datelor in diferite faze ale cercetarii

Pentru cercetator metodele implicate in cercetare pot „furniza date specifice asupra diverselor laturi ale fenomenului in cauza, ajutantu-l astfel sa-si formeze o imagine cat mai clara si cat mai corecta”.

Cele mai cunoscute si aplicate metode sunt:

v    Observatia

Aceasta metoda ofera mari resurse de cunoastere a copilului in raport cu interesele si preocuparile lui. „Desi este subapreciata de catre o parte din educatori, fiind perceputa ca un mod informal, ocazional de cunoastere ale progreselor elevilor, ea pune in evidenta . . cunoasterea interesului si a atitudinii fata de invatare.”[72]

Rolul acestei metode a fost acela de a:

  • consemna comportamentul, raspunsurile, efectele actiunilor, faptele copiilor

in timpul experimentului;

  • recurge la un plan anterior conceput;
  • consemna concomitent cu desfasurarea experimentului si nu ulterior, pentru a

preveni selectia subiectiva a datelor;

  • urmari aspecte rezolvate sau nu;
  • evita greseli sau limite precum: - pregatirea insuficienta in tema;

- nepretestarea instrumentelor;

- nenotarea adecvata in timpul actiunii;

- interpretarea limitata a datelor acumulate.

Observatia spontana (nesistematica, neselectiva, punct de plecare in formularea ipotezei) se coreleaza cu cea intentionata, stiintifica (sistematica, cu ipoteza, cu verificarea pe criterii, cu metode si instrumente adecvate) pentru a se realiza o orientare cat mai concreta asupra ipotezei.

Aceasta a fost utilizata atat in perioada realizarii experimentului, dar si in timpul desfasurarii lui, in cadrul activitatilor de educatie muzicala, dar si in cadrul jocurilor si activitatilor alese si a programului recreativ. Observarea copiilor se va face cat mai discret pentru ca ei sa se comporte cat mai firesc si natural. Se pot afla informatii pretioase despre: personalitatea in formare, despre nivelul cunoasterii, motivatie, trasaturi de caracter, afectivitate, vointa etc.

Intro cercetare pedagogica demersul investigational impune doua conditii si anume:

determinarea cantitativa a constatarilor calitative, cand cercetatorul cauta sa

dea o exprimare cat mai fidela a aspectului respectiv;

considerarea fenomenului ca parte componenta a unui complex situational

mai larg.

In urma acestor conditii, o strategie corespunzatoare impune precizarea umor indicatori observationali.

„Indicatorii observationali sunt instrumente indispensabile pentru efectuarea unei cercetari pedagogice concrete. Prin intermediul lor se realizeaza interactiunea dintre calitativ si cantitativ in exprimarea fenomenelor pedagogice dintre teoretic si empiric, in metodologia investigativa.”

Nuantarea fenomenului investigat face posibila stabilirea unor clase posibile, care maresc sansa de a surprinde cat mai multe aspecte al fenomenului investigat.

Indicatorii observationali exprima determinarea cantitativa a uneimanifestari calitative a fenomenului investigat si reprezinta instrumente utile „cu ajutorulcarora putem patrunde in structura complexa a fenomenului educational, prin identificarea unor caracteristici si modificari tendentiale ale acestora.”[74]

Cercetarea intreprinsa de mine a urmarit o serie de indicatori observationali, (dupa Marin Manolescu) cum ar fi:

atitudinea in activitati: indeplineste sarcini, participa activ, cere ajutor,

urmeaza instructiuni, are rabdare pentru a-i veni

randul in utilizarea unui material,

participa pana la sfarsitul activitatii;

implicarea in diverse actiuni libere;

comportamentul, conduita in actiunile ce necesita miscare, abilitati motrice;

expresii comportamentale: afective, atitudinale.

Gradul implicarii copiilor in activitatile ritmice se reflecta clar in rezultatele obtinute in urma testarii copiilor. Desfasurarea de activitati practic-aplicative, in care am folosit o gama larga de mijloace didactice, a influentat in mod pozitiv copiii, fapt ce a dus la o implicare activa, in care copiii au manifestat un real interes si o placere deosebita.

In desfasurarea programului experimental am intampinat dificultati in rezolvarea fiselor de munca independenta, in reprezentare grafica a duratele sonore, prin trasarea de linii corespunzatoare, copiii dovedind nesiguranta in rezolvarea a doua actiuni diferite, si inca ne clarificate.

v    Analiza produselor activitatii copiilor

Am studiat produsele activitatii independente ale copiilor, realizate in clasa, care au fost sub forme variate (desene, raspunsuri orale sau in scris, lucrari aplicative, activitati creative), si care au venit ca raspuns la sarcinile date, in scopul relevarii unor trasaturi ale personalitatii.

Metoda ne poate oferi date indirect cu privire la actiunea educationala, indeosebi asupra rezultatelor ei. Ne permite chiar sa facem previziuni asupra dezvoltarii personalitatii copiilor, sau sa depistam cauzele unor manifestari comportamentale.

Prin utilizarea metodei am urmarit sa dovedesc realizarile obtinute la:

nivelul si modalitatea realizarii sarcinilor propuse;

afirmarea aspectelor legate de stadiul formarii deprinderilor de ritm muzical;

nivelul de intelegere si executie muzicala;

efectele masurilor corective si de dezvoltare;

greselile tipice si cauzele lor.

v    Studiul documentelor scolare

Raportata la ipoteza cercetarii, aceasta metoda a fost utilizata pentru analiza comparativa a rezultatelor si evolutiei copiilor, a modului de actiune a factorilor scolari implicati etc.

Studiul acestor documente s-a realizat atat transversal (pe orizontala, mai multe documente, catalogul, caietul de observatii al educatoarei, fise de observatie etc.), cat si longitudinal ( in evolutia acestora pe parcursul intregului an scolar 2007/2008).

v    Convorbirea

Metoda convorbirii este o forma de ancheta ce consta intrun dialog dintre cercetator si subiectii supusi investigatiei, in vederea colectarii de date in legatura cu fenomenele pe care le urmareste.” [76]

Am aplicat aceasta metoda sub forma unui dialog cu subiectii, in scopul acumularii unor date concrete in legatura cu anumite fenomene si manifestari (opinii, interese, dorinte, aspiratii), sau pentru verificarea unor constatari.

Convorbirea s-a realizat dupa un plan alcatuit anterior, structurat pe probleme-intrebari, iar acolo unde au aparut situatii noi, acest plan a fost reorganizat.

Am aplicat metoda in timpul jocurilor si activitatilor liber-alese, sub forma unor discutii cu copilul, pentru ca dialogul sa fie perceput cat mai stimulativ, cat mai natural, am evitat blocajele, dar si subiectivitatea in inregistrarea retultatelor. Intrebarile au fost clare, concise, adecvate situatiei, de genul:

- Care joc ti-a placut mai mult? De ce?

- Care parte a activitatii ti s-a parut mai dificila?

- Ti-a placut muzica pe care ai ascultat-o?

- Doresti sa asculti si altfel de muzica? Ce preferi?

Aceste tipuri de intrebari au avut un puternic caracter reglator al demersului intreprins de mine si mi-au permis realizarea unor activitati dinamice si atractive pentru copii, in scopul imbunatatirii performantelor in insusirea ritmului muzical.

v    Experimentul

Este metoda cea mai complexa, care presupune crearea unei situatii noi de actiuni educativ-ameliorative de amploare, cu rol dominant in verificarea ipotezei.

Se deosebeste de experienta curenta prin:

existenta ipotezei;

a timpului de verificare;

a planificarii actiunilor de interventie;

a modului de consemnare si interpretare a datelor obtinute.

Experimentul vizeaza:

cunoasterea unor aspecte noi cu privire la actiunea educationala,

introducerea unor elemente noi in aceasta actiune.

In cadrul oricarui experiment avem trei categorii de variabile:

o      variabile dependente reprezinta inovatia ;

o      variabile dependente, care reprezinta modificarile produse in urma inovatiilor introduse;

o      variabile intermediare, care mijlocesc relatiile dintre primele doua (sunt de natura psihica si sociala).

Etape ale experimentului:

1. Etapa pregatitoare. In functie de tema aleasa si a existentei ipotezei mi-am stabilit

inovatia si strategia de lucru.

Am desfasurat evaluarea initiala a cunostintelor muzicale ale copiilor. 

2.Etapa efectuarii experimentului – etapa desfasurarii propriu-zise a experimentului,

care s-a desfasoara in timp si ale caror rezultatele nu au fost imediate.

3.Etapa evaluarii, in care am constat, am inregistrat si masurat toate rezultatele

experimentului.

In baza rezultatelor am stabilit diferentele dintre datele inregistrate in

etapa pregatitoare si cele consemnate in finalul experimentului.

4.2. Prezentarea lotului de subiecti

Cercetarea s-a desfasurat pe parcursul unui an scolar, 2007/2008, iar lotul de subiecti l-a reprezentat grupa mijlocie „Calutii de mare” de la Gradinita O.P. Nr.45 Constanta, la care eu sunt educatoare.

Grupa pe care s-a efectuat experimentul este alcatuita dintrun numar de 26 copii (12 fete si 14 baieti) cu varste cuprinse intre 4 si 6 ani.

Tabelul nr. 1 – Date privind lotul de subiecti

Nr.

crt.

Numele si prenumele

copilului

Varsta

Sexul

A. M.

4 ani

F

B. M. A.

4 ani

M

C. M. C.

5 ani

M

C. A

5 ani

F

C. A.

4 ani

M

C. Al.

4 ani

M

G. I. C.

5 ani

F

I. A.

4 ani

M

M. St. C.

4 ani

M

M. R. P.

5 ani

M

M. S.

5 ani

F

M. M. I.

3 ani

F

M. A.

4 ani

F

O. C.

5 ani

M

P. O. M.

5 ani

F

P. A. M.

5 ani

F

S. S. M.

5 ani

M

S. V. M.

5 ani

M

S. A.

5 ani

F

T. D.

5 ani

M

T. M.

5 ani

F

T. C.

4 ani

F

T. G. A.

5 ani

F

V. St. L.

5 ani

M

V. L.

4 ani

M

V. M.

4 ani

M

Graficul varstei copiilor se prezinta astfel:

Fig. nr. 1

De asemenea, toti copiii prezinta o dezvoltare fizica si psihica normala si armonioasa pentru varsta lor, cu exceptia unui copil V. L., care prezinta un handicap psihic usor. El este insa integrat in colectiv, nu necesita un curriculum adaptat, doar munca individuala si atentie.

Un procent de 85 % au frecventat gradinita si in anul anterior (grupa mica), iar frecventa pentru anul in curs (cand s-a desfasurat experimentul) a fost de aproximativ 80 %, motivul absentelor fiind in general problemele de sanatate.

Parintii prezinta un real interes pentru activitatile instructiv-educative ce se desfasoara in gradinita, rezultatul fiind buna colaborare intre familie si gradinita.

Din punctul de vedere al pregatirii scolare a parintilor am constatat faptul ca:

- 41 % au absolvit o forma de invatamant superior;

- 46 % au absolvit liceul;

- 13 % au doar studii elementare.

Din punctul de vedere al ocupatiei parintilor, am constatat ca 95 % sunt angajati cu contract de munca, iar restul de 5 % practica profesii liberale

4. 3. Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a deprinderilor

muzicale ritmice – evaluare initiala

4.3.1. Probe orale de evaluare a deprinderilor de executie si improvizatie ritmica

Proba nr. 1 – Canta si bate ca mine!

CERINTA:

Reproducerea orala a unor formule ritmice auzite prin procedeul solicitat de educatoare.

CONTINUTUL SI PROCEDURA DE APLICARE:

Proba se va aplica individual. Educatoarea va demonstra cu silaba „ta” patru structuri ritmice extrase din cantece invatate anterior, concomitent cu marcarea duratelor pe tobita:

Capra cu trei iezi – Muzica: Timotei Popovici (fragment)

=&=2=V==T==! ==F==F==T = .

Ta- ta ta- ta ta

Voinicii – Muzica: Nelu Ionescu

=&=2=T==C==B==! ==D==E==V==!==D==E==F== E==!==D==C==R==.

Ta- ta ta ta- ta ta ta- ta ta- ta ta- ta ta

Cocoselul – Muzica: Ana Motora-Ionescu (fragment)

=&=2=B==B== V=!==b==!==B==B ==V=!==b==.

Ta-ta ta ta ta- ta ta ta

Vulpea si gasca – Melodie germana (fragment)

=&=2=G==E==I ==G==!==f=!==G== E==I==G==!==f==.

Ta- ta ta- ta ta ta- ta ta- ta ta

Se va solicita reproducerea corecta a formulelor ritmice concomitent cu batai ritmice din palme.

Se vor acorda cate 5 puncte pentru reproducerea corecta a fiecarei formule ritmice.

Punctaj maxim: 20 puncte.

Proba nr. 2 – Citeste ce am desenat!

CERINTA:

Copiii vor intona cu onomatopee, exercitiile de citire ritmica.

CONTINUT SI PROCEDURA DE APLICARE:

Proba se va aplica individual. Educatoarea va reprezenta prin linii de lungimi diferite doua grupuri de durate. Citirea duratelor se va realiza cu ajutorul onomatopeelor sugerate de imagini.

Se vor acorda cate doua puncte pentru fiecare sunet intonat corect.

Punctaj maxim:10 puncte.


Proba nr. 3 – Acompaniaza cantecul!

CERINTA: Copiii vor interpreta cantecul Iepurasul Tup cu acompaniament realizat prin percutie corporala.

CONTINUTUL SI PROCEDURA DE APLICARE:

Proba se va aplica individual. Copiii vor executa acompaniamentul ritmic astfel: primele doua fraze muzicale sunt insotite de batai ritmice din palme, iar urmatoarele doua sunt insotite de sarituri pe loc.

Pentru fiecare fraza muzicala acompaniata corect am acordat 5 puncte.

Punctaj maxim: 20 puncte.

Iepurasul Tup – Muzica: Gh. Cioranescu

=&=2 = B==B = F==F==! = E==D = V==! = G==G = F==E==! = D==C = V==!

Eu sunt ie- pu- ra- sul Tup, Prin pa- du- re sar: zdup, zdup

&==B==B==F==F= =!=E==D==V==! = G==G==F= =E==!==D==C==R==!

Sunt un ie- pu- ras de soi Cel mai ma- re ie- pu- roi.

&==E==E==T== !=C==C==V==!

Tup, tup, tup,Tup, tup, tup,

&==E==E==T==! = C==C==R = .

Tup, tup, tup , tup, tup, tup !

Proba nr. 4 – Canta si bate pe pauza

CERINTA:

Copiii vor interpreta cantecul Iarna sa te duci! si vor marca pauza, prin batai din palme.

CONTINUT SI PROCEDURA DE APLICARE:

Proba se va aplica individual. Copiii au ca sarcina marcarea a patru pauze. Pentru fiecare pauza marcata corect se vor acorda 5 puncte.

Punctaj maxim: 20 puncte.

Iarna sa te duci! – Muzica Petre Tipordei

&2=F==G==F==D ==!==F==G==F==D=!==F==F==G ==G==!==V==:!==F==G==F==D=!

Iar- na sa te duci cu bi- ne Tra, la, la, la, la X Pri- ma- va- ra

&=F==G==F==D==!==F ==F==G==G==!==V==:=!==F== F==G==G==!==F==F==D==D=!

vi- ne, vi- ne, Tra, la, la, la, la X Ra- de i- ni - ma in mi- ne

& = F==F = G==G = ! = V = =:==! = F==F = G==G = ! = F==F = D==D = !

Tra, la, la, la la X Ca vad flori si vad al- bi- ne

&==F==F = G==G ==!==V = :==.

Tra, la, la, la, la. X

Probele scrise

Proba nr.5 – Traseaza linia potrivita sunetului!

CERINTA:

Copiii trebuie sa redea in scris semnele de durata neconventionale corespunzatoare duratelor sonore demonstrate de educatoare cu onomatopee.

CONTINUTUL SI PROCEDURA DE APLICARE:

Se vor imparti fise individuale de lucru. Pe fiecare fisa se vor afla imagini cu animale, care emit sunete lungi sau sunete scurte. Educatoarea va demonstra cu onomatopee, sunetele corespunzatoare imaginilor prezentate.

Sub fiecare imagine, copilul va trebui sa traseze linia corespunzatoare sunetului audiat. Pentru fiecare sunet identificat corect se vor acorda 2 puncte.

Punctaj maxim: 10 puncte.

Proba nr. 6 – Cate viorele am cules ?

CERINTA:

Copiii trebuie sa identifice aparitia pauzei in cant.

CONTINUTURI SI PROCEDURA DE APLICARE:

Se vor imparti fise individuale de lucru . Fiecare fisa va contine mai multe imagini cu flori.

Se prezinta sarcina de rezolvat: identificarea pauzelor din cantecul In poiana si reprezentarea lor in scris prin intermediul incercuirii imaginilor.

Educatoarea va intona o strofa din cantec, iar copiii vor bate din palme pe pauze. Apoi vor incercui pe fisa tot atatea imagini cate pauze au sesizat. Vor fi patru pauze si fiecare pauza identificata va fi notata cu 5 puncte.

Punctaj maxim: 20 puncte

In poiana – Muzica Petre Tipordei

&2B²=B==B==D==!==F== G==F, = D=!==F==E==D==C=!==T µ==:!==B²=B==B==D=!

In po- ia- na din val-ce- le Tra, la, la, la, la X Am cu-les la

& = F==G==F, = D= =!==F==E==D==C==!==B²==9=!==E ==E = W==!==D==D==V==!

vi- o- re- le Tra, la, la, la la X Ui- te-a sa, ui-te-a- sa

&=C²=D==E==G=!==V ¶==9!==E==E==W=!==D==D== V=!==C²=D==E==C==!==R²==9.

La, la, la, la, la, X Ui- te-a-sa, ui- te-a-sa La, la, la, la, la. X

4.3.2. Prezentarea si interpretarea rezultatelor obtinute de copii

la evaluarea initiala

In urma probelor aplicate , am putut constata nivelul initial de dezvoltare a deprinderilor ritmice ale copiilor la aceasta varsta si am sesizat dificultati de reproducere, identificare si memorare a duratelor sonor.

Rezultatele sunt reprezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr. 2 – Prezentarea rezultatelor obtinute de copii la evaluarea initiala

Nr.

crt.

Nume si

prenume

Proba 1

Pct. maxim

20 p.

Proba 2

Pct. maxim

10 p.

Proba 3

Pct. maxim

20 p.

Proba 4

Pct. maxim

20 p.

Proba 5

Pct. maxim

10 p.

Proba 6

Pct. maxim

Punctaj total

obtinut

A. M.

B. M. A.

C. M. C.

C. Ada

C. A.

C. Al.

G. I. C.

I. A.

M. St. C.

M. R. P.

M. S.

M. M. I.

M.A.

O. C.

P. O. M.

P. A. M.

S. S. M.

S. V. M.

S. A.

T. D.

T. M.

T. C.

T. G. A.

V. St. L.

V. L.

V. M.

Punctaj realizat

Punctaj maxim

Procentaj

Dupa cum se poate observa, nivelul deprinderilor ritmice ale copiilor din grupa mijlocie este unul satisfacator.

Cele mai bune rezultate au fost obtinute de catre copii la proba de reproducere orala a formulelor ritmice executate de educatoare (70,19%), iar cele mai scazute au fost obtinute la proba scrisa de identificare a aparitiei pauzei in cant (49,03%).

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR.1

La proba de evaluare a nivelului de dezvoltare a deprinderilor de executie ritmica a copiilor, au fost inregistrate unelegreseli in reproducerea duratelor sunetelor. Am constatat tendinta copiilor de a egaliza duratele.

Rezultatele se prezinta astfel: 20 puncte – 5 copii;

15 puncte – 12 copii;

10 puncte – 8 copii ;

5 puncte – 1 copil.

Rezultatele obtinute au fost satisfacatoare – 70,19%, un rezultat satisfacator, cel mai ridicat punctaj al probelor aplicate.

Graficul rezultatelor copiilor la aceasta proba se prezinta astfel:

Fig. nr.2

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 2

Proba de identificare a duratelor sonore a urmarit citirea duratelor cu ajutorul onomatopeelor sugerate de imagini, a doua grupuri de durate, care au fost exemplificate atat vizual (prin linii scurte si lungi) cat si auditiv (prin onomatopee).

Copii au avut ca sarcina identificarea si reproducerea sonora a sunetelor lungi si scurte reprezentate in imagini.

Rezultatele obtinute la aceasta proba au fost urmatoarele:

10 puncte – 4 copii;

8 puncte – 9 copii;

6 puncte – 7 copii;

4 puncte – 5 copii;

0 puncte – 1 copil.

Procentajul a fost de 66,92% fiind un rezultat satisfacator. Acest lucru indica faptul ca deprinderea de identificare a duratelor sonore si de a reprezenta grafic este mai scazuta la aceasta varsta, si necesita exercitii de exersare.

Graficul rezultatelor se prezinta astfel:

Fig. nr.3

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR.3

La proba de acompaniere ritmica a cantecului prin miscari corporale s-a urmarit acompanierea ritmica prin batai din palme pe primele doua fraze muzicale, si executarea de sarituri pe celelalte doua fraze muzicale (refren).

Am sesizat faptul ca prescolarii executa cu placere sarcina, dar asociaza cu dificultate sunetul cu ritmul melodiei.

Rezultatele obtinute se prezinta astfel:

20 puncte – 2 copii;

15 puncte -16 copii;

10 puncte – 5 copii;

5 puncte – 3 copii

Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 64,42%. Putem trage concluzia ca

la aceasta varsta copiii percep cu dificultate ritmul si au inca o insuficienta exersare. Graficul rezultatelor copiilor la aceasta proba se prezinta astfel:

Fig. nr. 4

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 4

La proba de identificare a pauzei in cant, copiii au avut de identificat si de marcat prin batai din palme patru pauze existente pe parcursul unei strofe dintrun cantec cunoscut, concomitent cu intonarea lui.

Rezultatele obtinute se prezinta astfel:

20 de puncte – 4 copii;

15 puncte – 9 copii;

10 puncte – 10 copii;

5 puncte – 3 copii.

Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 63, 46%.

Graficul rezultatelor obtinute de copii la aceasta proba se prezinta astfel:

Fig. nr. 5

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 5

Proba de determinare a deprinderilor de identificare a duratelor sonore a urmarit redarea in scris a semnelor de durata neconventionale.

Copiii au avut ca sarcina sa redea grafic prin linii lungi si scurte, sunetele (onomatopeele) corespunzatoare imaginilor prezentate.

Rezultatele obtinute la aceasta proba au fost urmatoarele:

10 puncte – 1 copil;

8 puncte – 11 copii;

6 puncte – 7 copii;

4 puncte – 4 copii;

2 puncte – 1 copil;

0 puncte – 2 copii

Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 60,76%.

Graficul rezultatelor inregistrate de copii se prezinta astfel:

Fig. nr. 6

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 6

La aceasta proba copiii au avut de identificat aparitia pauzelor in cantec.

Sarcina copiilor era sa identifice pauzele in momentul producerii lor prin batai din palme, si apoi grafic, prin incercuirea pe fisa a tot atatea viorele cate pauze/batai din palme au sesizat/numarat.

In urma aplicarii acestei probe rezultatele au fost urmatoarele:

20 puncte – 3 copii;

15 puncte – 2 copii;

10 puncte – 15 copii;

5 puncte – 7 copii.

Procentajul la aceasta proba a fost de 49, 03%.

Graficul rezultatelor la aceasta proba se prezinta astfel.

Fig. nr.7

In urma evaluarii initiale si a rezultatelor obtinute la fiecare proba in parte, s-a calculat procentajul fiecarei probe.

Tabelul urmator ilustreaza datele obtinute:

Figura nr. 8

Procentajul obtinut la probele de evaluare initiala.

4.4. Programul experimental de formare a

deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara

Educatia muzicala, ca parte componenta a educatiei umaniste, estetice, angajeaza viata psihica a copiilor sub toate aspectele ei, cu repercursiuni adanci asupra intregii personalitati, prezentand numeroase valente cognitive, relationale, educationale, volitionale, afective si estetice.

Formarea priceperilor si deprinderilor muzicale necesita insa depunerea unui efort, care este invers proportional cu nivelul aptitudinilor muzicale, si in care progresul poate fi sprijinit in mare masura de capacitatile intelectuale ale individului.

Deprinderile muzicale trec mai intai, printro faza incipienta, cand constientul vegheaza executia. Ele se vor accelera si sistematiza dobandind siguranta si precizie doar prin exercitiu sistematic si constient.

Relatiile dintre ereditate, mediu si educatie sunt complexe si contribuie la formarea personalitatii umane. Predispozitiile cu care se nasc copiii se pot dezvolta in aptitudini si talent, ca rezultat direct al conlucrarii dintre mediu si educatie.

Pentru ca educatia muzicala sa devina o forta modelatoare a personalitatii copiilor, cadrele didactice trebuie sa dea dovada de o exigenta deosebita selectionarii si valorificarii unei palete cat mai extinse de mijloace didactice muzicale, care in stransa concordanta cu obiectivele si continutul, cu metodele si procedeele specifice activitatilor de formare a deprinderilor muzicale sa conduca la optimizarea rezultatelor obtinute in planul formarii deprinderilor muzicale.

Conturarea programului experimental, in paralel cu realizarea proiectarii temelor de studiu integrate experimentului a presupus identificarea mijloacelor didactice cele mai eficiente de realizare a obiectivelor operationale stabilite pentru fiecare tema in parte, respectiv identificarea exercitiilor si jocurilor didactice muzicale, cantecelor si auditiilor, instrumentelor-jucarii, mijloacelor audio, materialelor ilustrative etc.

Mijloacele didactice selectionate in vederea valorificarii pe parcursul experimentului s-au racordat in permanenta la obiectivele si continuturile programei de educatie muzicala, la particularitatile de varsta ale copiilor, la nivelul lor de dezvoltare muzicala.

Am considerat ca in gradinita trebuie sa se puna accent pe dezvoltarea interesului pentru acest domeniu al artei muzicale, pe formarea si consolidarea experientei muzicale ritmice a copiilor.

Cadrul didactic va realiza familiarizarea copiilor cu elementele ritmice de baza intrun mod atractiv, prin intermediul cantecelor, exercitiilor, jocurilor ritmice si a auditiilor muzicale si va orienta permanent gandirea acestora spre perceperea, intonarea si recunoasterea acestor elemente ritmice, oferind ca suport un anumit cod de reprezentari grafice.

La aceasta varsta, deprinderile ritmice se concretizeaza in capacitatea de percepere, intonare si recunoastere a duratelor muzicale, de identificare si marcare a pauzelor in cant, de identificare a acestor elemente in cantece, exercitii, jocuri didactice si auditii, de ritmizare variata a cantecelor – prin batai din palme, instrumente de percutie sau jucarii muzicale, mers ritmic, miscari ritmice (pasi de dans).

Experientele ritmice acumulate la aceasta varsta vor constitui ulterior o baza solida pentru abordarea teoretica a ritmului muzical.

Treptat, prin analiza dirijata, copilul devine constient de diferitele componente ale fenomenului ritmic, invata sa le distinga, sa le deosebeasca, sa le stapaneasca.

In consens cu noile orientari ce pun accent pe activizarea gandirii copiilor in procesul predarii-invatari; in cazul de fata - formarea capacitatilor muzicale ritmice, de a opera in mod activ si independent in activitatile de cant, auditie si creatie am selectionat mijloace didactice activ-participative, formative, centrate pe transformarea copilului in coparticipant al propriei instruiri si educatii, pentru a-i stimula activitatea intelectuala si a-l obliga sa gandeasca in cursul invatarii, cand este pus in contact direct cu arta muzicala.

Mijloacele didactice trebuie sa fie abordate in consens cu celelalte componente ce determina structura curriculum-ului (obiective, continuturi, metode , evaluare).

Actiunea didactica a educatoarei incepe cu proiectarea in plan mintal a ceea ce urmeaza sa fie – rezultatele (performantele) finale la care intentioneaza sa ajunga copiii. Stabilind in prealabil ceea ce exista deja, ea analizeaza si proiecteaza ceea ce are de infaptuit, anticipand natura si nivelul modificarilor ce trebuie produse in comportamentul copiilor, pe plan cognitiv (a sti), afectiv (a simti) si psihomotor (a face). Metodele se stabilesc cu alte cuvinte, in primul rand in functie de obiectivele specifice disciplinei.

Problema „cum sa se predea?”, „cum sa invete?” este indisolubil legata de problema „ce sa invete?” – precizarea continuturilor.

Mijloacele utilizate nu trebuie sa fie privite ca ceva exterior continutului, dimpotriva, ca elemente cuprinse in insasi logica organizarii continutului, de unde deductia, ca stabilirea continutului include in sine, intrun anumit fel si o determinare a cailor prin care se obtine transmiterea si insusirea acestuia.

In contextul actual, educatoarea are posibilitatea de a interpune intre copii si continuturile invatarii o gama extrem de diversificata de mijloace de invatamant, care pot limita la maximum pierderile de timp si de energie, pot duce la un invatamant intens si atractiv.

Dintre mijloacele de realizare a educatiei muzicale ritmice se contureaza cu importanta deosebita urmatoarele: cantecele, auditiile, exercitiile si jocurile didactice muzicale la care se adauga instrumentele muzicale ce aduc o varietate in interpretare si sporesc placerea copiilor de a canta, instrumente folosite de educatoare (pian, orga, vioara, chitara, acordeon) in scopul exemplificarii sau in acompanierea cantecelor, sau manuite de catre copii (block-flote, triola, xilofonul de lemn sau metal, muzicuta, instrumente de percutie: trianglul, tamburina, toba, jucariile muzicale; pseudo-instrumentele: baghete, moristi, cutii rezonatoare) utilizate frecvent in acompaniamentul ritmic.

In scopul optimizarii procesului de predare-invatare se vor adauga mijloacele audio-vizuale (radio, casetofon, televizor, video, combine muzicale, retroproiector, casete video si audio) si material ilustrativ (planse diverse, simboluri muzicale, instrumente muzicale, orchestre simfonice, de muzica populara si usoara, institutii muzicale, imagini din viata muzicala a tarii, sau a copiilor din diferite formatii muzicale).

Eficienta mijloacelor didactice utilizate in formarea si dezvoltarea deprinderilor muzicale ritmice este conditionata de respectarea urmatoarelor cerinte:

Stabilirea si integrarea mijloacelor muzicale se realizeaza prin racordarea permanenta a acestora la obiectivele si continuturile concrete ale activitatilor si la metodele si procedeele didactice utilizate.

Cantecul, auditia,exercitiul si jocul didactic muzical se dovedesc eficiente numai in masura in care sunt integrate in mod organic in contextul activitatilor, si li se imprima o finalitate explicit pedagogica, de a mijloci formarea unei deprinderi muzicale concrete.

Selectionarea acestora impune necesitatea adaptarii la particularitatile de varsta si individuale ale copiilor.

Eficienta utilizarii mijloacelor didactice tine de respectarea tehnologiei didactice cu privire la etapele ce trebuie parcurse in insusirea unui cantec, in desfasurarea auditiei, a exercitiilor si jocurilor didactice muzicale.

In activitatea de formar a deprinderilor muzicale ritmice, un rol deosebit il au exercitiile, care trebuie sa fie prezente in toate formele: de executie, de recunoastere, de creatie. Combinandu-le cu elemente de joc, acestea vor avea un aport superior in sensul ca se va mentine treaz interesul copiilor pentru activitate, se va inlatura monotonia, le vom dezvolta copiilor cu mai multa usurinta atentia si memoria muzicala.

Educatoarea trebuie sa fie preocupata e dotarea clasei cu o bogata si adecvata gama de mijloace didactice muzicale: instrumente muzicale, pseudoinstrumente, jucarii muzicale,casetofon, casete, planse ilustrative, culegeri de cantece, exercitii, jocuri, etc.

Daca pentru fiecare situatie de invatare se pot folosi anumite mijloace, in desfasurarea experimentului propus am optat pentru abordarea urmatoarelor: cantece, auditii, exercitii si jocuri muzicale, instrumente si jucarii muzicale, planse, jetoane, mijloace audio, jucarii, stimulente etc.

4.4.1. Durata sunetelor

Perioada prescolara reprezinta o etapa in care se pregateste stadiul operarii constiente cu elemente de limbaj muzical. Prin urmare, in domeniul ritmic se acorda mare atentie problemei pe care o ridica perceperea si redarea constienta a relatiilor de durata intre sunete.

Trecerea catre aceasta perioada de orientare a gandirii catre sesizarea diferentelor de durata intre sunete se face treptat, dupa ce copiii au exersat variate procedee ritmice intuitive, aplicate la un repertoriu bogat de cantece invatat pe cale orala.

Acuitatea perceptiei in raport cu aspectul de durata sonora creste treptat, sub influenta experientei senzoriale dobandite. De altfel programa scolara consemneaza in lista de continuturi tema sunete lungi si scurte.

Metodica recomanda a se parcurge urmatorul traseu:

prezentarea de catre educatoare a doua sunete contrastante ca durata, dar cu aceeasi inaltime;

repetarea de catre copii si compararea lor;

definirea prin termenii relativi : sunet lung si sunet scurt.

Cele mai utilizate reprezentari grafice in etapa prenotatiei constau in segmente de drepte orizontale (sugerand prin lungimea lor duratele sunetelor).

De exemplu fragmentul:

&==B = =B = =B = = C = ! = T = =R==!

Va fi reprezentat: __ __ __ __ _____ _____

Procedeul a fost folosit de Edgar Willems (pedagog elvetian, autor al unei metodici de educatie muzicala), iar la noi de George Breazul, Mihai Ursu, Ana Motora-Ionescu.

Am folosit mai multe tipuri de exercitii ritmice:

scurte dictari ritmice orale (sub forma de joc). Educatoarea bate sau scandeaza o formula ritmica, pe care copii o reproduc cu silabe ritmice (la, ti, ta, etc.);

inlocuirea versurilor unui fragment din cantec cu silabele ritmice invatate;

exercitii de citire ritmica dupa semnele grafice conventionale.

De exemplu educatoarea scrie: ___ ___ _ _ ___

Copiii citesc: ta ta ti ti ta

scrierea unor semne corespunzatoare unui fragment din cantecul invatat;

improvizatii de tipul intrebare – raspuns.

Prin raportare la particularitatile de varsta ale prescolarului, cel mai adecvat mijloc didactic de formare a deprinderilor ritmice este jocul muzical ritmic.

Jocurile muzicale ritmice de tipul:

1) Vantul si ploaia  1) Closca si puii

F F F q q q q h h e e eE

Vaj, vaj, vaj, pic, pic, pic, pic Clonc, clonc, piu, piu, piu

au favorizat perceperea si reproducerea dupa educatoare a sunetelor lungi si scurte, ce s-au intonat de catre copii cu ajutorul onomatopeelor.

Pentru ca acestia sa poata intui usor diferentele de durata, sunetele s-au diferentiat foarte bine ca durata atunci cand am realizat demonstratia. Copiii au fost solicitati sa reproduca exemplul muzical si sa precizeze deosebirile dintre sunete sub aspectul duratei acestora.

Dictatul ritmic s-a abordat sub forma de joc : Traseaza linia!

La prima dictare am apelat la onomatopee sugestive – Sarpele si Ceasul

Ssssss; Ssssss; tic; tac; tic; tac;

La a doua dictare , demonstratia s-a realizat cu silaba ritmica „ta”. Exercitiul de recunoastere a duratelor a combinat sunete lungi si scurte in varianta urmatoare:

e e e e q q [ q q e e e E

Metodicile de specialitate recomanda frecvent , ca predarea duratelor muzicale sa se realizeze prin intermediul unui grupaj de versuri, pe care cadrul didactic sa le scandeze concomitent cu marcarea timpului. Silabele vor avea durate constante de un timp , de jumatate de timp sau de doi timpi.

In exemplificarea duratelor muzicale este bine sa se evite utilizarea cuvintelor limbii romane ce se caracterizeaza prin silabe egale ca durata, specifice limbilor sintonice, silabe ce se deosebesc nu numai din punctul de vedere al accentuarii.

Daca totusi, cadrul didactic doreste sa abordeze problema duratei sunetelor apeland la cuvinte, el poate opta pentru scandarile stereotipice din folclorul muzical al copiilor.

Valentele formativ-educative ale folclorului muzical al copiilor in etapa prenotatiei muzicale, mai ales in etapa de formare a deprinderilor ritmice sunt multiple.

Vom argumenta in acest sens:

o      folclorul muzical al copiilor este in deplina concordanta cu particularitatile de varsta ale prescolarului;

o      creatiile sunt autentice,

o      reflecta universul lor spiritual;

o      folclorul copiilor este in deplin acord cu formele proprii de manifestare a copilului;

o      prin intermediul acestor creatii copilul isi satisface necesitatile de actiune si miscare;

o      creatiile se prezinta, se nasc si se invata in cadrul jocului, acesta constituind activitatea fundamentala a prescolarului;

o      dezvolta spiritul de cooperare si actiune;

o      dezvolta perspicacitatea, vointa cat si elemente de comportament in colectiv;

o      creatiile copiilor respecta posibilitatile lor interpretative;

o      sunt un real mijloc de a cultiva gustul si sensibilitatea pentru muzica a copiilor, a dorintei de a canta, constituind un real mijloc de dezvoltare a capacitatilor muzicale si a creativitatii muzicale ritmico-melodice.

Prin contactul cu acest material muzical , experienta muzicala a copiilor se imbogateste continuu.

Folclorul muzical al copiilor actioneaza ca un factor stimulator al fanteziei sale creatoare. Este vorba de un univers populat cu flori, pasari, insecte si alte elemente care facand corp comun cu spiritul copilului, nu poate fi indepartate fara a-i saraci universul. Materialul de vers scandat permite achizitionarea unei experiente ritmice deosebit de bogate si absolut necesare pentru descoperirea si constientizarea unor valori de note si pauze, cat si a unor formule ritmice deosebit de variate. Din ratiuni de ordin metodic este bine sa se porneasca de la serii a caror unitate, care se suprapune cu silaba, sa fie patrimea – durata ce poate fi materializata prin mers in pasi sau prin batai din palme.

Seriile insumand opt unitati vor fi urmate de versuri catalectice ce pot fi valorificate in scopul identificarii pauzelor. Copiii vor descoperi absenta unei durate si inlocuirea acesteia cu pauza corespunzatoare.

Varietatea combinatiilor ritmice creeaza posibilitatea utilizarii acestor creatii atat sub forma exercitiilor de citire ritmica, de dezvoltare a memoriei muzicale, cat si sub forma exercitiilor de recunoastere (dictat ritmic).

Prin numaratori si versuri cu destinatie anume , ofera un material bogat si divers , care acopera toarte problemele ritmice ale educatiei muzicale la varstele mici. Exemple:

q q e e q [ e e e e e q q]

Un, doi, u- nu doi Ca- re ie- se din-tre noi

Eu in- tii si tu a- poi

e e e e q q [ e e e e q Q]

Ma- ma- ru- ta ru- ta Din ca- ru-ta-n car

Su- ie- te-n ca- ru- ta Zboa-ra la ho-tar

In materialul de vers scandat regasim si creatii ce reflecta tendinta proprie a copilului de a modifica cuvintele. Exemplul urmator ilustreaza pe deplin acest aspect:

q q e e e E q q e e e E

An- tan ti- chi- tan Se- ver ca- pi- tan

Predilectia copiilor pentru sonoritatea cuvintelor in sine, si in afara unui sens in vorbirea curenta, sunt premise ce favorizeaza dezvoltarea uneia dintre cele mai valoroase inclinatii naturale a copilului – aceea spre creatie.

La aceste mijloace am mai adaugat auditiile muzicale – inregistrari cu sunete diferite ca durata , familiare copiilor de tipul: claxon de masina, ticaitul ceasului, fluieratul trenului, ,etc. si instrumente muzicale de suflat (fluierul si trompeta) cu ajutorul carora copiii au executat sunete lungi sau scurte.

Pentru varietate, aceste ritmuri se pot canta pe diverse sunete. In practica muzicala cantecele abordate pot contine si alte structuri ritmice. Educatoarea va desprinde doar anumite fragmente cuprinzand duratele exersate, pe care copii le vor analiza si reprezenta prin liniute sau silabe ritmice.

Ritmul are o forta deosebita si aceea de a ordona copiii, caci presupune tocmai organizarea miscarilor corporale, care capteaza intregul potential de energie intrun ansamblu de miscari ordonate si disciplinate, care se substituie dezordinii. Prin intermediul acestor miscari corporale ordonate, realizate prin joc am reusit sa obtin primele perceptii si deprinderi asupra elementelor ritmice.

Prima tema prevazuta de Programa activitatilor instructiv-educative din gradinita, la continuturile educatiei muzicale ritmice, se refera la durata sunetelor muzicale, mai exact la perceperea , reproducerea, intonarea, recunoasterea si diferentierea sunetelor lungi si scurte.

In continuare vom detalia implementarea cunostintelor despre durata in cadrul cercetarii noastre.

4.4.1.1. Sunete lungi si sunete scurte

Proiectarea activitatii didactice a debutat cu:

- stabilirea tipului activitatii: consolidare;

- a mijloacelor didactice folosite: - cantecul Primavara a sosit de Nicolae Oancea;

- jocul muzical Leaganul, si

- a obiectivelor, care precizeaza nivelul deprinderilor muzicale ritmice la care copiii trebuie sa ajunga pana la sfarsitul activitatii.  

Obiectivele de referinta au urmarit:

*     Sa diferentieze auditiv durata nedeterminata a sunetelor din mediul inconjurator;

*     Sa asocieze miscari (sugerate de text).

Obiectivele operationale au vizat urmatoarele deprinderi ritmice:

sa identifice auditiv durate sonore;

sa interpreteze corect si expresiv cantecul Primavara a sosit;

sa execute miscari ritmice sugerate de jocul muzical.

Captarea atentiei copiilor s-a realizat prin intermediul auditiei Primavara de Vivaldi, ce s-a ales in concordanta cu subiectul activitatii, si de papusa Zana Primavara care la final va recompensa copiii cu stimulente.

Cantecul ales spre consolidare corespunde temei – contine sunete lungi si scurte (patrimi si optimi):

Primavara a sosit

&2=V=T=!=V= T=!==F=G==F=E=!=T=:!=U= T=!=S=V=!=T=S=!= R=:!=V=T=!=V=T=!& = F==G=F==E=!==T==:!== U=T=!==S=V=!==T=S=!==R==:=!=(=C==C==C ==C=!&=B==D=F==E=!= =T==V=!==Y==:!==C= =C=C==C==!=B==D=F ==E=!=T=S=!=R==:)

Se executa ritmizari pe textul aceluiasi cantec, pentru a se identifica duratele sunetelor.

A ritmiza, inseamna a bate pe fiecare durata din cantec si respectiv pe fiecare silaba pronuntata, concomitent cu rostirea , marcand succesiunea mai rapidi a optimilor si, respectiv mai rara a patrimilor, asa cum sunt grupate in linia ritmico-melodica a cantecului.

Recit ritmic primul vers, marcand sunetele lungi prin batai din palme, apoi se executa ritmizarea impreuna cu copiii de cateva ori.

1. Jocul exercitiu – Recunoaste sunetul!

Folosind imagini sugestive sunetelor lungi si scurte, copiii au intonat cu onomatopee potrivite sunetele si au trasat linii corespunzatoare sunetelor lungi sau scurte sub fiecare imagine.

2. Joc muzical Leaganul

Copiii au executat miscari ( pe sunete lungi si scurte) si actiuni sugerate de textul cantecului. Textul jocului muzical pe care l-au interpretat concomitent cu executarea miscarilor corporale, si perceptia elementelor ritmice au captat intregul potential de energie al copiilor intrun ansamblu de miscari ordonate si disciplinate, insotite totodata de suspans si bucurie.

Alte mijloace didactice auxiliare de realizare a activitatii au fost: casetofonul, papusa Zana Primavara, jetoane sugestive sunetelor lungi si scurte, o imagine sugestiva textului cantecului si stimulentele „randunele” (Anexa 1).

4.4.1.2. Pauza in cant

Pauza sau momentul de tacere in muzica este o tema mai dificila pentru etapa prenotatiei, de aceea se va realiza paralel cu marcarea structurilor ritmice.

Marcarea pauzelor consta in identificarea momentelor de tacere din cantec si marcarea acestora in diferite variante: prin batai cu degetele in masa, batai din palme, batai in tobite si mai tarziu de tactare.

Modalitatile utilizate sunt aceleasi ca la marcarea ritmului:

o      batai din palme;

o      folosirea instrumentelor de percutie;

o      mersul ritmic cu oprire la pauze.

Obiectivele referitoare la acest continut sunt:

  • perceperea pauzelor ca momente de tacere in muzica, de intrerupere a cantarii;
  • marcarea pauzelor (prin batai in mese, din picioare, din palme, in instrumente de percutie sau obiecte sonore);
  • reprezentarea grafica a pauzelor (prin linii verticale sau orizontale).

Respectarea pauzei, in structura ritmica a cantecelor este dificila , deoarece copiilor le vine greu sa intrerupa cantarea prin momente de tacere, daca acestea nu sunt sprijinite prin corespondente senzoriale – batai din palme sau pe instrumente de percutie.

Pauza de un timp este usor de perceput, de marcat si de masurat. In predarea ei, in etapa prenotatiei, propunem urmatorul traseu metodic:

      • prezentarea a doua exemple muzicale unul fara pauze, al doilea derivat din primul, continand pauze;
      • repetarea exemplelor de catre copii;
      • compararea lor si descoperirea momentelor de tacere;
      • comunicarea noutatii: Momentele de tacere se numesc pauze;
      • reluarea exemplelor si marcarea pauzelor;
      • invatarea unui cantec aplicativ.

Intuirea pauzei in cant s-a realizat pornind de la demonstrarea fragmentelor muzicale urmatoare:

&2=V==T=!==V== T=!== V==T=!==V==T==.

Cea- sul ba- te tic, tac tic, tac.

&2=V==T=!==V ==T=!==V==:!==V==:=.

Cea- sul ba- te tic, tic.

Dupa executia celor doua fragmente impreuna cu copiii, am procedat la compararea celor doua exemple muzicale. Copiii au identificat cu usurinta deosebirile: eliminarea silabelor „tac” si inlocuirea acestora cu momente de tacere.

Transmiterea notiunii – Tacerea in muzica se numeste pauza – a fost urmata de reluarea executiei celui de-al doilea fragment cu marcarea pauzelor prin batai din palme:

&2=V==T=!==V==T=!= =V==:!==V==:=.

Cea-sul ba- te tic X tac X

In alte activitati, am apelat si la fragmente din cantece ce contin pauze de un timp:

CUCUL

&3=V==T==:!==V==T= =:!==S==R==S=!==T==R==:!

Cu-cu, X cu- cu X canta-n pa- du- re X

&==V==T==:!==V==T==:!== S==R==S=!==b = :=.

Cu- cu X cu- cu X Can- ta fru- mos X

TOBOSARUL

&t2==U==W==! = Y = : !==I==H==G==F=!==U==:!

Ram, plam, plam X mi- cul to- bo- sar X

&t==U==W=!==I==:=!==I==H ==G==F=!==U==:=.

Ram, plam, plam X Dra-gul meu sol- dat X

Exersarea deprinderii de recunoastere a pauzei in cant a continuat cu activitati de mers ritmic cu oprire pe pauze – Mergi cum cant pentru care am folosit ca suport cantecele: Trec ostasii de I. Chioreanu si Trec ostasii voinicei de L. Comes:

&t2=B==B==E==E=!== B==B==E==9!==D==E==F¶==E=!== D==C==B = 9!

In gra-di- na, pe sub tei X Trec os- ta- sii voi- ni- cei X

A merge ritmic, inseamna a calca pe fiecare durata din cantec, pasind mai repede pe succesiunea optimilor si respectiv , mai rar pe succesiunea patrimilor. La inceput am lucrat cu jumatate din efectivul clasei, pentru a le supraveghea mai atent mersul ritmic.

Vom detalia implementarea cunostintelor despre pauza in cant, in cadrul cercetarii noastre.

In proiectarea activitatii am stabilit :

        • Tipul activitatii: mixt;
        • Mijloacele folosite in activitate: cantecul In poianasi jocurile muzicale ritmice : Bate pe pauza! si Orchestra
        • Obiectivele activitatii, precizeaza nivelul deprinderilor ritmice la care trebuie sa ajunga copiii pana la sfarsitul activitatii.

Obiective de referinta:

*     Sa diferentieze auditiv durata nedeterminata a sunetelor din mediul inconjurator si al sunetelor muzicale;

*     Sa asocieze miscari (sugerate de text)

Obiectivele operationale au vizat urmatoarele deprinderi ritmice:

sa identifice aparitia pauzei in cant;

sa interpreteze corect si expresiv cantecul In poiana;

sa marcheze pauzele;

Captarea atentiei s-a realizat prin intermediul unei scurte povestiri (Anexa 1),

iar transmiterea cantecului a respectat etapele obisnuite.

1. In transmiterea notiunilor teoretice am procedat la descoperirea si intuirea pauzei in cant (din cantecul transmis), apoi am demonstrat marcarea pauzelor prin batai din palme si pe tobita, apoi am concluzionat prin transmiterea notiunii – Tacerea in muzica se numeste pauza.

Dupa invatarea cantecului, pentru o mai evidenta reliefare a pauzelor am procedat la interpretarea demonstrativa a primei strofe cu prelungirea duratelor finale si apoi cu pauze. Copiii au observat diferentele dintre cele doua interpretari. La reluarea acestuia am constatat ca pauzele au fost respectate chiar daca acestea nu au mai fost marcate prin miscari corporale sau cu ajutorul instrumentelor de percutie.

2. Am aplicat notiunile teoretice pe textul cantecului, prin desfasurarea jocului Bate pe pauza!

Copiii au avut ca sarcina marcarea pauzelor din cantec pe instrumente de percutie (interpretarea cantecului se face de educatoare).

Prin intermediul Jocului muzical Orchestra copiii au obtinut performanta de a identifica si marca pauzele din cantec.

Copiii au fost impartiti pe grupe, au primit instrumente de percutie: tamburine, tobite, maracas si triangluri si au fost solicitati sa interpreteze vocal cantecul, concomitent cu identificarea si marcarea pauzelor pe instrumentele de percutie.

Alte mijloace didactice auxiliare folosite in aceasta activitate au fost: imagini sugestive cantecului, instrumente de percutie, tabla-creta, stimulente (Anexa1)

4.4.1.3. Marcarea si reproducerea structurilor ritmice

Marcarea ritmului cantecelor consta in batutul fiecarei durate utilizand diferite modalitati:

        • batai din palme;
        • batai usoare cu degetele in masa;
        • folosirea instrumentelor de percutie sau a obiectelor sonore;
        • mersul ritmic (prin pasi pe loc sau deplasare). 

Marcarea metrului din cantec consta in executarea unor batai uniforme si accentuate ce reprezinta succesiunea timpilor.

Activitatile ritmice desfasurate au fost variate. Pe langa faptul ca au asigurat insusirea duratelor, pauzelor si a formulelor ritmice, acestea au fost si deosebit de atractive pentru copii, ritmul reprezentand pentru copil un mijloc de exprimare, de manifestare si exteriorizare a personalitatii sale.

In scopul formarii capacitatii ritmice de a memora si reproduce formule ritmice ce combina sunete cu durate diferite, am realizat exercitii de reproducere a unor structuri ritmice date sub forma de joc (Canta ca mine! Bate ca mine!). Pentru dinamizarea activitatii de memorare si reproducere ritmica, formulele ritmice au fost marcate cu ajutorul unor instrumente de percutie sau jucarii muzicale.

Implementarea acestor continuturi se reflecta si in urmatoarea activitate in proiectarea careia am stabilit urmatoarele:

        • Tipul activitatii: mixt;
        • Mijloacele folosite in activitate: 1. Cantecul Vioara;

2. Jocuri muzicale: Asculta si bate ca mine!

Bate si tu ca mine!

        • Obiectivele activitatii care precizeaza nivelul deprinderilor ritmice la care trebuie sa ajunga copiii la sfarsitul activitatii.  

Obiective de referinta:

*     sa diferentieze auditiv durata sunetelor din mediul inconjurator si al sunetelor muzicale;

*     sa reproduca formule ritmice simple.

Obiective operationale:

sa memoreze structurile ritmice exemplificate;

sa reproduca structuri ritmice exemplificate;

sa marcheze corect pe tobite formulele ritmice exemplificate;

sa intoneze corect si expresiv cantecul Vioara;

Captarea atentiei s-a realizat prin intermediul audierii unui fragment din

Balada pentru vioara si pian de C. Porumbescu, dupa care s-a facut cunoscut numele compozitorului si a instrumentului care a concertat.

Cantecul Vioara a fost transmis copiilor respectand etapele obisnuite.

Pe acelasi cantec s-au aplicat notiunile teoretice, dupa cum urmeaza:

1. se explica, se demonstreaza modalitati de marcare a ritmului cantecului prin: batai din palme, batai cu degetul in masa, batai ale picioarelor sau batai pe un instrument de percutie;

2. reproducerea si marcarea unor structuri ritmice din cantec prin jocul muzical Asculta si bate ca mine!

Se folosesc urmatoarele formule ritmice:

&2=B==C==D==E=!==V== V=!==W==W=!==f=!

&2=E==E=!==T==T= !==S==S=!==f=!

&2=I==I==I==I=!==X= =X=!==W==W=!==f=!

&2=U==U=!==T== T=!==S==S=!==f=!

&2=U==U=!==T== T=!==S==S=!==b=!

Formulele ritmice vor fi interpretate de educatoare, iar copiii au sarcina sa le reproduca individual, oral, concomitent cu marcarea lor pe tobita.

Obtinerea performantei se va realiza prin Jocul exercitiu Bate si tu ca mine!

Dupa explicatie si demonstratie, jocul se executa cu toata grupa de copii.

Copiii vor reproduce structuri ritmice din cantece cunoscute: un copil marcheaza o formula ritmica pe instrumentul de percutie, si altul, conform titlului jocului, o reproduce. Corectez si explic eventualele greseli, in cazul nerespectarii duratelor sonore a structurilor ritmice folosite in joc.

Alte mijloace integrate in activitate au fost: casetofon– caseta, imagine vioara, imagine sugestiva textului cantecului, tobite, stimulente.

4.4.1.4.Acompaniere ritmica cu miscari corporale

Ritmul, prin forta deosebita ordoneaza copiii, caci presupune organzarea miscarilor corporale, care capteaza intregul potential de energie intrun ansamblu de miscari ordonate si disciplinate, care se substituie dezordinii. Prin intermediul acestor miscari corporale ordonate, realizate prin joc am reusit sa obtin primele perceptii asupra elementelor ritmice.

Modalitatile sunt aceleasi ca la marcarea ritmului.

Asocierea unor miscari sugerate de textul cantecelor aduce varietate si emotivitate actului interpretativ, constituind totodata un mijloc de manifestare a elementului ritmic. Aceste miscari pot avea aspecte diverse: zborul pasarilor, culesul florilor, saltul iepurasului, etc. si vor reda ritmul sau metrul cantecelor.

Acest gen de activitati aduc varietate si atractivitate actului interpretativ si constituie totodata un mijloc de manifestare a simtului ritmic. Ele completeaza si imbogateste activitatile de consolidare a cantecelor si jocurilor invatate.

Chiar daca tematica unor cantece nu se preteaza la astfel de miscari ritmice, copiii trebuie incurajati sa se exprime dezinvolt, exteriorizandu-si trairile nu numai prin mimica ci si prin miscari corporale libere.

Am implementat aceste continuturi si in activitatea ce urmeaza a fi detalita.

Mijloacele didactice folosite au fost alese in concordanta cu tema activitatii si sunt urmatoarele: Cantecul Bat din palme! (transmitere)

Jocul muzical Bat din palme (transmitere).

Tipul activitatii: mixta

Obiective de referinta:

*     sa acompanieze ritmic cantecele;

*     sa cante cu dezinvoltura cantece pentru copii.

Obiective operationale

sa identifice miscari corporale ce pot fi asociate cantecului;

sa execute corect exercitii de cultura vocala;

sa intoneze corect si expresiv cantecul Bat din palme

sa acompanieze ritmic corect cu miscari corporale.

Dupa transmiterea cantecului Bat din palme!, am continuat cu transmiterea cunostintelor teoretice prin intermediul jocului muzical: Bat din palme!

1. Am explicat copiilor, ca unele cantece vesele, ritmate, care prin versuri te indeamna cum sa te misti, ce sa faci se pot „juca”, adica in ritmul cantecului se pot executa diferite miscari: ale bratelor, ale picioarelor, ale capului, exact cum spun cuvintele cantecului.

Se explica copiilor expresia acompaniament corporal – cantarea concomitenta cu miscari ale corpului executate in ritmul cantecului.

Anunt denumirea jocului muzical „cu acompaniament corporal”: Bat din palme!

Demonstrez pe primul vers al cantecului, si apoi toate celelalte miscari ce trebuiesc executate :

&2=F==E==D==C =!==F = F = V==!

Bat din pal- me clap, clap, clap

Acompaniamentul ritmic inseamna a bate pe fiecare durata din cantec si respectiv pe fiecare silaba pronuntata, concomitent cu cantarea , marcand succesiunea mai rapida a optimilor si , respectiv mai rara a patrimilor, asa cum sunt grupate in linia ritmico-melodica a cantecului.

Jocul se desfasoara cu toata grupa de copii in formatie de cerc, iar miscarile sunt cele sugerate de textul cantecului: batai din palme, batai din picioare, rasuciri ale corpului stanga-dreapta, prinderea copiilor in hora, cu miscari spre dreapta si spre stanga etc.

Pe parcursul desfasurarii jocului copiii sunt atentionati sa respecte duratele sonore in executia acompaniamentului ritmic.

Copiii sunt incurajati sa se exprime dezinvolt si sa-si exteriorizeze trairile produse in desfasurarea jocului.

4.4.1.5. Acompaniere ritmica cu obiecte sonore si jucarii muzicale

In pregatirea muzicala ritmica a copiilor , cantecul, auditia,exercitiul si jocul didactic muzical sunt mijloace de cea mai mare importanta. In afara acestora, utilizarea unor mijloace specifice, vine sa sporeasca eficienta predarii-invatarii prin implicarea mai activa a copiilor in practica muzicala. Acestea sunt instrumentele muzicale si jucariile muzicale, ce aduc varietate in interpretare si sporesc placerea copiilor de a canta. Ele pot fi manuite de catre educatoare sau chiar de catre copii.

Instrumentele-jucarii pot contribui cu succes la formarea deprinderilor ritmice prin activitatile de ritmizare sau de acompaniament a cantecelor intrun mod placut si atractiv. Copiii vor putea realiza acompaniamente deosebit de variate – formulele de acompaniament pot fi stabilite de educatoare sau pot fi create chiar de ei.

Aceste continuturi au fost implementate in urmatoarea activitate ce va fi detaliata.

Mijloacele didactice au fost alese in concordanta cu tema activitatii si sunt:

- cantecul : Muzicantii (transmitere)

- jocul muzical: Recunoaste instrumentul!

Tipul activitatii: mixta

Obiectiv de referinta:

*     sa acompanieze ritmic cantecele:

*     sa cante cu dezinvoltura cantece pentru copii

Obiective operationale:

sa recunoasca jucarii si instrumente muzicale;

sa retina pozitia corecta;

sa intoneze corect si expresiv cantecul Muzicantii;

sa manuiasca corect jucariile si instrumentele de percutie in acompaniament;

Captarea atentiei s-a realizat prin audierea cantecului Muzicantii, iar familiarizarea cu continutul cantecului se face printro scurta povestire (Anexa 1.) la sfarsitul careia se prezinta imaginile instrumentelor.

A. In transmiterea cantecului se respecta urmatoarele secvente:

          • anuntarea titlului;
          • cantarea model;
          • discutii pe marginea textului;
          • reluarea cantarii model;
          • invatarea cantecului pe fragmente si integral.

B. Transmiterea cunostintelor teoretice – Instrumente de percutie

Se face cunoscut copiilor ca unele cantece care exprima bucuria, veselia pot fi interpretate cu gesturi – acompaniament corporal, asa cum am invatat in activitatea precedenta, dar pot fi interpretate si cu acompaniamentul instrumentelor si jucariilor muzicale.

Se demonstreaza acompaniamentul pe prima strofa din cantec, apoi se explica modul de executie – „se bate ritmic pe instrumentul de percutie, adica se bate pe fiecare silaba pronuntata, mai rar sau mai des dupa cum sunt duratele cantecului”:

&t2C=!=F==F==F==O=! =J==J==J==H=!=G==G==I==I=!=_=9 =C=!=F==F==F==O=!

&t=J=J==J=H!=G=G==I=I=!=O ==9=G=!==G=E==C=E=!=G=O ==G=E=!=G=F==E=D==!&t= S==9=G=!==G=E==C= =E=!==G=O==G=E=!== G=F==E=D=!==S²=9!==F=O==F=O=!

&t=I=I==W=!=O=O== V=!==G=G==S=!=F= O==F=O=!=I=I= =W=!==O=O==C=C=!=V¶=.

A bate ritmic, inseamna a bate pe fiecare durata din cantec si, respectiv, pe fiecare silaba pronuntata, concomitent cu cantarea, marcand succesiunea mai rapida a optimilor si respectiv, mai rara a patrimilor, asa cum sunt grupate in linia ritmico-melodica a cantecului. Batutul ritmic nu trebuie sa se confunde cu bataia tactului uniform si cadentat, care marcheaza timpii din masura.

Dintre toate formele de ritmizare , accentul a cazut pe marcarea succesiunii timpului si a timpului accentuat, procedee ce vor favoriza ulterior asimilarea elementelor de metrica muzicala.

Se prezinta (se intuiesc, se observa, se incearca) instrumentele muzicale: tobite, triagluri, tamburine, clopotei, castaniete, apoi se impart pe grupe de copii.

La semnalul de incepere, copiii vor interpreta acompaniamentul instrumental al cantecului Muzicantii (concomitent cu derularea casetei).

Obtinerea performantei – Joc didactic muzical Recunoaste instrumentul!

Se anunta denumirea jocului si se prezinta materialul: jetoanele cu imagini reprezentand diverse instrumente si jucarii muzicale.

Se prezinta regulile si sarcinile jocului, se executa jocul de proba, apoi se desfasoara jocul cu toata grupa de copii.

Prin joc se fixeaza denumirile instrumentelor prezentate, precum si denumiri ale jucariilor muzicale cunoscute de copii din activitati anterioare: trompeta, ciocanel, nai, xilofon, chitara, vioara, etc.

Se fac aprecieri individuale si generale asupra modului de executie a acompaniamentului, precum si recomandari pentru obtinerea performantei.

Se ofera copiilor recompense (instrumente muzicale)

Alte mijloace integrate in activitate au fost: casetofon si C.D., jetoane cu instrumente si jucarii muzicale, stimulente.

4.5.1. Prezentarea probelor aplicate

I. PROBE ORALE:

Proba nr. 1 – Bate ca mine!

CERINTA:

Reproducerea orala a unor formule ritmice auzite prin procedeul solicitat de educatoare.

CONTINUTUL SI PEOCEDURA DE APLICARE: Proba se va aplica individual. Educatoarea va canta si va marca pe tobita patru structuri ritmice extrase din cantecele invatate anterior. Copiii vor reproduce oral structurile ritmice audiate.

Ca soldatii – Muzica: Elena Schmitzer (fragment)

=&2=D==F==D==F==!== B==B==R==!==C³==D==E= =G==!==V==V==.

Mamei – Muzica: Martian Negrea (fragment)

=&2=V==I==!==G==H== I==V==!==E==C==C==C== !==D==C==R==.

Broscutele – Muzica: C. Meres (fragment)

&¨2=G==9==G==9=!==G ==H==G==F==V=!==B==F==B==F =!==F==G==F==E==U==.

Vioara – Popular (fragment)

&=2=I==I==I= =I==! = X==X==! = W==W== ! = f==)

Fiecare copil din lotul de subiecti va scanda oral formula ritmica auzita. Scandarea structurilor se realizeaza cu silaba „la”, concomitent cu batai ritmice in instrumente de percutie. Se vor acorda cate 5 puncte pentru reproducerea corecta fiecarei formule ritmice.

Punctaj maxim: 20 puncte.

Proba nr. 2 – Citeste sunetele!

CERINTA: Copiii vor citi ritmic cu silaba „ta” un exercitiu ritmic:


CONTINUT SI PROCEDURA DE APLICARE:

Proba se va aplica individual. Duratele sonore vor fi prezentate prin linii de lungimi diferite (lungi sau scurte). Exercitiile combina fiecare cate cinci durate sonore. Pentru fiecare durata citita corect se vor acorda 2 puncte..

Punctaj maxim: 10 puncte.

Proba nr.3 – Acompaniaza cantecul!

CERINTA: Acompanierea ritmica a cantecului Drag mi-e jocul romanesc cu ajutorul instrumentelor de percutie.

CONTINUTUL SI PROCEDURA DE APLICARE:

Proba se va aplica individual. Se repeta cantecul invatat cu intreaga grupa. Fiecare copil va fi solicitat sa acompanieze interpretarea vocala a colegilor cu ajutorul unu instrument de percutie: tobita. Pentru fiecare fraza muzicala acompaniata corect vor primi cate 5 puncte.

Punctaj maxim: 20 puncte

Drag mi-e jocul romanesc! – Din folclorul copiilor

&=2==B==D ==F==F==! = F==F==F = 9=!

X X X X

& = =G==O ==I==G==!=G==F ==F==9!

X X X X

&==I==9==O ==G=!==G==F==F==9!

X X X X

&==F==E==D==C=!== B==B==B==9=.

X X X X

Proba nr. 4 – Canta si bate pe pauza

CERINTA: Copiii trebuie sa identifice aparitia pauzei in cantecul Sunt roman.

CONTINUTURI SI PROCEDURA DE APLICARE:

Proba se va aplica individual. Copiii au ca sarcina marcarea in cant a patru pauze. Pentru fiecare pauza marcata corect se vor acorda cinci puncte.

Punctaj maxim: 20 puncte.

Sunt roman – Muzica: G. Breazul; N. Saxu

=&=2==I==F== D==B==!==C==D==E+==F==!==T==C== B=!==V¶==9==)==B² = 9=!

Sunt ro- man ro- man voi- nic Tra, la, la, la, la.

Si n-am tea-ma de ni- mic Tra, la, la, la, la.


=&(=D==D==C==B= =!==D==E==F+==E==!==T==C==B= =!==F+==F==:==)==R==:=.

Ro- ma- ni- a-i  ta- ra mea Tra, la, la, la, la.

Drag mi-e sa tra- iesc in ea Tra, la, la, la, la.

II. PROBE SCRISE

Proba nr.5 – Asculta sunetele si traseaza liniile potrivite!

CERINTA: Copiii trebuie sa redea in scris semnele de durata neconventionale corespunzatoare duratelor sonore demonstrate de educatoare cu onomatopee.

CONTINUTUL SI PROCEDURA DE APLICARE:

Se vor imparti fise individuale de lucru. Pe fiecare fisa se vor afla imagini cu animale care emit sunete lungi sau sunete scurte. Educatoarea va demonstra cu onomatopee sunetele corespunzatoare imaginilor prezentate.

Sub fiecare imagine, copilul va trebui sa traseze linia corespunzatoare sunetului audiat. Pentru fiecare sunet identificat corect se vor acorda doua puncte.

Punctaj maxim: 10 puncte.

Proba nr. 6 – Cati iepurasi s-au ascuns ?

CERINTA: Copiii trebuie sa identifice aparitia pauzei in cantecul Iepurasii.

CONTINUTURI SI PROCEDURA DE APLICARE:

Se vor imparti fise individuale de lucru. Fiecare fisa va contine mai multe imagini cu iepurasi. Se prezinta sarcina de rezolvat: identificarea pauzelor din cantec si reprezentarea lor in scris prin intermediul imaginilor incercuite.

Educatoarea va intona cantecul, iar copiii vor bate din palme pe pauze. Apoi vor incercui pe fisa tot atatea imagini cate pauze au sesizat. Vor fi patru pauze si fiecare pauza identificata va fi notata cu cinci puncte.

Punctaj maxim: 20 puncte.

Iepurasii – Din folclorul copiilor

&2=F==G==F==E==! ==D==D==T==!==F==G==F==E== !==T==:! = F==G==F==E==!

Ie- pu- rasi, fu- giti a- cum, ie- pu- ra- si- lor, Hai la crang nu

&==D==D==T==! ==F==G==F==E==!==T = :! = G==G ==G==G==! = G==G==G==G=!

Stati in drum ie- pu- ra- si- lor Va- na- to- rul da- ca vi- ne

&=F==G==F== E=!==T==:!==G==G==G==G=!= =G==G==G==G=!=F==G= =F==E=!=T=:.

Ie- pu-ra- si- lor N-a- re sa va fi- e bi- ne ie- pu- ra- si- lor.

4.5.2.Prezentarea rezultatelor obtinute la evaluarea finala

In urma probelor aplicate, am putut constata nivelul final de dezvoltare a deprinderilor ritmice ale copiilor la aceasta varsta si am sesizat inregistrarea unor progrese semnificative de identificare, memorare si redare a duratelor sonore.

Tabelul nr. 3 – Prezentarea rezultatelor obtinute de copii la evaluarea finala

Nr.

crt.

Nume si prenume

Proba 1

Pct. maxim 20 p.

Proba 2

Pct. maxim 10 p.

Proba

Pct. maxim 20 p.

Proba

Pct. maxim 20 p.

Proba

Pct. maxim 10 p.

Proba

Pct. maxim 20 p.

Punctaj

total obtinut

A. M

B.M. A.

C. M. C.

C. A.

C. A.

C. Al.

G. I.

I. A.

M. St. C.

M. R. P.

M. S.

M. M. I.

M. A.

O. C.

P. O. M.

P. A. M.

S. S. M.

S. V. M.

S. A.

T.D.

T. M.

T. C.

T. G. A.

V. St. L.

V. L..

V. M.

Punctaj realizat

Punctaj maxim

Procentaj

5. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETARII

Analiza si interpretarea constituie operatii esentiale intro cercetare, caci, prin acestea se formuleaza noile teze care sunt, de fapt, raspunsuri la ipoteza formulata initial. Prelucrarea si interpretarea datelor implica operatii logice, rationamente, precum si o solida cultura psiho-pedagogica, care ii ajuta pe cercetatori sa patrunda in esenta fenomenelor, sa le inteleaga si sa le dea explicatia stiintifica, stabilind diagnoze si prognoze in domeniul investigat.

Dupa colectarea si masurarea datelor cercetarii am trecut la prelucrarea cantitativa a lor, in vederea efectuarii unor evaluari si interpretari calitative, privitoare la desfasurarea actiunii experimentale si randamentul obtinut.

Pentru o mai clara evidentiere a rezultatelor cercetarii, am procedat la prezentarea comparativa a rezultatelor obtinute la cele doua testari – Tabelul nr. 4

Rezultatele obtinute de catre copii la cele doua evaluari: initiala si finala

Tabelul nr. 4

Nr.

crt.

Numele

prenumele

copilului

Proba 1

Proba 2

Proba 3

Proba 4

Proba 5

Proba 6

E.I.

E.F.

E.I.

E.F.

E.I.

E.F.

E.I.

E.F.

E.I.

E.F.

E.I.

E.F.

A. M.

B. M. A.

B. M. C.

C. A.

C. A.

C. Al.

G. I. C.

I. A.

M. St.

M. R. P.

M. S.

M. M. I.

M. A.

O. C.

P. O. M.

P. A. M.

S. S. M.

S. V. M.

S. A.

T. D.

T. M.

T. C.

T. G. Al.

V. St. L.

V. L.

V. M.

Punctaj realizat

Punctaj maxim

Procentaj

Pentru o mai buna evidentiere a progresului inregistrat la probele de evaluare a deprinderilor muzicale vizate, voi prezenta histograma urmatoare ce vizualizeaza comparativ procentele obtinute la cele sase probe de catre lotul de subiecti, la cele doua evaluari – initiala si finala.

Fig. nr. 9

Dupa cum se poate remarca, copiii au atins, la nivelul sfarsitului de an scolar (grupei mijlocii), performante superioare celor pe care le-au inregistrat la inceputul anului scolar.

Cele mai semnificative rezultate s-au obtinut la proba de citire a duratelor sonore (84,61%), rezultate ce dovedesc ca desi proba e dificila, in urma demersului parcurs, copiii au fost capabili sa diferentieze duratele sonore.

Cele mai scazute rezultate s-au inregistrat la proba de identificare a aparitiei pauzei in cant si de redare in scris a numarului de pauze identificate (64,42%), dar cu progres semnificativ fata de evaluarea initiala.

Se poate remarca faptul ca la toate categoriile de deprinderi ritmice evaluate s-au inregistrat progrese semnificative, dupa cum urmeaza.

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 1

Se evidentiaza progresul in ceea ce priveste capacitatea de executie ritmica si totodata un nivel optim de dezvoltare a perceperii sunetelor muzicale. Structurile ritmice exemplificate au fost retinute si reproduse in general cu usurinta, fara a se inregistra abateri majore de la linia ritmica a acestora.

Copiii care au prezentat dificultati la testarea initiala si-au imbunatatit simtitor capacitatea de a executa ritmic structuri muzicale audiate.

Rezultatele evaluarii finale se regasesc in tabelul cu frecventa punctajelor.

Nu s-au inregistrat copii cu punctaj la limitele inferioare.

Procentajul obtinut la nivelul probei nr.1 a fost de 75,96 %, cu doar 5,77 % fata de rezultatele obtinute anterior la evaluarea initiala.

Figura nr. 10

Tabelul urmator prezinta frecventa punctajelor acumulate de copii la proba nr. 1. la cele doua testari, in care se poate vedea absenta sau scaderea numarului de copii la punctajul minim si cresterea numarului de copii catre punctajul maxim.

Figura nr.11 prezinta histograma ce vizualizeaza comparativ procentele obtinute la aceasta proba.

Proba 1.

Nr. de puncte

Evaluarea initiala

Evaluarea finala

Frecventa

Frecventa

Figura nr.11

Este evidenta deplasarea spre dreapta a curbei de distributie a rezultatelor si totodata o inaltime diferentiata ce indica o evolutie ascendenta clara, a rezultatelor obtinute la cele doua evaluari.

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 2

Prin comparatie cu proba similara a testarii initiale, rezultatele inregistrate s-au dovedit net superioare. Am constatat progrese semnificative realizate de toti copiii, ceea ce confirma valoarea si eficienta demersului didactic derulat in directia diferentierii duratelor sonore.

Progresul este evidentiat de procentajul general al probei – 84,61 % care se situeaza cu 17,69 procente peste procentajul probei similare din cadrul testarii initiale. Este proba care a inregistrat cele mai bune rezultate la aceasta evaluare.

Rezultatele obtinute se regasesc in tabelul cu frecventa punctajelor.

Figura nr. 12

Proba 2

Nr. de puncte

Evaluare initiala

Evaluare finala

Frecventa

Frecventa

Figura nr.13

Este evidenta deplasarea spre dreapta a curbei de distributie a rezultatelor, si totodata o inaltime diferentiata, ce indica o evolutie ascendenta clara a rezultatelor obtinute la cele doua evaluari.

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 3

Proba de evaluare a deprinderilor de acompaniere ritmica a unui cantec intonat a dovedit faptul ca s-au inregistrat progrese si in formarea acestor deprinderi.

Astfel, copiii s-au perfectionat si au depasit o serie de dificultati de percepere a ritmului manifestat prin nesincronizari intre sunet si ritmul de producere al acestuia, pe care le intampinau la evaluarea initiala.

Acest lucru s-a datorat si atentiei pe care am acordat-o pe parcursul activitatilor de educatie muzicala la alegerea unor jocuri si exercitii didactice eficiente specifice temei. Am constatat de asemeni imbunatatirea memoriei auditive a copiilor.

Punctajul realizat mi-a confirmat valoarea si eficienta demersului didactic derulat in directia formarii capacitatii de acompaniere ritmica a unor piese muzicale.

Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 76,92 %, cu 12,50%mai mult decat la evaluarea initiala.

Vizualizarea rezultatelor se prezinta astfel:

Figura nr. 14

Proba 3

Nr. de puncte

Evaluare initiala

Evaluare finala

Frecventa

Frecventa

Figura nr.15

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 4

Rezultatele obtinute la aceasta proba au evidentiat nivelul de identificare si marcare a pauzei in cant.

Imbucurator este faptul ca la punctajul minim nu s-a inregistrat nici un copil, iar punctajele obtinute sunt peste 10 puncte, ceea ce confirma eficienta demersului didactic in directia formarii capacitatii de a identifica si marca pauza in cant

Procentajul obtinut este de 71,15 % si evidentiaza un progres de 7,69 %.

Vizualizarea rezultatelor se prezinta astfel:

Fig. nr.16

Proba 4

Nr. de puncte

Evaluare initiala

Evaluare finala

Frecventa

Frecventa

Figura nr.17

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR 5

Progresul fata de testarea initiala este evident. In urma aplicarii probei am constatat ca din cei 26 de copii, 8 au obtinut punctaj maxim, restul situandu-se intre 10 si 15 puncte. Un aport deosebit in formarea deprinderilor de identificare scrisa a duratelor sonore l-au avut jocurile si exercitiile muzicale variate desfasurate pe parcursul experimentului. Copiii au fost implicati in variante diferite de interpretare ritmica: pe grupe, individual, cu acompaniament ritmic, cu miscari sugerate de text si melodie si cu negativ.

Punctajul obtinut este de 73,84 %, ceea ce evidentiaza un progres de 13, 08 % fata de testarea initiala.

Vizualizarea rezultatelor se prezinta astfel:

Fig. nr. 18

Proba 5

Nr. de puncte

Evaluare initiala

Evaluare finala

Frecventa

Frecventa

Figura nr.19

REZULTATELE OBTINUTE LA PROBA NR. 6

La proba scrisa de evaluare a nivelului de dezvoltare a deprinderii de identificare a pauzelor in cant, copii au demonstrat intelegerea sarcinii , au identificat pauzele prin numarare si apoi in scris prin incercuire a tot atatia iepurasi.

Evaluarea acestui aspect evidentiaza faptul ca rezultatele s-au imbunatatit vizibil comparativ cu rezultatele evaluarii initiale.

Din 26 de copii, doar un copil a avut punctajul de 5 puncte, majoritatea incadrandu-se intre 10-15 puncte, si trei copii cu punctajul maxim.

Procentajul obtinut la aceasta proba a fost de 64,42 %, cu un procent de 15,39% mai mult decat la evaluarea initiala.

Vizualizarea rezultatelor se prezinta astfel:

Fig. nr. 20

Proba 6

Nr. de puncte

Evaluare initiala

Evaluare finala

Frecventa

Frecventa

Figura nr.21


Pentru a evidentia nivelul individual de dezvoltare a deprinderilor muzicale ritmice voi prezenta, in continuare, punctajele totale individuale acumulate:

Tabelul nr. 5 – Nivelul individual de dezvoltare a deprinderilor ritmice

Nr. crt

Numele si prenumele

copilului

Punctaj obtinut la evaluarea initiala

Punctaj obtinut la evaluarea finala

A. M.

B. M. A.

B.M. C.

C. A.

C. A.

C. Al.

G. I. C.

I. A.

M. St. C.

M. R. P.

M.S.

M.M.I.

M.A.

O.C.

P.O.M.

P. A. M.

S. S. M.

S. V. M.

S. A.

T. D.

T. M.

T. C.

T. G. A.

V. St. L.

V. L.

V. M.

Punctaj realizat

Punctaj maxim

Procentaj

Prelucrarea acestor punctaje individuale prin gruparea acestora in functie de amplitudinea scarii de notare (10-19; 20-29; 30-39; 40-49; 50-59; 60-69; 70-79; 80-89; 90-100) si frecventa s-a finalizat cu urmatoarea histograma ce plaseaza pe ordonata frecventa, in cifre absolute (de jos in sus), iar pe abcisa intervalele de masurare, in ordine crescatoare (de la stanga la dreapta) evidentiind, sintetic, rezultatele globale ale cercetarii. Se poate constata o deplasare spre dreapta a curbei de distributie a rezultatelor si, totodata, o inaltime diferentiata ce indica o grupare a subiectilor in intervalul 50-59 puncte la evaluarea initiala, iar la evaluarea finala in intervalul de 60-69 puncte.

Intervale de grupare a punctajelor

Frecventa

E.I.

E.F.

TOTAL

Figura nr.22

Este evidenta deplasarea spre dreapta a curbei de distributie a rezultatelor si totodata, o inaltime diferentiata ce indica o evolutie ascendenta clara a rezultatelor obtinute de copii la cele doua evaluari.

Rezultatele obtinute vin sa confirme ipoteza ca:

*     Selectionarea si valorificarea unei game extinse de mijloace didactice muzicale ( exercitii si jocuri, cantece si auditii, instrumente si jucarii, mijloace audio, materiale ilustrative etc.) in stransa concordanta cu obiectivele si continutul , cu metodele si procedeele specifice activitatilor de formare a deprinderilor muzicale va conduce la optimizarea rezultatelor obtinute in planul formarii deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara.

CONCLUZII

Muzica este una din expresiile cele mai sensibile si mai elevate ale naturii umane ce influenteaza profund latura afectiva a psihicului uman.

Unitatea dintre afectiv si intelectual se explica nu numai prin mecanisme psihice corelative , ci si prin unitatea dintre afectiv si intelectual in relatiile dintre adulti si copii. Practica instructiv-educativa a demonstrat ca fiecare copil este unic, este o lume in sine de care trebuie sa te apropii cu multa grija, cu dragoste, imaginatie si rabdare.

Educatoarea trebuie sa gaseasca cai si mijloace pentru a se apropia de sufletul copilului, dar si calm, rabdare si multa afectiune pentru a-i castiga increderea. Fara o pregatire temeinica psihopedagogica , rezultatele in studierea si aplicarea notiunilor muzicale nu se vor produce in structurile si functiile psihice ale copiilor, iar rezultatele nu vor avea loc. Cu cat copilul va fi mai atras de muzica, cu atat mai mult el va deveni beneficiarul emotiilor artistice.

Ca arta, muzica ii ajuta pe copii sa sesizeze frumosul din natura, sa-l perceapa si sa-l inteleaga. Ea joaca un rol important in fiecare etapa a varstelor umane, dar mai cu seama in anii copilariei. Ea raspunde nevoilor copiilor de: exprimare, comunicare, afectivitate, frumos, integrare sociala si definire a propriei identitati.

Scopul educatiei muzicale consta in dezvoltarea gustului estetic al tuturor copiilor, indiferent de aptitudinile lor muzicale, mai mult sau mai putin evoluate, precum si formarea culturii generale, care sa le asigure dezvoltarea dragostei pentru frumosul din natura si respectul pentru traditiile populare.

In cuprinsul lucrarii am incercat sa determin formarea deprinderilor ritmice a copiilor de varsta prescolara, prin valorificarea unei game extinse de mijloace didactice muzicale.

In realizarea acestui demers am pornit de la o documentare preliminara, studiind literatura de specialitate, ceea ce s-a realizat pana in prezent in plan teoretic si aplicativ in procesul formarii deprinderilor ritmice.

Am ajuns la concluzia ca o pregatire de specialitate temeinica, constituie o calitate esentiala a actului educativ si a rezultatelor acestuia. Am adaugat materialelor studiate, Planul de Invatamant si Programa pentru invatamantul prescolar ( la capitolul educatie muzicala) si am reusit sa evidentiez principalele obiective si mijloace didactice muzicale, cat si importanta deprinderilor ritmice in contextul deprinderilor muzicale.

Am raportat permanent mijloacele didactice, din perspectiva pedagogica a lucrarilor existente pe aceasta tema si am tras concluzia ca exista o diversitate de mijloace didactice muzicale, din care am putut sa selectionez cele mai potrivite mijloace, care sa fie in concordanta cu obiectivele si continutul, cu metodele si procedeele specifice activitatilor de formare a deprinderilor muzicale ritmice.

In cadrul experimentului am constatat impactul acestora asupra copiilor: sunt mai antrenati, mai activi si curiosi in aflarea cunostintelor noi si exersarea lor, se inlatura crisparea, iar activitatile devin mai placute.

In urma testarii initiale si a interpretarii rezultatelor am putut constata nivelul cunostintelor si deprinderilor ritmice ale copiilor in acel moment, problemele si lacunele cu care se confruntau, fapt care mi-a indrumat pasii in derularea programului experimental.

Prin intermediul prezentei cercetari consider ca am realizat in totalitate obiectivele cercetarii:

*     analizarea in contextul teoretic si practic a problematicii educatiei muzicale ritmice la varsta prescolara – am studiat si analizat programa educatiei muzicale, obiectivele de referinta pentru grupa mijlocie;

m-am documentat asupra realizarii unei cercetari pedagogice.

*     stabilirea bazelor teoretice de construire a programului experimental de formare a deprinderilor ritmice din perspectiva tendintelor actuale ale invatamantului prescolar – conform programei am stabilit urmatoarele teme: 1.Durata sunetelor;

2. Pauza in cant;

3. Marcarea si reproducerea structurilor ritmice;

4.Acompaniere ritmica (cu miscari corporale, cu jucarii sonore).

*     elaborarea si validarea experimentala a modelului pedagogic propus – am derulat programul experimental, care s-a finalizat cu probele finale.

Am comparat rezultatele evaluarilor si am constatat ca: valorificarea unei game extinse de mijloace didactice muzicale - exercitii si jocuri, cantece si auditii, instrumente si jucarii muzicale, mijloace audio si diverse materiale ilustrative a condus la optimizarea rezultatelor obtinute in planul formarii deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara.

*     realizarea unor mijloace didactice auxiliare in scopul eficientizarii procesului instructiv-educativ muzical la aceasta varsta – pe langa materialul ilustrativ divers si atractiv am confectionat cu copiii jucarii muzicale simple (zornaitoare) pe care le-au folosit in activitati si jocuri libere.

Datorita unei corelatii eficiente intre mijloacele didactice muzicale, a metodelor si procedeelor folosite, precum si a unei stranse concordante cu obiectivele si continutul activitatilor de formare a deprinderilor ritmice, demersul intreprins de mine a condus la optimizarea rezultatelor obtinute in planul formarii deprinderilor muzicale ritmice la varsta prescolara, fapt ce confirma ipoteza.

Am sesizat cu bucurie schimbarea atitudinii copiilor fata de muzica comerciala: au devenit mai atenti si exigenti in selectionarea muzicii, ceea ce-mi confirma faptul ca au dobandit capacitatea de a aprecia valorile artistice; si-au imbogatit cunostintele referitoare la instrumente muzicale si chiar s-au acompaniat singuri folosind instrumente si jucarii muzicale, si-au format deprinderi de a se misca cat mai gratios in ritmul muzicii etc.

Consider ca performantele muzicale ritmice ale copiilor grupei vor progresa vizibil pe viitor, deoarece prin contactul direct nemijlocit cu muzica am reusit sa le insuflu dragostea si interesul pentru aceasta minunata arta.



Ioan, Nicola ; Domnica Farcas – Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogice, E.D.P., Bucuresti, R.A., 1995, p. 89.

Dumitru, Muster – Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Ed. Litera, Bucuresti, 1985, p. 23.

Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Ed. Tipomur, Targu-Mures, 1993, p.9.

Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Editura Tipomur, Targu-Mures, 1993, p. 9.

Ioan, Nicola; Domnica, Farcas – Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogica, E.D.P. Bucuresti, R.A. 1995, p. 89.

Ibidem, p. 90.

Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Editura Tipomur, Targu-Mures, 1993, p. 15.

Elena, Joita, (coord.) – Pedagogie si elemente de psihologie scolara, Editura Arves, Craiova, 2005, p. 397.

Elisabeta, Voiculescu– Pedagogie prescolara ,Editura Aramis, Bucuresti, 2001, p.116, 117.

Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, E.D.P. Bucuresti, 1996, p. 78.

Elena, Joita (coord) – Pedagogie si elemente de psihologie scolara, Editura Arves, Craiova, 2005, p. 398.

Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Bucuresti, 2000, p. 68, 69.

Elena, Joita , (coord.) – op. citata, p. 400.

Dumitru, Muster – Metodologia cercetarii in educatie si invatamant, Editura Litera, Bucuresti, 1985, p. 28.

Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, E.D.P. , Bucuresti, 1996, p. 69.

Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Ed. Tipomur, Targu-Mures, 1993, p. 59.

Ioan, Nicola – Tratat de pedagogie scolara, E.D.P., Bucuresti, 1996, p. 63.

Ion, Dragan; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Ed. Tipomur. 1993, p. 22.

Ion, Dragan ; Ioan, Nicola – Cercetarea psihopedagogica, Ed. Tipomur,1993, p. 28.

Radu, I. T., - Evaluarea in procesul didactic, E.D.P., Bucuresti, 2000, p.225.

Ioan, Nicola; Domnica, Farcas – Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogica,, E.D.P., Bucuresti, R.A. 1995, P.93.

Ibidem, p.94.

Marin, Manolescu – Evaluarea scolara, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2006, p. 138, 139.

Ioan, Nicola; Domnica, Farcas – Teoria educatiei si notiuni de cercetare pedagogica, E.D.P., Bucuresti, R.A., 1995, P.96.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA Camara toamnei Nivel: II Grupa mare – Grupa piticilor
PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educarea limbajului - Fata babei si fata mosneagului de Ion Creanga
Simfonia toamnei Proiect tematic - prescolarii grupei mici
PROIECT DE ACTIVITATE GRUPA: mica „Scufita Rosie” – povestirea educatoarei
PROIECT DE ACTIVITATE EU SI LUMEA MEA - COMUNITATEA-ORASUL MEU
Evaluare initiala Nivel I
PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
Proiect de activitați integrate - ”Culegem roadele toamnei din gradina lui Iepurila”




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu