Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » gradinita
Profilul psihologic al dezvoltarii prescolarului

Profilul psihologic al dezvoltarii prescolarului




PROFILUL PSIHOLOGIC AL DEZVOLTARII PRESCOLARULUI

Dezvoltarea psihica se inscrie ca ,, o veriga in lantul transformarilor care se petrec in Univers, o veriga cu o pozitie aparte, care uneste naturalul si socialul intr-o sinteza indisolubila si originala’’(P. Golu, 1985, p.61).

In general, prin dezvoltare se intelege un proces complex de trecere de la inferior la superior, de la simplu la complex, de la vechi la nou printr-o succesiune de etape, de stadii, fiecare etapa reprezentand o unitate functionala mai mult sau mai putin inchegata cu un specific calitativ propriu. Trecerea de la o etapa la alta implica atat acumulari cantitative, cat si salturi calitative, acestea aflandu-se intr-o conditionare dialectica. Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale copilului cu mediul in care traieste si se formeaza. Datorita acestor relatii se elaboreaza si se ,,construiesc’’ diferitele subsisteme ale psihicului infantil in evolutia sa spre starea de adult.




Dezvoltarea are un caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are, la un moment dat, copilul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa. Copilul actioneaza pentru satisfacerea trebuintelor si nazuintelor sale si astfel posibilitatile de care dispunea anterior sporesc. Pe aceasta cale contradictiile dintre trebuinte si posibilitati se lichideaza, oferind loc altora care, la randul lor, asteapta o noua rezolvare. Conduita esentiala a rezolvarii sirului ascendent de contradictii este activitatea, efortul depus de individ in mod sistematic si mereu adecvat etapei dezvoltarii sale.

In cadrul dezvoltarii psihice a fiintei umane, caracteristicile individuale, particularitatile diferitelor fenomene psihice imprima o nota specifica dezvoltarii, un ritm propriu de crestere si transformare, diferit de la un individ la altul, cu nuante personale ce isi afla originea in potentialul sau biopsihic, precum si in conditiile de mediu in care traieste.

Formarea personalitatii copilului in ontogeneza este, deci, un proces complex construit ierarhic pe niveluri, cu diferente sensibile de la o componenta la alta, dominate, insa, de o relativa armonie, proprie fiecarui nivel.

Dezvoltarea psihica se realizeaza in stadii care inglobeaza totalitatea modificarilor ce se produc in cadrul diferitelor componente psihice si al relatiilor dintre ele. Fiecare stadiu se delimiteaza printr-un ,,anumit nivel de organizare a capacitatilor intelectuale, volitionale, afective, a particularitatilor constiintei si personalitatii copilului’’(U. Schiopu, 1967, p.69). Ideea dezvoltarii stadiale ofera un raspuns adecvat tuturor problemelor privitoare la dezvoltare, surprinzand totodata ceea ce este specific in acest domeniu pe baza cercetarilor intreprinse in randul specialistilor. Ele nu sunt de esenta, ci se refera la un aspect sau altul al dezvoltarii psihice. Daca ideea dezvoltarii stadiale este acceptata de majoritatea psihologilor, divergentele apar din momentul in care se incearca sa se raspunda la diferite intrebari particulare, cum ar fi acelea ale posibilitatii de accelerare a ritmului de evolutie in cadrul fiecarui stadiu sau de la un stadiu la altul, a rolului si ponderii diferitilor factori in acest proces. Dupa J. Piaget dezvoltarea stadiala se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

-existenta unei succesiuni constante in cadrul acestor stadii, cu toate ca varstele medii corespunzatoare fiecarui stadiu pot varia de la un individ la altul in functie de diversi factori, ereditari sau de mediu. Cu alte cuvinte, ritmul transformarilor ce au loc in cadrul fiecarui stadiu poate fi mai intens sau mai putin intens, ceea ce ramane constant fiind succesiunea acestor stadii;

-fiecare stadiu se caracterizeaza printr-o structura de ansamblu in care diversele componente psihice se afla intr-o stransa corelatie, iar explicarea si intelegerea lor sau a diverselor manifestari comportamentale are loc prin intermediul structurii specifice stadiului respectiv;

-caracterul integrativ al fiecarui stadiu consta in aceea ca noua structura care apare nu se substituie celei anterioare; rezultand din ea o integreaza si o subordoneaza pe aceasta din urma. Deci, noua structura nu desfiinteaza structura anterioara, din contra, ea revalorifica si recodeaza tot ceea ce s-a acumulat in stadiile precedente.Din aceasta cauza, in cadrul fiecarui stadiu putem distinge o faza pregatitoare si o faza finala.

Fiecare stadiu dispune de o varsta medie in jurul careia se concentreaza diferentele individuale, expresie concreta a accelerarii ontogenetice propriu-zise.

Esential pentru dezvoltarea ontogenetica nu este atat succesiunea formelor inteligentei, conditionata de factori biologici sau sociali, cat faptul ca ea este un proces psihobiologic de echilibrare care tinde spre o generalitate din ce in ce mai inalta si spre un echilibru din ce in ce mai stabil.

In legatura cu mecanismul acestei dezvoltari s-au conturat doua conceptii, rezultat in primul rand al unor cercetari psihologice si in mai mica masura al unor confruntari filosofice.Este vorba de conceptia lui J. Piaget si a lui J. S. Bruner.



Dupa opinia lui Piaget si a colaboratorilor sai, dezvoltarea psihica ne apare ca o succesiune de stadii, determinata in primul rand din interior, ca urmare a procesului de maturizare si a unor legi interne de evolutie. Stadiile se succed, deci, dupa o logica interna, determinata de factori biofiziologici, factorii externi printre care si educatia, avand doar rol favorizant in evolutia si succesiunea acestor stadii. Dezvoltarea apare astfel ca o rezultanta a interactiunii dintre factorii interni si cei externi.

Opiniile lui Bruner si ale colaboratorilor sai considera ca dezvoltarea este determinata in cea mai mare masura de factori externi(cultura societatii, educatia).

,,Procesul de dezvoltare este vazut in dependenta directa de actiunea factorilor educativi, de sistemul de valori ai societatii, de scopurile educative pe care societatea si le fixeaza potrivit nivelului sau tehnico-economic si cultural, de metodele de predare folosite’’(J.S.Bruner, 1970,p.14-15).

Deosebirea dintre cele doua conceptii rezulta din modul in care este interpretata relatia dintre factorii interni si externi in procesul dezvoltarii, al succesiunii si ritmului diferitelor stadii in acest proces. Pe parcurs, ca urmare a noilor cercetari intreprinse, acestor conceptii li s-au adus unele corective, disputa si dialogul dintre ele ramanand deschis.

Un loc aparte il ocupa conceptia lui P.I.Galperin si a colaboratorilor sai, concretizata in teoria actiunilor mintale. Potrivit acestei teorii actiunile mintale isi au izvorul in actiunile concrete, materiale. In urma unor cercetari si experimente promotorii acestei teorii au ajuns la concluzia ca o idee oarecare, ca fenomen psihologic, nu reprezinta altceva, decat o actiune obiectuala transpusa in plan mental si apoi trecuta in limbaj interior .

Rezulta, deci, ca fenomenul psihic este rezultatul interiorizarii actiunii obiectuale care-i corespunde. Trecerea ,,din afara in interior’’, cum se exprima Galperin se apropie mai mult de cea a lui Bruner deoarece atribuie un rol determinant factorilor externi, indeosebi instructiei si educatiei, in infaptuirea procesului de interiorizare, de trecere ,,din afara in interior’’.

Pe aceeasi linie se inscrie si disputa dintre J.Piaget si Noam Chomsky, renumit lingvist contemporan. Este vorba, in fond, de o disputa intre doua sisteme teoretice, epistemologia genetica al carei fondator este J.Piaget si lingvistica generativa al carei fondator este N.Chomsky. Ambele se concentreaza asupra structurii intelectului omenesc, a capacitatii sale cognitive. Sintetic, cele doua conceptii imbraca forma ,,constructivismului piagetian’’ si ,,inneismului chomuskyan’’.Dupa Piaget, intelectul omenesc se elaboreaza continuu ca urmare a interactiunii dintre factorii externi si cei interni. ,,Toate conduitele comporta un aspect de ineitate si un aspect de asimilare (dobandire), dar nu se stie unde este frontiera’’. Dupa Chomsky, limbajul ca si intelectul sau spiritul, sunt o stare mintala initiala, innascuta, determinata genetic, care contureaza liniile generale ale cunoasterii ulterioare si ale limbajului.

In functie de activitatea dominanta, de trasaturile diferitelor componente psihice si de structura de ansamblu, fiecarui stadiu ii corespunde o perioada determinata din viata copilului.Vom putea delimita astfel urmatoarele perioade:

-perioada sugarului(0-1 an)

-perioada anteprescolara(1-3 ani);

-perioada prescolara (3 - 6-7 ani);

-perioada scolara(6-7 – 18-19 ani) cu cele trei subperioade:

-varsta scolara mica(6-7 – 10-11 ani);



-varsta scolara mijlocie(pubertatea, preadolescenta),(10-11 – 14-15 ani);

-varsta scolara mare (adolescenta), (14-15 – 18-19 ani).

Aspectul interstadial sau trecerea de la un stadiu la altul evidentiaza saltul ce s-a produs pe linia relatiilor intrefunctionale dintre diferite componente psihice, iar aspectul intrastadial scoate in evidenta relatiile care se stabilesc intre aceste componente in interiorul stadiului respectiv. Cele doua aspecte se afla intr-o corelatie dialectica, in sensul ca relatiile si schimbarile intrastadiale pregatesc saltul si, in consecinta, aparitia unor relatii functionale noi. Pe de alta parte, aceste relatii depind de particilaritatile generale ale stadiului respectiv. Dupa cum sustine L.S. Vigotski in perioadele timpurii ale copilariei dezvoltarea se produce ,,de jos in sus’’, in sensul ca procesele psihice mai complexe se formeaza pe baza proceselor psihice elementare, pentru ca in perioadele mai avansate dezvoltarea sa se produca ,,de sus in jos’’, procesele pshice complexe influentandu-le pe cele elementare (A.Rosca, 1966, p.139).

Profilul psihologic este o expresie cantitativ – calitativa a totalitatii componentelor, proceselor si insusirilor psihice, precum si a relatiilor interfunctionale dintre acestea, caracteristice unei anumite etape din dezvoltarea ontogenetica a copiilor si diferentiate de la un individ la altul. Profilul psihologic releva gradul dezvoltarii mintale si comportamentale pentru o anumita varsta si pentru fiecare individ. Putem vorbi in acest fel de profilul psihologic al varstei si de profilul psihologic al individului.

Profilul psihologic al varstei include totalitatea restructurarilor tipice, prin care se delimiteaza un anumit stadiu in dezvoltarea ontogenetica. Fiind comune tuturor copiilor de aceeasi varsta ele imbraca totusi nuante personale de manifestare, diferite de la un copil la altul.

Profilul psihologic individual include totalitatea trasaturilor si caracteristicilor proprii fiecarui copil, prin care se diferentiaza de ceilalti copii in cadrul aceleiasi varste. El nu rezulta dintr-o simpla enumerare sau insumare a particularitatilor de varsta, ci din sinteza nuantelor prin care acestea se manifesta intr-un caz individual.

Tabloul psihologic al stadiilor dezvoltarii ontogenetice include un ansamblu de trasaturi, relativ stabile si dominante, in limitele unor varste cronologice, cu nuante mai putin sau mai mult accentuate de la un copil la altul. La randul lor, acestea se afla in relatie cu particularitatile anatomofiziologice, conferind astfel fiecarui stadiu o ,,fizionomie’’ tipica.

In limitele normalului, dezvoltarea ontogenetica imbraca un sens evolutiv- ascendent, iar din punct de vedere al transformarilor si restructurarilor care au loc ea este concomitent biopsihosociala. Intre aceste forme ale dezvoltarii umane (biologica, psihica, sociala) se stabilesc relatii de interactiune si interdependenta cu ritmuri si manifestari diferite, corelatiile pozitive la o anume varsta putand alterna cu cele negative la o alta varsta. Intre diferitele dimensiuni ale dezvoltarii se stabileste un raport de echivalenta, fiecare dimensiune are propria independenta. Nu intotdeauna o dezvoltare biologica mai accentuata (pusee de crestere) este insotita de una psihica pe masura si, invers, curbele de evolutie ale acestor dimensiuni nu sunt egale si nici coliniare. Pentru fiecare dimensiune exista momente semnificative caracterizate printr-o maxima exprimare, fapt care imprima relatiilor dintre ele nuante specifice de la o perioada de varsta la alta. Profilul psihologic sintetizeaza transformarile si restructurarile dezvoltarii psihice, asa cum se exprima ele in diferite stadii ale devenirii umane.

Consideram ca toate aceste transformari si restructurari psihice ar putea fi sistematizate in trei categorii principale: de natura intelectuala sau cognitiva, de natura afectiva si de natura relationala.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Literele abfabetului in imagini - pentru copii
PROIECT DIDACTIC pentru activitate integrata Grupa: II (mare) - Primavara draga, bine ai venit!
“Cine stie mai bine”
Fisa de lucru integrata
PR0IECT DIDACTIC 3-5 ani matematica - Ce stii despre mine?
Dimensiunile creativitatii
DARURI PENTRU ZÂNA TOAMNA Activitate integrata - Grupa: combinata – mica si pregatitoare
Educarea Limbajului la varsta prescolara Lucrare stiintifica





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu