Strategii didactice utilizate in vederea formarii morale cu ajutorul literaturii pentru copii

STRATEGII DIDACTICE UTILIZATE IN VEDEREA FORMARII MORALE CU AJUTORUL LITERATURII PENTRU COPII

Raportarea individului la el insusi, si relatiile in afara lui sunt coordonate pedagogice, ale profilului moral, care incumba idealul moral, valorile, normele si regulile morale.

Fiecare educator trebuie sa fie constient de faptul ca cerinta principala este de a cunoaste si intelege profilul psihologic al copilului pe care-l educa, adaptand, in consecinta, strategiile

didactico-educative corespunzatoare.

Aceste strategii prefigureaza constituirea constienta a personalitatii morale a copilului conform imperativelor sociale. Strategia didactica ofera baza de trecere de la conceptie la actiune, de la felul in care e conceputa o activitate la desfasurarea ei practica.

Strategia didactica arata cum se solutioneaza o problema, fara a fi exhaustiva, ci avand un spectru diversificat, la latitudinea educatorului.

De asemenea strategia poate sugera cum sa punem copilul in contact cu ceea ce i se ofera nou, adica pe ce cale si cum urmeaza sa canalizam atentia copilului, in vederea realizarii obiectivului propus.

Pentru constituirea constienta a personalitatii morale am folosit explicatia, convorbirea, exemplul, exercitiul, aprobarea, dezaprobarea. Metodele pe care le-am folosit le-am raportat la natura obiectivelor pe care le-am urmarit si la continut.

Stimularea trairilor afective este o conditie de prim ordin a activizarii, trezirii interesului copiilor.

Pe baza convorbirilor cu copiii, mi-am adunat materialul cu care voi lucra la activitati. In momentul in care i-am explicat copilului de ce este bine sau nu este bine asa, am declansat nu numai resortul cognitiv ci si pe cel afectiv-volitiv.

Metoda exemplului este metoda care cere formarea conduitei si constiintei morale. Maiestria pedagogului consta in aceea de a gasi semnificatia cea mai corecta a exemplului care sa declanseze in forul interior al copilului dorinta de a urma exemplul pe care acesta il expune.

In felul acesta am creat imprejurari, momente firesti, care prin repetare, duc la formarea de deprinderi si obisnuinte de comportament.

Datorita contributiei la reusita educatiei morale am folosit si metodele ajutatoare: a aprobarii si a dezaprobarii.

Prin metoda dezaprobarii am sanctionat comportamentele si trasaturile negative, iar cu ajutorul aprobarii am incurajat comportamentele pozitive care au fost puse in practica de catre copii. In cadrul exemplelor din literatura aprobarile sunt insotite de rasplata pe care eroii pozitivi o primesc, ducand la o traire sufleteasca a copilului, iar dezaprobarile sunt cele care insotesc pedepsele pe care personajele negative le primesc, creand copiilor imaginea a ceea ce li se poate intampla atunci cand sunt asemanatori in comportament acestora.

In cadrul activitatilor de povestire, am folosit basmul, povestirea, poeziile, ghicitori, fabule, ca mijloace de formare morala a copiilor, repovestirea, memorizarea avand intotdeauna in vedere ca scenele cele mai reprezentative ale acestora sa le insotesc cu imagini din carti de povesti, cu tablouri, planse, cu siluete confectionate in prealabil. In urma convorbirilor cu copiii am selectionat mijloacele si materialele didactice in functie de dezvoltarea intelectuala, de particularitatile de varsta ale copiilor, am adoptat procedeele imbinandu-le cu materialele necesare pentru a realiza cele mai bune rezultate.

Folosirea unui suport intuitiv este nelipsita in activitatea cu prescolarii si este binecunoscut sprijinul pe care il poate da ilustratia in literatura pentru copii.

Copiii sunt dornici oricand sa asculte o poveste sau un basm caruia trebuie sa-i rezervam un loc corespunzator fara a-l transforma vreodata in obligatie.

De aceea, in gradinita asigur o atmosfera prielnica acestor momente, copiii strangandu-se mai aproape de educatoare, intr-o intimitate care-i uneste foarte mult sufleteste.

In timpul expunerii textelor, am folosit un ton adecvat, expresiv, am apelat la diverse tehnici de exprimare pentru a sublinia trasaturile personajelor ca: modularea vocii, mimica, dialogul, suspansul. De asemenea, cu ajutorul ironiei am stimulat acordul deplin al povestitorului cu modul de a se compara al iedului rasfatat: 'grozav de bine o mai ducea iedul daca m-ar lasa sa stau macar o zi in casa aceea, nu mi-ar trebui nimic'.

La reluarea povestii m-am folosit si de alte procedee ca: recitarea de catre copii a versurilor pe care le continea povestea:

Coliba iepurasului

'Cucurigu!

Sunt cocos,

Cu pinten ros.

Pe umar tin coasa

Vulpea ticaloasa,

S-o gonesc din casa.

Punguta cu doi bani

'Cucurigu, boieri mari

Dati punguta cu doi bani!'

Acest procedeu a determinat copiii sa se implice in actiunile eroilor.

Un alt procedeu pe care l-am folosit a fost acela al imitarii de catre copii a onomatopeelor emise de animalele din povestire: 'Casuta din oala', 'Coliba iepurasului', 'Iedul cu trei capre'', 'Soricelul cel prostut'.

Incantandu-i pe copii sa foloseasca diferite expresii de compasiune pentru personajele pozitive ale povestilor, a fost procedeul care le-a trezit simpatia fata de acestea si antipatie fata de personajele cu trasaturi negative.

Folosind ghicitorile am determinat copiii sa recunoasca personajele care aveau o trasatura morala caracteristica pe care copiii o stiau din expunerea anterioara.

'E sireata, e vicleana

Umbla mereu prin poiana

Sa prinda-o gaina grasa

Sa aiba cina la masa'

(Vulpea)

'E iute ca o sageata

Ici, ba colo se arata

Cand isi vede umbra-n spate

Hai, la revedere, frate!"

(Iepurele)

'Ea mereu e pe razoare

Ca sa ia nectar din floare

Si pe masa ne aduce

Miere care-i asa dulce!'

(Albina)

'Trupul ei este firav

Dar are un suflet brav

La cap mare la trup mica

Stii ca-i vorba de'

(Furnica)

'Cucurigu-n gura mare

El da ora de sculare

Baietel si tu fetita

Hai, porniti la gradinita!'

(Cocosul)

In repovestirea textelor literare, am folosit un alt procedeu: citirea catorva secvente prin care am solicitat copiilor sa recunoasca personajul.

'Mai sta boierul cat sta pe ganduri, pana-i vine iarasi in cap una.

- Am sa-l dau in haznaua cu bani; poate va inghiti galbeni (Cocosul-Punguta cu doi bani)

'Sire, primeste acest iepure, pe care stapanul meu, domnul Marchiz de Carabas, m-a insarcinat sa-l aduc in dar mariei voastre.'

(Motanul-Motanul incaltat)

'Vai ce spaima am tras!Ce intuneric era in burta lupului.'

(Scufita Rosie)

"Iesi afara, urecheatule, n-am pofta sa mai locuiesc cu tine!Si pana la urma, l-a dat afara.' (Vulpea-Coliba iepurasului)

In cadrul activitatii de povestire am utilizat adeseori teatrul de masa. Pe masura ce am expus povestea, am prezentat si personajele cu actiunile specifice fiecaruia, pe masuta, in fata copiilor.

La sfarsitul activitatii am invitat copiii sa manuiasca si ei papusile si sa interpreteze rolul papusii pe care a manuit-o.

Materialele pe care le-am folosit au fost jucarii, materiale din natura. Maricica era papusa mare, ursuletul si papusica au fost jucarii de dimensiuni reduse; pieptenele, sapunul, periuta de dinti au fost obiecte reale pe care am aplicat ochii si gura.

In cadrul activitatilor liber alese, pentru fixarea povestilor am recurs si la jocurile-dramatizare. Incepand sa cunosc copiii, am ales pentru inceput in interpretare rolurilor pe cei cu un sistem frenator slab dezvoltat. Motivatia este urmatoarea: implicandu-l pe acel copil in actiunea de interpretare, el trebuie sa-si regleze comportamentul functie de rolul pe care il interpreteaza.

In cadrul dramatizarii povestii 'Capra cu trei iezi' am ales doi dintre copiii mai instabili sa interpreteze rolul iezilor mare si mijlociu. Le-am explicat copiilor ca, dupa ce au fost mancati de lup, cei doi iezi trebuie sa stea cuminti, motivatia fiind ca ei au murit. Rolul iedului cel mic a fost interpretat de un copil mai timid, urmarind in acest fel sa-l dau incredere in fortele proprii, sa-l incurajez. Pe parcursul desfasurarii actiunii, dupa ce s-a trecut de scena in care cei doi iezi au fost ucisi de lup, 'iedul cel mic' le-a spus celorlalti doi ca nu trebuie sa se mai miste. Motivatia acestuia a fost 'pe voi v-a mancat lupul'. Acestia si-au insusit critica si au asistat in liniste la desfasurarea

jocului-dramatizare in continuare.

Am avut satisfactia ca n-a mai fost necesara interventia mea in disciplinarea celor doi copii. In timpul desfasurarii jocului dramatizare am insistat pe gestica si mimica, uneori chiar tusand comportamentul acesteia. La fel am cerut si copiilor sa exteriorizeze prin interpretare trairile sufletesti ale personajelor, teama iezilor cand l-au vazut pe lup; satisfactia lupului ca i-a gasit; durerea iedului cel mic pentru moartea fratiorilor; bucuria caprelor ca au scapat de cumatrul lup.

Folosind jocurile-dramatizare, mi-am propus sa realizez urmatoarele obiective:

-sa contribuie la fixarea continutului operei literare cu care copiii s-au familiarizat anterior;

-sa contribuie la formarea gandurilor si dezvoltarea capacitatii copiilor de a-si comunica gandurile si sentimentele nu numai prin intermediul cuvintelor, ci si prin mimica si gestica;

-sa contribuie la educarea 'franelor', a capacitatii copiilor de a actiona in limitele unor reguli.

Participarea mea in cadrul jocului-dramatizare le-a dat siguranta copiilor, le-a creat momente de buna dispozitie si in acelasi timp m-a ajutat sa corijez, nu ca educatoare sau conducator de joc, ci ca personaj al povestii interpretarea rolurilor de catre celelalte personaje.

Nu am insistat sa fie respectat intocmai textul literar, ci le-am dat copiilor posibilitatea sa interpreteze intr-un mod cat mai personal. Folosind o costumatie sumara cu elemente distinctive pentru fiecare personaj; le-am trezit copiilor dorinta de a interpreta fiecare cate un rol.

Cu mult tact am realizat impartirea rolurilor, avand grija sa nu se simta nici un copil frustrat. Copiii care n-au primit rolurile principale au fost cei care au interpretat rolul caprelor vecine de la sfarsitul povestii.

Am avut grija ca, la reluarea in alta zi a jocului-dramatizare, sa schimb rolurile; copiii care n-au avut roluri principale sa le primeasca acum si invers.

C) URMARIREA SUCCESULUI IN PRIVINTA INSUSIRII DEPRINDERILOR

SI NORMELOR MORALE

Analiza psihopedagogica a problemelor care genereaza asigurarea in cadrul procesului instructiv-educativ, implica, printre altele precizarea sensului si conceptului de succes. In evolutia sa, conceptul a fost inteles in moduri diferite, determinat si de stadiul cunoasterii particularitatilor psihofizice individuale ale copiilor. Trecand de la acest stadiu in domeniul educatiei morale ajungem la o delimitare mai nuantata in functie de profilul psiho pedagogic, de numeroase trasaturi de personalitate.

Influenta pe planurile moralitatii este eficienta numai daca reuseste sa patrunda pana la straturile cele mai profunde ale personalitatii, numai daca aceasta este angajata total in procesul raspunsului contact. Se stie ca in cazul educarii intelectuale, cat si in acela al educatiei morale informarea corespunzatoare are rol de conditie fara de care nu se poate atinge obiectivul dorit.

Asimilarea informatiei in procesul educatiei morale isi arata roadele pe plan formativ pe cai mai putin sesizabile. Cunoasterea particularitatilor individuale ale copiilor a fost conditia necesara adoptarii strategiilor de tratare individuala ale copiilor, a fost conditia necesara adoptarii strategiilor de tratare diferentiata a copiilor, atat sub raportul nivelului exigentelor continutului informativ cat si al modalitatilor de transmitere a notiunilor.

Punerea in practica de catre copil a normelor pe care le-a insusit, deci trecerea de la conduita verbala la convingerea morala constituie realizarea, finalitatea obiectivelor pe care mi le-am propus.

Daca am reusit sa realizez un minim de convingeri morale care-mi sunt exprimate prin comportamente adecvate, inseamna ca am reusit.

In ansamblul strategiei care vizeaza formarea morala a prescolarilor un mijloc important pe care l-am folosit a fost acela de relatie educatoare-copil, caracterizata prin increderea in fortele copiilor, cooperare si stimulare, un climat afectiv care sa trezeasca in sufletele copiilor trairi emotionale pozitive.

Existenta unui comportament moral pozitiv in concordanta cu convingerile morale atesta ca mijloacele si procedeele impreuna cu metodele pe care le-am folosit in formarea morala a copiilor au avut succes.

Dupa cum se stie succesul are un factor mobilizator care incurajeaza actiunea de imbogatire cu noi comportamente de catre copii. Cu ajutorul observarilor consemnate in fisa de evaluare pe tot parcursul prescolaritatii voi cauta noi modalitati de imbinare a mijloacelor si procedeelor pentru a forma personalitatea copiilor.

Metoda observatiei

Constituie metoda fundamentala de cunoastere a copilului in gradinita si consta in urmarirea atenta a faptelor de educatie asa cum se desfasoara ele in conditii obisnuite, cu scopul sesizarii aspectelor esentiale sau a celor diferentiate. Avantajul acestei metode consta in faptul ca permite observatorului sa surprinda diferite aspecte in desfasurarea activitatii copilului.

Prin activitatile de observare am urmarit comportamentul moral, deprinderile morale formate si conduita morala.

Folosind metoda observatiei, am colectat date importante care mi-au permis cunoasterea individualitatii copiilor, a stadiului lor de dezvoltare in plan intelectual, socio-afectiv orientate in directia comportamentului moral, a conduitei morale.

Datele observatiilor facute mi-au demonstrat eficienta textelor din literatura pentru copii in formarea morala a prescolarilor, in educarea comportamentului moral, de asemenea metodele si materialele didactice folosite au fost adecvate, copiii au lucrat cu placere si interes.

Dupa inregistrarea materialului faptic, observatia nu este incheiata, ci se continua cu analiza si interpretarea datelor care au dus ia formularea concluziilor.

Metoda analizei produselor activitatii

Aceasta metoda ofera indirect diferite date privitoare la actiunea educationala, indeosebi asupra rezultatelor ei in produsele muncii, desene, obiecte confectionate, fise de lucru individuale, etc.

Aceasta metoda ofera indirect diferite date privitoare la actiunea educationala, indeosebi asupra rezultatelor ei. Din aceasta cauza, datele respective ofera prilejul unor reflectii retroactive si a unor comparatii intre ceea ce se constata in momentul respectiv si ceea ce ne ofera alte metode, procedee.

Produsele activitatii ne permit sa facem previziuni in legatura cu dezvoltarea personalitatii copiilor si sa depistam cauzele unor manifestari comportamentale ale lor. Nu este zi in care sa nu fac analiza produselor muncii copilului. Dar analiza muncii lor o fac si copiii, prin autoevaluare, ei apreciindu-si activitatea in functie de calitatea lucrarii, pe masura straduintei si puterii lor.

Dimineata, in cadrul jocurilor si activitatilor la alegere, copilul deseneaza, coloreaza, scrie, construieste ceva, nu pot trece nepasatoare pe langa masa lui vazand cat efort a depus si cu cata grija a realizat lucrarea respectiva, cu cata creativitate a construit un castel sau cu cata imaginatie au facut un tort si au aranjat masa iar eu voi 'degusta' din preparate. De asemenea, pe tot parcursul zilei voi fi atenta la limbajul copiilor atat din punct de vedere gramatical cat si pe formarea calitatilor morale: politete, prietenie, intrajutorare, autoservire.

Trecand apoi la activitatile pe domenii experientiale, analizez produsele copiilor daca ele corespund cu modelul sau tema propusa si fac aprecieri impreuna cu copiii din grupa, care se straduiesc sa fie obiectivi, chiar daca uneori se mai intampla ca cea mai frumoasa lucrare sa fie a lor.

Metoda testelor

Testul consta intr-o proba in vederea inregistrarii unei calitati. Testele, ca si procedee de evaluare a performantei descrise intr-un obiectiv, pun in evidenta progresul inregistrat de copii, dar si dificultatile de invatare.

Pentru fiecare obiectiv, se pot stabili una, doua sau mai multe probe prin care copiii sa dovedeasca in ce masura au atins performanta asteptata.

Testele, dupa continut, pot fi impartite in trei categorii:

~Teste psihologice;

~Teste de personalitate;

~Teste docimologice;

Testul docimologic este cel mai utilizat in cercetarile pedagogice; cuprinde un set de intrebari, de 'itemi', are un caracter esential si este un instrument de masura a randamentului copiilor.

Pentru a testa capacitatea de receptare a textului si de insusire a normelor morale, a conduitei morale voi realiza testul urmator.

Voi fixa itemii:

l. - Sa se gaseasca cel putin cate o insusire pentru fiecare personaj astfel:

Iedul era: lenes, rasfatat;

Capra-mama era: iubitoare, cauta hainele iedului prin toata casa, il imbraca;

Capra-bunica era: grijulie fata de ied, il adormea, in fuga isi scapa ochelarii;

Matusa-capra era: priceputa, 'mestera la gatit', il ospata pe ied;

Vulpea era: hoata, vicleana, sireata;

Ursul era: flamand, lacom;

Lupul era: hain, rau la inima.

2. Precizeaza cine a facut fapte bune, cine a savarsit fapte rele si de ce.

3. Grupeaza personajele din poveste dupa faptele lor: 'bune' sau 'rele'.

Testul mai sus prezentat a fost realizat prin jocul 'Cine stie, castiga'; la test au participat un numar de 21 copii, dintre care 19 copii au rezolvat in totalitate cei trei itemi, iar doi copii au fost nesiguri, au mai facut confuzii.