Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » familie » alimentatie nutritie
Dieta in afectunile intestinului

Dieta in afectunile intestinului


DIETA IN AFECTUNILE INTESTINULUI

Sectia Endocrinologie, Diabet, Boli de Nutritie

Spitalul Universitar de Urgenta Elias

Colitele reprezinta inflamatii ale intestinului gros.
De cele mai multe ori insotesc inflamatia intestinului subtire, adica
enteritele, devenind astfel enterocolite La originea colitelor pot sta o serie de cauze precum: parazitozele intestinale, constipatia cronica, abuzul de laxative sau de alimente iritante, masticatia ineficace datorita unei danturi deficitare sau din lipsa timpului acordat mesei, starile conflictuale, o afectiune acuta tratata incorect sau incomplet.
Regimul de crutare colica va cuprinde alimente care se digera si se absorb inainte de a ajunge in acest segment .
Dieta trebuie sa contina maximum 5-10 grame de fibre pe zi, evitandu-se glucidele greu digerabile.



In faza acuta se va recomanda o dieta hidrica, alcatuita din ceaiuri bogate in tanin, cu efect astringent, usor indulcite.
In
a doua faza, regimul va fi imbogatit cu alimente ca: branzeturile, carnea fiarta sau fripta, pestele slab fiert.

In colitele cronice vor fi interzise urmatoarele alimente:
- carnea grasa, mezelurile, afumaturile;
- ouale prajite, maioneza;
- branzeturile sarate, grase, fermentate;
- grasimile: untura, slanina, frisca, smantana, orice grasime prajita;
- legumele ce contin celuloza dura: varza, castravetii, fasolea, lintea, mazarea boabe, guliile, conopida, ceapa;
- oleaginoasele, fructele crude cu samburi si coaja;
- dulciurile concentrate;
-condimentele iuti: boiaua, piperul, mustarul, hreanul.

Diareea de fermentatie poate sa apara in urma unor modificari ale florei intestinale si se manifesta ca intoleranta la ingestia glucidelor, mai ales a celor care contin celuloza sau amidon.

Regimul igieno-dietetic are ca scop eliminarea acelor alimente care, in cursul procesului de digestie produc fermentatie, determinand meteorism abdominal, flatulenta si scaune frecvente.

Dieta va fi la inceput hidrica, pacientul fiind sfatuit sa consume ceaiuri de menta sau de musetel, nu foarte fierbinti si indulcite cu moderatie.

Ulterior se vor adauga alimente cu continut proteic crescut cum ar fi branza de vaci, perisoarele fierte la aburi, pestele slab de rau, supele-creme imbogatite cu orez, fructe bogate in tanin, cum ar fi de exemplu afinele, murele, coacazele.
Sunt permise legumele care contin celuloza fina si pectine cum sunt morcovii si dovleceii fierti, fie consumati ca atare, fie ca adaos in supe .
Se va recomanda numai consumul de paine alba, in cantitate redusa.

Diareea de putrefactie poate sa apara in urma digestiei incomplete a proteinelor la nivelul intestinului. Ajunse in colon, acestea irita mucoasa peretelui si produc accelerarea tranzitului, cu cresterea numarului scaunelor.

Regimul igieno-dietetic va fi cuprinde alimente cu continut proteic redus, dar bogate in glucide.

In prima faza, daca scaunele sunt frecvente se va recomanda o dieta hidrica de 1-2 zile, alcatuita din ceaiuri de menta, musetel sau tei, caldute, usor indulcite.
Ulterior, dieta se va imbogati cu supe de legume limpezi, cu adaos de fainoase, legume sub forma de pireuri, fructe fara coaja si samburi, eventual coapte sau sub forma de compoturi.
Aportul de legume si fructe va facilita transformarea putrefactiei in fermentatie.
Vor fi evitate in principiu alimentele iritante pentru colon, carnea grasa, mezelurile si legumele bogate in celuloza dura.

Constipatia se defineste conform criteriilor actuale fie ca eliminarea a mai putin de trei scaune pe saptamana, fie ca eliminarea materiilor fecale in cantitate redusa si de consistenta crescuta.
Din punct de vedere etiologic, poate sugera o afectiune gastrointestinala sau extra-digestiva.
Unele obiceiuri alimentare defectuoase, lipsa educatiei privind reflexul de defecatie, folosirea excesiva si indelungata a laxativelor (purgativelor) sunt cauze ce pot sta la originea constipatiei.
Identificarea unei cauze organice va impune prioritar tratamentul acesteia, conform indicatiilor medicale.

Pentru asigurarea unui tranzit intestinal corespunzator:
-  program de masa regulat
-  educarea reflexului de defecatie
-  aport suficient de lichide, in jur de 1,5-2l lichide pe zi
-  suplimentarea aportului de fibre cu aproximativ 25-50 grame pe zi, prin consumul de cereale, paine integrala, fructe crude cu coaja sau fructe uscate ca prune, curmale, smochine, consumate dimineata, oleaginoase ca nuci sau alune, legume consumate crude in salate sau fierte sub forma de pireuri din fasole verde, conopida, morcovi, spanac, cartofi, dovlecei, sparanghel;
- dulciuri concentrate sub forma de miere sau dulceata, consumate dimineata inainte de masa;
- dimineata bauturi reci sub forma de
sucuri de fructe, compoturi sau lapte batut.

DIETA IN AFECTUNILE PANCREASULUI EXOCRIN

Pancreatita este o afectiune inflamatorie a pancreasului caracterizata prin edem si exudat celular.

Pancreatitele pot fi acute sau cronice si pot afecta atat functia endocrina rezultand diabetul zaharat secundar, cat si functia exocrina rezultand un sindrom de malabsorbtie.

In pancreatita acuta pacientul acuza durere intensa in etajul abdominal superior, greata, varsaturi incoercibile.

Dieta in aceasta situatie va viza suspendarea temporara a alimentatiei orale, pentru a se evita autodigestia pancreasului determinata de hipersecretia enzimatica. Pacientul va necesita spitalizare de urgenta.

In pancreatita cronica regimul igieno-dietetic va consta in evitarea meselor abundente cantitativ si interzicerea consumului de alcool.

Pentru mentinerea starii de nutritie optime si reducerea puseelor dureroase, dieta recomandata va fi hipercalorica (necesarul caloric intre 30-35 kcal/ kg corp) si hipolipidica 40-60 g lipide pe zi.

Uneori poate fi necesara suplimentarea vitaminelor liposolubile la pacientii cu sindrom de malabsorbtie si cu denutritie secundara.

Dieta in diferite etape ale vietii

Alimentatia in perioada copilariei

Necesarul energetic NE al copilului poate fi estimat cu ajutorul unor formule matematice, precum:

NE(kcal/zi)=1000+(100 x varsta), varsta=ani

sau

NE(kcal/kgcorp/zi)=90-(3 x varsta), varsta=ani

Astfel aportul caloric al unui copil cu varsta intre

1-3 ani va fi de 1300 kcal/zi (sau 80-90 kcal/kgcorp/zi)

-4-6 ani va fi de 1600-1700 kcal/zi (sau 70-80

kcal/kgcorp/zi)

-7-12 ani va fi intre 2100-2500 kcal/zi (sau 60-70


kcal/kgcorp/zi)

Principiile nutritive vor fi asigurate conform proportiilor din necesarul caloric

-18% proteine

25-30% lipide

50-55% glucide

Dieta va cuprinde in special proteine cu valoare biologica inalta (proteine animale), provenite din carne, peste si oua.

Lipidele vor fi 2 3 de origine animala si 1/3 de origine vegetala.

Ar fi de preferat ca glucidele sa provina din fainoase, fructe si legume care aduc un aport important de vitamine si minerale. Se va evita pe cat posibil obisnuinta de a consuma dulciuri concentrate.

Parintii au obligatia de a deprinde copilul cu unele reguli igieno-dietetice precum:

- spalarea pe maini inainte de mese si spalarea pe dinti dupa mese;

respectarea orarului meselor 4-5 mese pe zi) adaptat la programul scolar;

- stabilirea locului unde se va servi masa (niciodata in fata televizorului sau a calculatorului

- evitarea discutiilor moralizatoare si crearea unei ambiante cat mai placute in timpul mesei

evitarea fortarii copilului de a manca mai mult decat tolereaza din punct de vedere digestiv;

consumarea lichidelor numai la sfarsitul mesei, niciodata in timpul mesei ;

- mestecarea cu constiinciozitate a alimentelor ;

- evitarea consumului de condimente prea sarate sau prea picante, precum si a bauturilor excitante (tip Coca-Cola sau Pepsi) in exces ;

- educarea reflexului de defecatie pentru combaterea constipatiei;

- incurajarea practicarii sportului, efortului fizic si combaterea sedentarismului.

Alimentatia in perioada adolescentei

Necesarul caloric in aceasta perioada, se estimeaza a fi de 3100 kcalorii/zi pentru baieti intre 13-15 ani, crescand la 3600 calorii/zi intre 16 si 20 de ani, iar la fete ajunge la 2800 calorii/zi intre 13-15 ani si 2500 calorii/zi, intre 16-20 ani.

Raportat la kgcorp greutate, acesta reprezinta 55-60 kcal/kgc/zi la baieti si 50-55 kcal/kgc/zi la fete.

Alimentatia la adolescent este o problema delicata, de multe ori neglijata de familie.

Consumul de cafea si de bauturi alcoolice, tendinta la cure de slabire nejustificate, alimentatia de tip fast-food (hipercalorica, hiperlipidica) pot deveni obiceiuri daunatoare la aceasta varsta.

In perioadele de activitate intelectuala intensa dieta va cuprinde pe langa proteine cu valoare biologica inalta, un aport suplimentar de alimente ce contin fosfor si iod, cu rol important in stimularea sistemului nervos.

Alimentatia femeii in perioada de sarcina si alaptare

Necesarul caloric va creste in sarcina cu 5-20%, iar in perioada de alaptare cu pana la 30%.

Cresterea ponderala in sarcina

Starea de nutritie pregestatie

Necesarul caloric kcal kg corp

Aportul zilnic de kcalorii

Castigul ponderal in sarcina

Subpondere

12,4-14,4kg

Normo-pondere

10,8-12,4kg

Supra-pondere

6,75-10,8kg

In medie, castigul ponderal in sarcina se situeaza intre 0,9-1,8 kg in trimestrul I, intre 0,67- 0,9 kg pe saptamana in trimestrul al-II-lea si intre 0,67-0.9 kg pe luna in trimestrul al-III-lea.

Necesarul proteic la gravida este de 1,5-2g kgc zi, adica in jur de 100g zi in prima parte a sarcinii, crescand la 120g in ultimul trimestru si la 125g in cursul alaptarii. Va predomina aportul de proteine cu valoare biologica ridicata, pentru evitarea aparitiei complicatiilor precum anemia, eclampsia sau nasterea prematura.

Nu se vor consuma in exces leguminoase uscate (fasole boabe, mazare, linte, bame) deoarece favorizeaza meteorismul abdominal, dificil de suportat la gravide.

Aportul de lipide se recomanda a fi de 90-100g in timpul sarcinii si de 110g in perioada lactatiei, pastrand proportia de 1/2 de origine vegetala si 1/2 de origine animala.

Glucidele vor reprezenta 5-6 g /kgc/ zi si vor proveni in special din consumul de fructe, legume, cereale sau fainoase, care aduc in plus un aport de vitamine si minerale.

Se va consuma de preferinta paine neagra sau intermediara, care prin continutul in fibre vegetale contribuie la combaterea constipatiei.

Necesarul zilnic de acid folic la gravide este de 800 0 de micrograme pe zi, adica dublu fata de normal. Cantitatea respectiva se asigura prin consumul de cereale, leguminoase uscate, legume verzi si citrice. Uneori se poate suplimenta cu produse farmaceutice.

Necesarul zilnic de calciu la gravide este de 1200 mg zi din care

-600 mg pot proveni din lactate

-400 mg pot proveni din alte alimente

-200 mg se pot suplimenta prin medicatie

Daca se consuma 1litru de lapte pe zi, se asigura necesarul de 1200 mg de calciu.

Se recomanda de asemenea suplimentarea corespunzatoare cu vitamina D.

Necesarul zilnic de fier la gravide este de 23 mg pe zi. Cantitatea respectiva poate fi asigurata prin consumul de cereale, leguminoase uscate, citrice, carne.

Consumul de cafea scade absorbtia fierului.

Se impune restrictia aportului de sodiu la gravide cand exista riscul de pre-eclampsie, manifestat prin HTA, proteinurie, retentie hidro-salina cu edeme faciale, ale mainilor si gambelor, sau crestere in greutate cu mai mult de 0,9 kg pe saptamana. Se va interzice consumul de mezeluri, conserve de peste sau carne, icre, branzeturi sarate telemea, cascaval, branza topita

Gravida va fi sfatuita cu privire la respectarea catorva principii de dietoterapie

-se vor servi 6 mese pe zi mese reduse cantitativ si frecvente

-lichidele se vor consuma numai dupa mese

-dimineata, cu 15-30 de minute inainte de a se ridica din pat, precum si intre mese, gravida va consuma biscuiti sau o felie de paine prajita

-se vor evita miscarile bruste si decubitul dorsal postprandial pentru combaterea refluxului gastro-esofagian

-va evita consumul de alcool, cafea, bauturi carbogazoase

-va fi interzis fumatul

Sugestii pentru diminuarea senzatiei de greata

-se pot consuma suplimente vitaminice din grupul B6, cu usor efect antiemetizant

-se pot consuma: paine rumenita, cereale amestecate cu lapte hipolipidic, budinca, supe slabe, iaurt, branza de vaci, carne de vita sau de pasare slaba cu cartofi fierti, salata de fructe.

S-a observat ca alimentele cu continut predominant glucidic, consumate la intervale scurte de timp 2 ore indeparteaza cel mai bine senzatia de greata

In perioada de alaptare, femeia va fi sfatuita sa nu consume anumite alimente ca ceapa, usturoiul, cafeaua sau alcoolul, care pot trece in lapte, imprimandu-i acestuia un gust neplacut si pot determina aparitia unor tulburari ale sistemului nervos la sugar, cum ar fi nervozitatea, agitatia sau insomnia.

Alimentatia varstnicului

Conform datelor OMS aportul caloric trebuie sa scada cu 3% pentru fiecare 10 ani intre 25-45 de ani, cu 7,5% la fiecare 10 ani intre 45-65 de ani si cu 10% peste 65 de ani.

Aceste cifre nu sunt nici pe departe fixe, ci ele pot varia in functie de stilul de viata al persoanei in cauza.

Necesarul de proteine se situeaza in general intre 1-1,5 g/kgc/zi, avand in vedere tendinta la denutritie proteica a varstnicilor si cel putin jumatate vor fi dintre cele cu valoare biologica mare, provenind din produse lactate, albus de ou, carne de pasare, vita, peste.

Lipidele se vor da in cantitate usor scazuta, 70-80 g zi, importante pentru aportul caloric si pentru vitaminele liposolubile pe care le vehiculeaza.

Glucidele nu vor depasi 50% din aportul caloric. Vor fi recomandate sub forma de paine intermediara, cartofi, paste fainoase, legume si fructe.

Vor fi evitate pe cat posibil dulciurile concentrate.

Aportul de lichide va fi de aproximativ 1500-2000 ml/zi, in functie de patologia cardiaca sau renala asociata.

Senzatia de sete comandata de la nivel cortical scade cu varsta, la unele persoane putand sa lipseasca aproape complet.

Din acest motiv, pacientii varstnici vor fi sfatuiti sa consume volumul de lichide corespunzator, chiar daca practic nu le este sete.

Se vor prefera 5-6 mese pe zi putin abundente cantitativ.

Cina se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de culcare. Alimentele vor fi preparate termic cat mai simplu.

Ceaiul si cafeaua sunt permise dar cu moderatie, evitandu-se consumul lor in partea a doua a zilei, pentru a nu accentua insomnia, frecvent intalnita la varstnici.

Un aport suplimentar de calciu si vitamina D este necesar la aceasta varsta, pentru combaterea osteoporozei.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.