Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » familie » alimentatie nutritie
Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism - referat

Inginerie si management in alimentatie publica si agroturism - referat




Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti


facultatea de management, inginerie economicA In agriculturA Si dezvoltare ruralA


specializarea: inginerie Si management In alimentaTie publicA Si agroturism


REFERAT nr. 1



PROGRAM EXCURSIE


Luni 4.06.2021




  • 08.00 – plecare din fata facultatii de Management USAMV
  • 10.00 – vizitarea statiunii Pietroasele, judetul Buzau
  • 12.00 – deplasare pe traseul Buzau – Rm. Sarat – Focsani – Marasesti – Adjud – Bacau – Roman – Tg. Neamt – Manastirea Neamt
  • cazare la Manastirea Neamt
  • cina la Manastirea Neamt

Marti 5.06.2021

o      09.00 – mic dejun

o      10.00 – vizitarea primariei Vinatori Neamt (prezentarea proiectului de dezvoltare a localitatii)

o      11.00 – vizitarea unor pensiuni rurale din comuna Vinatori

o      dupa-amiaza – vizitarea manastirilor Agapia si Varatic

o      21.00 – cina


Miercuri 06.06.2021

  • 09.00 – mic dejun
  • 10.00 – deplasare Tg. Neamt – Gura Humorului (vizitarea manastirii Voronet si a unor pensiuni din zona)
  • 13.00 – deplasare Gura Humorului – Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei
  • dupa-amiaza – intoarcere la manastirea Neamt
  • 21.00 – cina

Joi 07.06.2021

  • 09.00 – mic dejun
  • 10.00 – deplasare Tg. Neamt – Falticeni – Suceava – Radauti – Putna (vizitarea manastirii Putna, Sucevita, Moldovita si a unro pensiuni din localitatea Sucevita)
  • dupa-amiaza – intoarcere la manastirea Neamt
  • 21.00 – cina

Vineri 08.06.2021

  • 08.00 – mic dejun
  • 10.00 – deplasare Bicaz – Lacul Rosu – Gheorghieni – Izvorul Muresului – Miercurea Ciuc – Tusnad – Sfantu Gheorghe – Brasov – Bucuresti


LOCALITATEA VINATORI NEAMT


1. Denumirea comunei

Comuna Vinatori Neamt


2. Istoricul localitatii

Teritoriul pe care-l ocupa astazi comuna Vinatori Neamt a fost locuit din cele mai vechi timpuri asa cum o dovedesc descoperirile de la Slatina, de la Izvoare, Braniste si din alte locuri. Construirea Cetatii Neamt, a Manastirii Neamt si a celorlalte locasuri de inchinaciune de mai tarziu argumenteaza ca in zona traia o populatie stabila si relativ densa.

Unul din cercetatorii inceputurilor poporului nostru aprecia ca “trupul, trasaturile vioaie ale fetei, fruntea mica, asprimea vorbirii si o multime de cuvinte care nu au sens decat printre dansii si a caror obarsie e pierduta - apoi multe obiceiuri deosebite ale plugarilor, unele moravuri poetice, o gramada de povesti pe care din stravechi le pastreaza si pe care le amesteca cu randuielile crestine dovedesc ca suntem o populatie urmasa a dacilor de la munte, iar in munteni sa vezi pe bastinasii dintru inceput ai tarii care au in vinele lor sange scitic[1]”.

Asa si cred ca ar sta lucrurile daca peste populatia locala, retrasa in munti in vremurile migratiunii si ocupandu-se cu cresterea animalelor, nu s-ar fi suprapus in decursul secolelor populatii straine.

Mai intai in zona vin sasii la inceputul secolului al XVIII-lea. In anul 1234 papa Grigore al xii-lea sfatuia pe Bela al Ungariei sa nu ingaduie trecerea populatiei peste munti deoarece toti cei care se asezau printre valahi se lepadau de credinta catolica si se faceau una cu acei valahi (ortodocsi). Totusi emigrarea spre Moldova a fost permanenta si s-a intensificat in secolul al XVII. In 1635, spre exemplu, trimisii domnitorului Vasile Lupu indemnau clujenii sa treaca in Moldova, iar in anul 1662 principele Apafi cerea bistritenilor sa opreasca trecerea saracimii spre Moldova. Ca trecerea a continuat o constatam din plangerea guvernului Transilvaniei catre imparatul Leopold caruia ii scria ca ,, emigrarile sunt greu de oprit’’. Fenomenul se va intensifica atunci cand taranii vor constata ca regimul din Principate era mai putin apasator decat cel din Transilvania[2].

Dupa 1700 cand are loc unirea religioasa cu roma incepe prigoana ortodoxiei, impotriva celor care refuzau unirea si multi ramani din Transilvania trec in Moldova, o parte stabilindu-se si la Vinatori Neamt, scapand si de asuprirea sociala exercitata de stapanirea austro-ungara. In acea vreme vin la Vinatori Neamt si la Pipirig oieri din Tara Barsei.

Un nou val de romani transilvaneni se stabilesc la Vinatori Neamt dupa infrangerea rascoalei lui Horia, Closca si Crisan din 1784. Ei se vor aseza in partea sudica a satului, parte care de atunci a primit denumirea de Ungureni. Vin in zona romani din Transilvania si dupa Revolutia de la 1848 pentru a scapa de teroarea impotriva celor care participasera la revolutie.

In sfarsit, un ultim val, o ultima infuzie de element strain s-a produs dupa 1950 cand in jur de 15 familii de tigani nomazi (caldarari) au primit ordin de la Consiliul Popular al Raionului Tirgu Neamt sa se stabileasca pe un teren din gura Paraului Porcului dintre satele Vinatori Neamt si Humulesti, formand o colonie in corturi mai intai, apoi si-au construit si case.


3. Descrierea fizica a localitatii

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comunei Vinatori-Neamt este situat in zona flisului din Carpatii Orientali. Intre aceste formatiuni se intalnesc marne cenusii evidente in Culmea Plesului, in dreptul satului Lunca,cu intercalatii de gresii calcaroase, marne calcaroase, bituminoase, sisturi marnoase negre sau verzui, toate acestea fiind acoperite de un strat de argila si de solul vegetal[3].

Putem concluziona privind harta comunei ca relieful acesteia este variat cuprinzand munti cu inaltimi ce depasesc cu putin 1000 de metri acoperiti cu bogate paduri; dealuri fragmentate de cursurile numeroaselor ape curgatoare, unele acoperite cu paduri altele cu pasuni, fanete si chiar culturi agricole si, in sfarsit, campii restranse ca suprafata desfasurate pe terasele principalelor ape curgatoare si pe versantii dealurilor domoale.

Asa cum am vazut zona muntoasa de pe teritoriul comunei Vinatori Neamt se incadreaza in categoria muntilor de inaltime mica , dezvoltati in zona marginala pana la cea interna a flisului, cu inaltimi cuprinse intre 800-1200 metri. Astfel, Chitigaia are 1194 metri, Sihla-1178 metri, Dumesnicul –960 metri, Dobreanul-931 metri, iar Secul doar 917 metri.

Din punct de vedere geologic “sunt munti alcatuiti din formatiuni ale flisului cretacic (cu marne cenusii si inocerami) si paleogen cu gresii de Tarcau si calcare eocene, conglomerate oligocene dispuse in succesiunea de benzi orientate NV-SE si cutate pe aceeasi directie …un relief de culmi paralele, monoton si cu o morfologie simpla asemanatoare Obcinelor bucovinene[4]”.

Partea muntoasa din sud-vestul comunei este formata din ramificatii ale Culmii Stanisoarei-masivul care se intinde de la Prisaca Dornei, Vama, Molid si Gura Humorului la nord, pana la linia sudica dintre Bicaz si Piatra Neamt, avand o linie mediana care imaginar, merge de la Frasin pana la Leghin. Principala culme care se afla pe teritoriul comunei este CHITIGAIA (1194 m)-“cea prapastioasa si vesnic neguroasa” cum o descrie Dumitru Vacaru, cu inaltimi mici, avand vai si palnii de versant formate prin solifluxiune, unele degradate slab, iar altele puternic degradate. In partea estica a Muntelui Chitigaia isi are izvorul paraul Nemtisor. Pe partea dreapta a Nemtisorului se intalnesc versanti formati din grohotisuri vechi, fixate, care prezinta cateva rape torentiale si umeri de vale derivati din glacisuri-relief din pliocen si cuaternar.

Spre est la limita cu Subcarpatii se intalnesc abrupturi de panza de sariaj unele slab fragmentate, iar altele cu fragmentare puternica.

Culmile sunt acoperite cu paduri de brad in amestec cu foioase, lemnul exploatat in aceste paduri fiind prelucrat in fabricile de cherestea din Vinatori-Neamt, Manastirea Neamt si Tirgu Neamt.

O alta regiune muntoasa o formeaza Muntele Sihla, aici se intalnesc vai si palnii de versant formate prin solifluxiune, unele slab degradate, iar altele degradate putenic. Se intalnesc si grohotisuri fixate, iar pe dreapta Secului se gasesc microreliefuri de alunecari vechi, stabilizate. Culmile sunt acoperite cu paduri batrane in care predomina bradul si fagul.

Virful Sihlei cu cei 1178 metri, format din stanci uriase, impresioneaza vizitatorul locurilor.



In sfarsit, Muntele Chita Mare (1059 m) si Chita Mica aflate in partea sud-vestica a teritoriului comunei Vinatori Neamt prezinta „culmi sculpturale largi si rotunjite, cu varfuri de modelare selectiva pe baza de conglomerate, sub forma de cupole.

Se intalnesc in zona Chitelor numeroase arii de eroziune difuza, vai si palnii de versant puternic degradate, grohotisuri fixate si alunecari de teren , azi fixate. Pe stanga apei Secului apar din loc in loc rape torentiale si umeri de vale derivati din glacisuri[5].”

Virful Secu avand doar 917 metri inaltime este caracterizat prin culmi inguste si rotunjite cu vai si palnii de versant puternic degradate. Ici, colo, apar stanci singuratice, asa numitele marmite eoliene.

Zona deluroasa se intinde pe o fasie ingusta in lungul principalelor cursuri de apa ale Neamtului si Nemtisorului, avand inaltimi cuprinse intre 500-800 metri si fiind fragmentata de afluentii celor doua ape. In unele locuri dealurile sunt legate (sudate) de munti, iar in altele formeaza unitati de sine statatoare.

Cea mai intinsa zona deluroasa din comuna Vinatori Neamt este reprezentata de Culmea Plesului, culme din Subcarpatii Moldovei avand orientarea NV-SE si fiind acoperita cu paduri de brad si foioase in care predomina fagul si stejarul. Varful Toaca cu cei 915 metri reprezinta partea cea mai inalta, scazand in inaltime spre Tirgu Neamt unde ajunge la 630 metri dominand orasul cu aspectul sau de munte.

Culmea reprezinta un anticlinal al formatiunilor miocene cu conglomerate burdigaliene si elemente verzui specifice Subcarpatilor de la nord de Trotus. Anticlinalul usor deversat spre nord –est acopera sub el o parte din orizontul superior al miocelului, care nu mai apare la suprafata decat in cateva puncte, pe marginea lui estica, tradat de prezenta izvoarelor cu apa sarata de la Lunca si Oglinzi.

Vazuta din Vinatori Neamt marginea Culmii Plesului are un aspect de munte datorita priporului stancos evident in dreptul orasului Tirgu Neamt, satele Condreni si Lunca, pripor mai pregnant decat in unele zone de munte din cauza eroziunii provocate de apele Nemtisorului unite cu ale Neamtului in imediata apropiere a coastei Plesului, in timp ce la Nemtisor culmea pierde treptat din inaltime avand aspectul unei campii inclinate spre sud-vest care se opreste in albia paraului Nemtisor.

Privita din Valea Moldovei, Culmea Plesului apare cu un profil zimtat ca al muntilor, iar platourile largi cu caracter piemontan scad ca inaltime spre culoarul Moldovei.

Desi unitara ca aspect general, Culmea Plesului este fragmentata in numeroase culmi avand fiecare denumirea ei. Incepand de mai sus de Schitul Icoana, pe stanga Nemtisorului mentionam urmatoarele culmi: Dealul Coarnele Caprei, Dealul Schitului, Dealul Rusu Mare (818 m) care impreuna cu Dealul Rusu Mic ocupa suprafata de 122 falci sau 183 hectare pasuni, fara padure. Urmeaza Dealul Boura-denumirea cred ca-i vine de la bouri (zimbri) care populau padurile acestea in vechime, Dealul Aluni, Dealul Chiliei, Dealul Recea, Dealul Huma, Dealul Gainariei, Dealul Iftimiei, Dealul Carbuna, Dealul Chiriacul, Dealul Carpinis, Dealul Ruinis, Dealul Caprariei, Dealul Viei (Cojocarului), Dealul Batca Sastii, Dealul Slatina, Dealul Vartic.

Pe partea dreapta paraul Nemtisor primeste numerosi afluenti care actioneaza zona deluroasa in urmatoarele culmi: Dealul Strugariei, Dealul Icoanei, Dealul Afinisul, Dealul Nilul, Dealul Dobreanul cu inaltimea de 913 metri formeaza pe o portiune hotarul intre comuna Vinatori Neamt si comuna Pipirig, Dealul Malinului, Dealul Vulpii, Dealul Cerdacului, Dealul Procov, Dealul Braileanca, Dealul Trepezari, Dealul Tarnita si Padurea Braniste.

Si de o parte si de alta a paraului Secu intalnim numeroase numeroase culmi numite tot dealuri.Incep enumerarea cu dealurile de pe partea stanga a paraului: Dealul Taciunele –obcina Taciunelui apare intr-un document din secolul al XVII-lea (Goanta – pag.177), Dealul Piciorul Crucii. Pe aceste dealuri Taciunele si Crucii detin pasuni si fanete manastirile Secu si Sihastria (49,5 ha), Dealul Schitul lui Nifon, Dealul Vacilor si Dealul Vasanu.

Pe partea dreapta a paraului Secu sunt urmatoarele culmi: Dealul Rachitisul, Dealul Arsita Mare si Arsita Mica (30 ha). Amandoua arsitele erau pana in 1950 poieni care se foloseau pentru pasunarea oilor. Dupa anul 1950 pasunile au fost plantate si azi cele doua “Arsite” sunt acoperite cu o frumoasa padure de brazi. Dar sa continuam cu numirea culmilor de pe partea dreapta a paraului Secu: Dealul Trapezoaia, Dealul Piciorul Rau, Dealul Roman, Dealul Busaga. De aici , peste paraul Valea Rea intalnim Varful lui Chitic, iar dupa ce trecem paraul Dobrului incepe Dealul Tiharai.

Urmeaza Dealul Inalt sau Dealul Vanatorilor care are partea sudica plantata cu meri si pruni. Plantarea acestei livezi a inceput in anul 1964 (5 hectare) si a continuat pana in anul 1970 cand a ajuns la 55 hectare. Partea nordica a dealului a ramas acoperita cu padure.

Dealul Braditel se gaseste in partea de sud a satului Vinatori Neamt , avand directia vest-est si o inaltime de 375 metri in Batca lui Focsa. Denumirea vine de la brad, bradut, bradet, braditel. Pana in anul 1962 dealul era acoperit cu padure amestecata in care predomina brazii falnici.

Existau si mici suprafete de fanete si pasuni folosite in devalmasie si chiar mici suprafete arabile care dadeau insa productii slabe. A fost suficient doar un singur an, 1963 primul dupa colectivizare, ca pe acest deal sa nu mai ramana decat putine tufe de mesteacan pentru ca totul a fost taiat fie pentru constructii, fie pentru foc.

In prezent suprafata dealului a fost impartita fostilor proprietari si se pot observa fasii arate care se indreapta chiar spre varful dealului. Cu ce rezultate ? Multa transpiratie pentru prea putine rezultate.

Dealul Olarului este arat si cultivat pe intreaga suprafata.

Dealul Osoiul cu inaltimea de 489 metri a fost acoperit cu padure de stejar pana in anul 1930 cand a fost taiata padurea si s-a dat terenul pentru pasune. In anul 1945 “Osoiul” a fost impartit celor care luptase in razboi, vaduvelor si orfanilor , in parcele de cate 20-40 prajini. In anul 1949 Osoiul se ia de catre primarie si se foloseste ca pasune pentru oi, apoi pentru vaci.

Dupa 1962 intreaga suprafata se preda in folosinta Cooperativei Agricole de Productie. In 1974 tarlaua “Osoi” a fost supusa unui proces de imbunatatiri funciare, intreaga suprafata a fost inchisa si cultivata cu ierburi perene, constituind baza furajera a sectorului zootehnic al cooperativei agricole. La munca erau angajati salariatii din toate unitatile comunei care erau scosi de la locurile de munca atata vreme cat dura cositul, adunatul si claditul fanului rezultat.

In 1991 “Osoiul” a fost preluat de primarie si s-a folosit timp de doi ani ca pasune pentru oi, iar in zilele noastre se foloseste pentru pasune pentru vaci.

Campiile reduse ca suprafata, sunt numite impropriu campii deoarece nu reprezinta altceva decat trupuri reduse ca suprafata, amplasate pe terasele Neamtului si Nemtisorului-terase putin dezvoltate si asezate in trepte. Dintre aceste suprafete amintim:

Rediu care a apartinut locuitorilor dar a fost comasat in anul1963 intrand in administratia Cooperativei Agricole de Productie. Era suprafata cu cel mai bun teren din comuna si care dadea cele mai bune rezultate. In anul 1991, in baza Legii 18 a fost impartit fostilor proprietari, lucrandu-si fiecare bucata sa.

Coasta – Arini a fost pana in jurul anului 1900 o padure rara in care predominant era arinul si tufele de mesteacan. Dupa taierea padurii si a tufisurilor a devenit pasune, fiind folosita in devalmasie. Dupa 1923 incep sa fie arate primele suprafete, care s-au extins ocupand intreaga suprafata. Comasat dupa 1962 a fost cultivat in totalitate, iar in 1991 s-a impartit celor in drept care-l cultiva dar cu rezultate mai slabe fata de cele care se obtineau de Cooperativa Agricola de Productie.

Profesori - se numeste lanul care incepe de la Budai pe stanga drumului pana la hotarul cu comuna Agapia si inapoi pe paraul Porcului. In acest lan Scoala arhimandrit Chiriac Nicolau a primit suprafata de 11 hectare pe care le luau in arenda invatatorii scolii.

La Movila - lan pe dreapta soselei Vinatori-Tirgu Neamt, intre ultimile case din Vinatori – Neamt si primele case din Humulesti.

Poiana lui Ureche - cuprinsa intre Coasta Florenilor la sud, paraul Valea Rea la vest, raul Neamt la nord si Paraul Dobrului la est a fost proprietatea tatalui cronicarului Grigore Ureche, iar acesta a dat-o dupa 1602 manastirii Secu nou construita. In anul 1923 poiana a fost impartita celor care participase la primul razboi mondial, orfanilor si vaduvelor de razboi; dupa 1962 a fost inclusa in perimetrul Cooperativei Agricole de Productie care a construit aici un saivan, iar dupa 1991 a fost redat terenul fostilor proprietari.

Braniste - este trupul de teren cuprins intre padurea Braniste si raul Neamt, de la Fabrica de Cherestea Vinatori Neamt si pana la hotarul cu Branistea Manastirii Neamt. Lanul acesta reprezinta prima terasa pe stanga raului Neamt, terasa inalta de 2-3 metri. In aceasta zona, spre nord-vest se gasesc tumulii.

Bivolaria se afla la poalele Dealului Busaga intre Valea Rea, paraul Secu si Raul Neamt. Aici a existat in trecut o padure de stejari seculari pe care manastirea Neamt a taiat-o in anul 1869 avand nevoie de lemn pentru reparatiile in urma incendiului din manastire. Pentru inceput au fost taiati stejarii de pe suprafata de 13,5 hectare care a devenit pasune pentru bivoli. Taierile au continuat ajungand la 75 hectare. La bivolarie, Manastirea Secu , careia ii revenise terenul dupa 1910 tinea bivolii si bivolitele cu care venise din Transilvania unii din calugari, de la acest fapt primind si denumirea. O parte din teren a fost arat dupa 1950 si cultivat cu grau, porumb si cartofi. Din 1985 locul este cultivat cu plante furajere, mai ales trifoi, iar o parte este folosit ca pasune. Aici, manastirea Secu a construit un grajd si o casa pentru ingrijitori.

Sunt si alte trupuri de teren, formand lanuri reduse ca intindere, pe care se cultiva grau, porumb, ovaz, secara, fasole, cartofi, etc. Aceste trupuri au diferite denumiri: Carpinis - in vestul satului Nemtisor, Ruinis, Talincuta. Exista si numeroase poiene folosite ca pasuni sau fanete pe marginile dealurilor cu padure rara si chiar in zona muntoasa: Poiana - Pahomie, Taciunele, Rotunda, Rascoale, Strugaria, Coarnele Caprei, Carbuna - poiana de aproximativ 50 hectare de padure rara de stejar folosita ca pasune, pe versantul sudic al Dealului Carbuna, pana la apa Nemtisorului.

Poiana Fierastraului – teren in jurul caselor vechi de la Braniste ale Manastirii Neamt din care au mai ramas doar doua; una la prisaca si alta la gradina de legume. Partea din acest teren care cuprindea livada de nuci i-a fost luata manastirii in 1949 si data la I.A.S. Dumbrava.



Poiana Schitului este poiana care se intinde in fata seminarului pana la Schitul Vovidenia. In aceasta poiana se afla ciusmeaua construita de arhimandrit Chiriac Nicola.

Poiana din Mijloc acoperita cu fanete, iar o parte cultivata cu cereale se intinde intre bordeiul lui Costache Todireasa si gardul livezii Manastirii Neamt, intre sosea si apa Nemtisorului.Partea de la drumul Carbunii pana la manastire a fost luata de I.A.S. Dumbrava.

Poiana Raiului este poiana cu fanete de pe Dealul Braileanca apartinand schitului Procov. Exista si alte poieni mai mari sau mai mici precum Poiana lui Avram, Poiana Prisacii, Poiana lui Maftei, Poiana Ascunsa, Poiana la Beciuri - unde s-a organizat Zimbraria “Dragos Voda”.


4. Descrierea economica a localitatii

Spatiul rural - este expresia efortului indelungat al omului pentru a pune in serviciul sau componentele fizico - geografice ale spatiului, ale naturii. Este un spatiu pe care omul l-a modelat in functie de nevoile sale, pe care l-a creat prin munca sa si l-a umplut cu creatiile sale de natura antropica, fiind deci o adevarata “capodopera rustica” a omului.

Spatiul rural, in sensul real al termenului, a aparut pe suprafata pamantului odata cu sedentarizarea omului si aparitia primelor locuinte si primelor amenajari in vederea unei productii agricole.

In secolul al-XX-lea, sub impactul industializarii si urbanizarii, spatiul rural a cunoscut modificari structurale evidente, amenajari si ameliorari pentru cresterea capacitatii de productie a pamantului, pentru modernizarea habitatului rural. Expansiunea spatiului urban, dezvoltarea cailor de comunicatie, implantarea unor activitati neagricole, introducerea unor tehnici au dus la incarcarea spatiului rural cu noi elemente si noi relatii, imbogatindu-l cantitativ si calitativ. Spatiul rural reprezinta modul de existenta sociala, suportul vietii umane si baza resurselor de hrana si de materii prime pentru industrie[6].

Componentele socio-economice ale spatiului rural sunt acelea care masoara gradul si intensitatea procesului de umanizare in spatiul respectiv; indica eficienta sau ineficienta interventiei omului asupra factorilor de mediu si sintetizeaza modele de viata sociala si forme de organizare si gestionare a spatiului geografic.

Spatiul rural inglobeaza atributele spatiului agricol, cele ale spatiului de locuit, amenajarile turistice, obiectivele istorice si echiparile care asigura legatura dintre sat si formele productive dintre acestea si pietele de desfacere.

Spatiul rural al comunei Vinatori Neamt este un spatiu de productie (agroalimentara, forestiera, industriala) dominat in prezent de proprietatea privata, care are o importanta deosebita la nivel national, deoarece asigura materie prima, resurse de hrana, etc. El este legat de valori, cum ar fi: ocrotirea naturii si pastrarea specificului cultural, sentimentul apartenentei la o colectivitate, experienta mediului sanatos, etc.

Populatia rurala reprezinta cea mai dinamica componenta a spatiului rural si o resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea satelor, rol hotarator in definitivarea politicilor de dezvoltare rurala.

Evolutia numerica a populatiei comunei Vinatori Neamt este rezultatul unui complex de factori economici si sociali, locali sau generali. Acestia actioneaza asupra populatiei fie direct, prin miscarea migratorie, fie indirect, prin miscarea naturala si schimbarea structurilor demografice. Procesul evolutiei numerice a populatiei rurale si repartitia sa inglobeaza dinamica particulara a factorilor economici, sociali, a principalelor fenomene demografice (natalitate, mortalitate, miscare migratorie), astfel incat evidentierea caracteristicelor si tendintelor reale ale cresterilor sau descresterilor populatiei rurale in a doua jumatate a secolului al xx-lea comporta analiza sumara a acestora.

Scaderea populatiei in comuna Vinatori Neamt, prin migratia rural- urban, are efecte negative asupra fenomenelor demografice si asupra populatiei rurale in ansamblu. Fluxurile migratoare, antrenand in primul rand populatia tinara, apta de procreere, au declansat extinderea si generalizarea procesului de imbatranire a populatiei rurale.

Desi notiunea de rural nu este sinonima cu agricultura (cu activitatile agricole) ponderea si veniturile obtinute din alte activitati decat cele agricole au scazut foarte mult, mai ales dupa anul 1990, ceea ce demonstreaza ca, in mediul rural nu sunt decat firave alternative ocupationale in afara agriculturii. In acest sens, pe raza comunei Vinatori Neamt, isi desfasoara activitatea mai multi agenti economici, publici si privati dintre care amintim:

-unitati care se ocupa cu prelucrarea lemnului (cherestea, mic mobilier, sculptura,dogarit): S.C.Silvex S.A – Vinatori Neamt, Fabrica de cherestea “Sfanta Troita “- Manastirea Neamt, S.C.Tricosoim S.R.L. Vinatori Neamt, S.C.Ulprod S.R.L. Vinatori Neamt, etc.

-unitati de croitorie, confectii, tricotaje - enumerand aici pe: S.C.Dlass S.R.L., S.C. Delia S.R.L., S.C. Marconf S.R.L., S.C. Zamin Prod S.R.L.;

-unitati de confectionare a articolelor pentru nou-nascuti prin societatile: S.C. Omarel S.R.L., S.C. Prichindel S.R.L., S.C. Materna S.R.L.;

-unitati de prelucrare a cauciucului: S.C. Catric S.R.L., S.C. Moldova Noua S.R.L., S.C. Ulprod S.R.L.;

-unitati ce au ca obiect de activitate confectiile metalice: S.C. Cuiul S.R.L., S.C. Oslobanu Prestacom S.R.L.;

-unitati pentru cultivarea florilor prin A.F. Lazar - Vinatori Neamt.

Ca o completare de venituri pentru gospodariile din comuna Vinatori Neamt, s-a inceput dezvoltarea turismului rural si agroturismului. Numeroase zone din comuna nostra au valori naturale si culturale, care pot fi integrate in turismul national si international. Un avantaj este si faptul ca teritoriul administrativ al comunei este strabatut de: DN 15 B -Tirgu Neamt -Poiana Largului, DJ 155 C – Braniste - Manastirea Neamt, DJ 157 F-DN 15 B-Manastirea Sihastria, DC 161-DJ 155 C (Manastirea Neamt) - Casa Memoriala “Mihail Sadoveanu”, DC 169-DN 15 B-Lunca Nemtisor, DC 172-DN 15 C(Poiana)-Manastirea Neamt. In interiorul localitatilor circulatia se desfasoara pe strazi de categoria III-IV, avand latimea partii carosabile de 3,5m - 6 m.

Totodata, pe raza comunei Vinatori Neamt, alimentarea cu energie electrica este asigurata prin linii electrice aeriene de 20 kv, iar reteaua telefonica este asigurata de un cablu telefonic cu fibra optica montat in sapatura pe DN 15 B.

Comuna Vinatori Neamt este traversata si de o conducta de transport gaze naturale Pipirig-Tirgu Neamt. Conform Hotararii Guvernului Romaniei nr. 177 / 27.03.1998 s-a aprobat infiintarea distributiei gaze naturale in comuna Vinatori Neamt cu debitul instalat de 4.500 Nmc / h , pentru preparare de hrana, incalzire la locuinte si obiective social-administrative.


5. Spatiul agricol

Spatiul agricol, definit ca intindere de pamant exploatata prin cultura plantelor sau/si cresterea animalelor, reprezinta cea mai importanta componenta a spatiului rural, ocupand o parte mai mult sau mai putin extinsa a acestuia si avand anumite limite impuse de conditiile de relief si pedoclimatice sau de dezvoltarea tehnicii si tehnologiei la un moment dat. Spatiul agricol constituie o entitate distincta, definita prin terenul cultivat, pasunele si fanetele, dar si amenajarile introduse de om - care genereaza forme specifice de organizare a spatiului. Permanent sau temporar, spatiul agricol este acela care modifica cel mai mult peisajul natural, spatiul in general[7].

Prin caracteristicile sale particulare, agricultura este puternic influentata de factorii naturali, economici, demografici, politici, tehnici, juridici, etc. care se constituie in adevarati factori de productie.

Comuna Vinatori Neamt, judetul Neamt are in administratie patru sate: Lunca, Vinatori Neamt, Nemtisor si Manastirea Neamt, avand o suprafata totala de 16.731 ha teren din care :

-arabil------------- 1494ha

-pasuni, fanete------- 2642ha

-vii ----- ----- ---------1 ha

-livezi ----- ----- ----- 64 ha

-paduri ------------ 11.641 ha

-ape ----- ----- ------- 220 ha

-drumuri -------------257,2ha

-curti, constructii----7,1 ha (ocupate efectiv de constructii);

-neproductiv ------------403,7 ha.


Din totalul de 16.731 ha, 1.000,2 ha este teren situat in intravilanul comunei, iar 15.730, 8 ha fac parte din extravilan.

Activitatea principala a locuitorilor din cele 2796 gospodarii este agricultura.

Din 2541 unitati aflate pe raza comunei noastre - cu suprafata totala de 4128,12 ha , 2531 sunt exploatatii gospodaresti agricole individuale cu suprafata de 2480,12 ha si 10 unitati cu personalitate juridica cu o suprafata de 1648 ha.

Cele 1495 ha teren arabil ale comunei Vinatori Neamt sunt cultivate in principal cu porumb, cartofi si plante furajere. Avand o suprafata mare de fanete - 2642 ha - in comuna o mare pondere o are cresterea animalelor (bovine, ovine, caprine). Astfel , in anul 2004 , in urma unei anchete statistice a rezultat ca in comuna exista un efectiv de 2030 bovine, 3120 ovine, 1020 caprine. Deasemenea in gospodariile populatiei gasim un numar mare de porcine, pasari si cabaline.

Ca urmare a numarului mare de bovine si ovine crescute pe raza comunei Vinatori Neamt, exista un numar de 9 centre de colectare si prelucrare a laptelui apartinand diferitelor societati comerciale. Totodata productia de carne (sacrificari) obtinuta din gospodariile populatiei a fost la nivelul anului 2004 de peste 100 tone.

Lucrarile agricole se efectueaza cu ajutorul celor 16 tractoare existente la persoane fizice si 21 la persoane juridice, tractoare dotate cu pluguri mecanice, semanatori si discuri. Deasemenea exista in comuna doua combine apartinand persoanelor fizice si patru cositori cu tractiune mecanica. Din pacate mai exista in comuna si locuitori care folosesc in munca campului utilaje cu tractiune animala, in special cabalinele.

In comuna, majoritatea locuintelor sunt inconjurate de pomi fructiferi, acest lucru ducand la infiintarea unui punct de stropire a acestora impotriva daunatorilor, dotat cu personal calificat.




6. Spatiul turistic

Spatiile turistice sunt sisteme spatio-temperale generate de existenta unui potential turistic natural si/sau antropic, de prezenta unei baze de primire si a fluxurilor turistice, care interactioneaza si se conditioneaza reciproc in prezenta unor factori economico-sociali si culturali specifici, factori ce reglementeaza si influenteaza dezvoltarea sistemului respectiv.Fiecare regiune turistica poseda propria sa imagine de marca[8].

Comuna Vinatori Neamt face parte din regiunile turistice de tip montan cu accent pe spatiul turistic de tip “verde”. Spatiul turistic de tip “verde” constituie un produs turistic de tip rural, axat pe anumite asezari rurale cu acces usor, care conserva o adevarata viata agricola, care pot primi turisti in timpul anului - intr-un cadru rural traditional, unde se mai pastreaza obiceiuri locale, si care este localizat intr-un peisaj cat mai apropiat de un ecosistem natural.

Turismul creeaza cererea locala de produse alimentare proaspete, de produse de mica industrie, artizanat; el este amator de trasee, de recreere, solicita servicii si stimuleaza creativitatea gospodarului. Indirect are loc cresterea numarului locurilor de munca ca urmare a faptului ca noii angajati lucreaza nu numai in activitatea turistica, ci sunt incadrati si in activitatea productiva sau in servicii. O circulatie turistica in crestere va face posibila si totodata necesara, modernizarea structurii locale.

Comuna Vinatori Neamt se poate mandri a face parte dintre satele cu monumente istorice, de arta si arhitectura cu valoare de exceptie, renumite pe plan national si international chiar, cu salba de manastiri ce o inconjoara: Manastirea Neamt, Schitul Procov, Vovidenia, Icoana, Manastirea Secu, Sihastria, Schitul Sihla, cu obiective culturale cum ar fi: Casa Memoriala Mihail Sadoveanu, Biblioteca Comunala , Muzeul satesc, Muzeul etnografic al lui Vasile Gaman din satul Lunca, cu obiective geografico-naturale: Padurea Dumbrava-Braniste, Rezervatia de zimbrii si fauna carpatina “Dragos Voda” , Izvoarele de slatina din Culmea Plesu, Izvorul Tamaduirii de la Manastirea Neamt si altele. De remarcat este si peisajul natural, plin de farmec si pitoresc si nu in cele din urma oamenii cinstiti, muncitori si iubitori de oaspeti.

Manastirea Neamt este una dintre cele mai vechi din tara si intr-un loc de o frumusete fara pereche, isi inalta turnul cu vestitele clopote. Alexandru cel Bun cladeste aici dupa anul 1400 o biserica din lemn, iar Stefan cel Mare sfinteste in anul 1497 biserica cea mare, din piatra, ce a fost ridicata pe locul fostei biserici zidita de Petru Musat. Se face remarcata prin pictura interioara din vremea vrednicului domnitor Stefan si podoaba arhitecturala exterioara ce o distinge de alte manastiri. In complexul monahal de la Manastirea Neamt interesant este de vizitat biblioteca si muzeul manastirii care are exponate de o valoare inestimabila.

Schitul “Vovidenia” este un schit de calugari care are hramul “Intrarea in biserica a Maicii Domnului”, schitul capatand numele de la hram (“vovidenie” semnificand “intrarea” in limba slava). Prima biserica din lemn a fost construita in secolul al XVII-lea, cand schitul se numea Slatiorul. Biserica a fost reconstruita in forma actuala din piatra si caramida si sfintita in anul 1857. Schitul este situat la circa 1 km distanta de Manastirea Neamt.

Manastirea Secu a fost infiintata in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, de ieromonahul Vasian. In jurul anului 1560 schitul a fost reinoit de catre calugarul Zosim. In anul 1602 Nestor Ureche construieste locas nou in apropierea vechiului schit. Biserica actuala are arhitectura interioara specifica stilului moldovenesc, iar in exterior capata infatisarea stilului muntenesc. Pictura interioara, in stilul Renasterii, dateaza din anul 1850. Manastirea a avut perioade infloritoare dar si perioade de decadere. In anul 1821, in lupta cu eteristii, turcii au incendiat-o si pustiit-o. Pe langa ansamblul arhitectural de mare valoare, biserica are un muzeu cu o colectie de obiecte de valoare istorico-artistica si un tezaur valoros format din obiecte de cult si de ritual, precum si manuscrise si carti foarte vechi.

Manastirea Sihastria se afla mai sus cu 4 km de Manastirea

Secu si dateaza din anul 1725, dar biserica a fost zidita de Ionita Sandu Sturza abia la 1825. Este din lemn masiv. In biserica din mijloc se afla o icoana veche, care ar fi apartinut paraclisului din Cetatea Neamtului. Acum insa puteti vedea silueta maiestuoasa a unei catedrale care uimeste privirea prin arhitectura moderna, dar si clasica in acelasi timp si care nu e cu nimic mai prejos de monumentele arhitectonice europene de cult.

Schitul Sihla se afla la 2-3 ore de mers de Sihastria suind pe culmi si tiharai inalte, urmand poteca cu cruce albastra pana la altitudinea de 1151 m. Are doua biserici din lemn: una mare datand din anul 1763, cladite de Ionita Cantacuzino si una mica sub o stanca golasa construita din lemnul unui singur brad. In apropierea schitului se afla fantana si pestera care a adapostit-o pe Sfanta Teodora, ce a pustnicit aici la sfarsitul secolului al XVII-lea. Sfanta Teodora de la Sihla s-a nascut in satul Vinatori Neamt, fiind ”…fiica lui Joldea Armasul “ de la Cetatea Neamt. Imprejurimile sunt de o salbaticie infioratoare, exact asa cum le descrie Calistrat Hogas in opera “Pe drumuri de munte”.

Biserica Sfantul Ioan Botezatorul este asezata pe soseaua D.N. 15 B si este construita, numai din lemn, in secolul al XVIII-lea. Clopotele ei sunt mai mult din argint. Ca valori deosebite ale bisericii, mentionam:catapeteasma, numeroase icoane, carti si documente, obiecte de alama si argint, multe din obiecte fiind stramutate in muzeul Manastirii Neamt.

Biblioteca comunala este situata in centrul satului, langa muzeul satesc. A fost infiintata in anul 1897 de Arhimandritul Chiriac Nicolau. Are peste 14.000 de volume, unele de o reala valoare. Anual biblioteca gazduieste in luna noiembrie “Serile de poezie vinatorene”. Este recunoscuta ca una dintre cele mai bine dotate cu carte dintre bibliotecile satesti din tara, fapt ce se datoreaza si apreciatului bibliotecar Oancea Constantin care a functionat de peste 56 ani in acest post.

Muzeul satesc este situat in centrul comunei, langa Biblioteca comunala. A luat fiinta prin stradania profesorului de istorie Constantin Bordeianu, in colaborare cu elevii si localnicii. Muzeul are o impresionanta colectie de materiale istorice si etnografice, unele cu valoare de patrimoniu national.

Din soseaua principala, ce duce spre Manastirea Neamt, un drum lateral ne duce pe Dealul Vovideniei, la casa unde a poposit si a creat opere literare marele nostru scriitor Mihail Sadoveanu. Casa a fost ridicata de Mitropolitul Bucovinei, Visarion, (1935-1940) pe pamantul Manastirii Neamt. In anul 1944, soborul manastirii a oferit aceasta casa scriitorului, pentru a locui cand venea la Neamt. Dupa moartea scriitorului, acesata casa a fost transformata in muzeu memorial, prin grija Muzeului Literaturii Romane.

Rezervatia de zimbrii si fauna carpatina “Dragos Voda” a fost infiintata in anul 1968 si acum se afla in administratia Ocolului Silvic Tirgu Neamt. In anul 1970 au fost aduse primele trei exemplare de zimbri, originare din Polonia. In prezent se afla in rezervatie cinci exemplare al caror nume incepe cu litera “R” (initiala tarii): Rodica, Rodia, Rochita, Rarau si Rodion, nascut in septembrie 2002.Pe langa zimbri, se mai afla aici multe specii din fauna spontana a Romaniei. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 16 ha, are trei iazuri populate cu ciprinide, valorificate prin pescuitul sportiv.

Rezervatia Dumbrava-Braniste este o arie protejata in cadrul Parcului Natural Vinatori-Neamt. A fost infiintata in anul 1956 ca rezervatie naturala, in scopul protejarii stejarului la limita lui superioara, de catre Academia Romana. Are suprafata de aproximativ 55 ha, iar stejarii de aici au intre 150-200 ani. Arboretul este o rezervatie naturala, interesanta prin dimensiunile si aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitatile subarboretelui, bogatia florei ierboase, infiltratiile de conifere, etc. Padurea aceasta nu are numai importanta stiintifica, ci si o mare importanta istorica si peisagistica.




[1] Ioan Simionescu, “Colturi din tara”, Ed. Albatros, Bucuresti, 1971, pag. 145

[2] Vlad Georgescu, “Istoria”, Ed.Stiintifica, pag.32

[3] David Mihail, “ Relieful regiunii subcarpatice din districtele Neamt si Bacau, in Buletinul Societatii Geografice”, 1931, Bucuresti, pag. 24.

[4] Victor Tufescu, “Valea Moldovei”, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1970, pag.165

[5] Ichim Ionita, “Muntii Stanisoarei”, Ed. Academiei, Bucuresti, 1979, pag. 86-87.

[6] Florina Bran, Melinda Cindea, “Spatiul geografic romanesc: organizare, amenajare si dezvoltare durabila”, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag. 117

[7] Florina Bran, Melinda Cindea, “Spatiul geografic romanesc: organizare, amenajare si dezvoltare durabila”, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag. 163

[8] Florina Bran, Melinda Cindea, “Spatiul geografic romanesc: organizare, amenajare si dezvoltare durabila”, Ed. Economica, Bucuresti, 2001, pag. 243 - 244





Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Efectele temperaturilor scazute asupra sistemelor celulare de origine vegetala
Materii prime in tehnologia conservelor de legume
TEHNOLOGII FERMENTATIVE
Carnea - valoarea nutritiva a carnii
Analiza orzului
Insusirile igienice si toxicologice ale laptelui
Calitatea Și analiza senzoriala a bomboanelor sticloase neumplute (dropsuri)
Tehnologia obtineri fursecurilor din foietaj





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu