Transpunerea

Transpunerea

1. Textilul "a doua piele"

"Imbracamintea este o idee despre noi insine

Pe care o purtam pe noi insine."

Henri Michaux, in Y. Deslandres-

Le costume , image de l'homme

Cantitatea si calitatea vesmintelor a fost intr-o buna masura determinata de temperatura, umiditate si de agentii nocivi, variind de la fusta de frunze din zonele tropicale la hanoracul cu blana din tinuturile arctice.

Textilul, ca material moale cu care suntem in contact cel mai direct, devenind pentru noi " a doua piele", in toate societatile reflecta relatia omului cu natura, respectiv cu mediul. Costumatia menita sa restabileasca acea stare si conditie cu care el se poate asimila, identifica.

Materialul textil este facut dintr-un element scos din natura, intotdeauna reflectand acesta si purtand semnul mestesugaresc al omului. Prin vestimentatie se reflecta si mediul social cu care se identifica persoana respectiva. Dealungul istoriei purtarea unor culori sau anumite materiale, a jucat un rol simbolic, fiind semn al oranduirii sociale la care apartinea purtatorul lor.

Revolutia industriala din secolul trecut, productia materialului textil vopsit cu procedee chimice, apoi a textilelor din fibre sintetice, a fost o inventie de o importanta majora in intreaga lume. Purtarea acestor materiale noi a insemnat un fel de identificare cu era moderna.

Patrunderea omului in medii straine vietii normale a fost posibila cu ajutorul unor vesminte de protectie, cum sunt costumul de scafandru pentru cufundarea in adancul apelor sau cel de cosmonaut pentru iesirea din atmosfera in spatiul extraterestru, ambele inzestrate cu masti de oxigen si cu alte aparate pentru compensarea diferentelor de presiune.

De la pana infipta in par a sefului de trib la sapca muncitorului, costumul serveste la indicarea locului si rolului individului in comunitatea din care face parte.

Psihologii au stabilit ca, in comunicarea directa, mesajul verbal conteaza 7%, intonatia cuvintelor 38 iar semnalele vizuale 55%. Imaginea umana (compusa din vesminte, dar si din machiaj, coafura, accesorii) poate fi considerata semnificanta, caci transmite concepte semnificate, folosind, ca si limba vorbita, un cod format dintr-un ansamblu de semne conventionale.

Materialele si tehnica de lucru pe care am utilizat-o in colectia "Bullfight" ilustreaza spiritul, personalitatea si trairile toreadorului intr-o corida cat si spectacolul ei, chear al vietii.

2. Colectia "Bullfight"

"Tesand matasea, in urzeala

Am prins fir, din stea, de beteala.

Tesand canepa si lana creata

Am prins calti si zdrente de ceata.

In fuiorul de in s-a strecurat

Un tighel de sange-n chegat.

Si dac-am tesut cu timpul clipa

Mi s-a prins in furca aripa."

Tudor Arghezi- Un cantec, 1959

Vestimentatia si moda reflecta in esenta relatiile care functioneaza in societatea data, atmosfera epocii, principiile sale culturale si estetice. Reactionand in mod foarte sensibil la schimbarile sociale, "(.) costumul se schimba cel mai repede, oglindeste cel mai promt neincetata evolutie a civilizatiei materiale ca si conceptiilor si idealurilor estetice; (.)moda reprezinta succesiunea rapida, deseori unilaterala, a unor forme artistice, a caror principala calitate este noutatea." (Adina Nanu : Arta si stil in costum. Editura Meridiane, Bucuresti, 1976).

Ca atare, schimbarile sociale , economice si ideologice rapide, produse in secolul al XX-lea, au asigurat modei posibilitati ne mai intalnite pana atunci. In prezenta lucrare, as dori sa aduc exemple pentru faptul ca in zilele noastre, pe langa caracterul sau comercial, moda cum poate aborda, trata si transmite probleme care ne modeleaza gandirea si mentalitatea.

Colectia "Bullfight" are scopul de a da o noua infatisare costumului de toreador, consta din piese si tinute de scena, adresata spectacolului, ele nu au fost proiectate pentru uz obisnuit, dar fiecare este convenabila spre a fi purtata ca un costum obiect.

Colectia conceputa se adreseaza si pentru grupa de varsta 18-35 de ani se adreseaza acelora carora le place sa-si exterorizeze personalitatea printr-o aparitie si vestimentatie unica.

Despre colectie se poate spune ca am folosit broderii rafinate din margele care ofera pretiozitate costumului. Costumele au fost cusute la masina liniara, surfilate, insa broderia a fost cusuta de mana, in acest sns se poate afirma ca fiecare piese este unica, ce nu poate fi repetata.

Cromatica si personalitate

"

Ca niste lungi ecouri unite-n departare

Intr-un acord in care mari taine se ascund,

Ca noaptea sau lumina, adanc, fara hotare,

Parfum, culoare, sunet se-ngana si-si raspund."

Charles Baudelaire - Corespondente

Prin desfacerea luminii albe, curcubeul se rasfira ca un evantai colorat in care ochiul uman percepe vibratiile cuprinse intre 800 de microni(rosul) si 400 microni (violetul). Individualitatea unei culori depinde de lungimea ei de unda, de plasarea ei in spectru, fiind un echivalent al vibratiei sonore, care deosebeste notele gamei muzicale.

Cele mai bine se beosebesc intre ele rosul, galbenul si albastrul- culorile primare. Prin amestecul acestora, luate cate doua, se nasc culorile secundare, complementare cu a treia (din rosu si galben iese portocaliul, complementar albastrului, etc.). Trecerile dintre culorile definite mai sus, ca si cele rezultate din amestecul culorilor constituie nuante.

Cromatica colectiei nu este foarte bogata, culorile folosite fiind rosu, negru in cea mai mare parte si accente de alb si mov. O pata de culoare vie, o bulina sau un articol vestimentar de culoare rosie, e un semnal, atrage atentia ca un steag ridicat pe catarg. Actiunea e cu atat mai puternica, cu cat culoarea e mai curata (neamestecata cu alta) si mai saturata in pigmenti (nediluata). Forta de impresionare a unei culori de pinde si de intinderea ei. Gauguin spunea :"Un kilogram de verde e mai verde decat o jumatate de kilogram". Culorile actioneaza in primul rand asupra sistemului vegetativ, care regleaza functiile vitale, fara a fi nevoie de o dirijare constienta.

Rosul excita sistemul simpatic, provocand cresterea tensiunii arteriale, tahicardie, accelereaza respiratia, micsoreaza pupila, ca sub actiunea unei lumini intense sau a unei primejdii. Aceste reactii ale organismului sunt probabil rezultatul experienteti generatiilor care s-au succedat din timpuri imemoriale : ziua si noaptea si-au alternat zori purpurii si serile albastre, caldura zilelor insorite si racoarea nocturna, rosul legandu-se de activitatea zilei.

Negru, culoare care simbolic semnifica absolutul, la fel ca si opusul sau, culoarea alba. Pentru psihologia abisala negrul este culoarea inconstientului total, a cufundarii in intuneric, in tristete, a beznei. In Europa negrul este o culoare negativa Rosul se asociaza firesc cu energia si dragostea. Ingerii nu pot fi imaginati decat albi, diavolii negri, pe cand rosul i-a invesmantat intotdeauna pe cei ce au detinut puterea, de la purpura mantiei imperiale la.gluga calaului sau epoletii toreadorului care impun respect si hotarare.

Valoarea simbolica a culorilor a avut un rol hotarator in fixarea unor conventii, indicand semnificatiile sociale ale costumelor de-a lungul istoriei. Astfel, timp de secole, in Europa, rosul obtinut din vopsele scumpe era rezervat imbracamintii nobililor, fiind interzis supusilor acestora.

Contrastele culorilor au fost clasificate de toti cei care au studiat efectele optice sau psihologice si, mai ales, limbajul picturii, cel mai cunoscut autor este, fara indoiala Johannes Itten, care le-a sistematizat in cursul sau de la Bauhaus (1919- 1923).

Alternanta culorilor: rosu-negru, rosu- alb, alb-negru ofera costumului de scena dinamicitate in corelatie cu negrul impunator si sobru al pantalonului sau al unei alte piese vestimentare. In prima compozitie aceasta dinamica se poate observa foarte evident,

Fig.1.

daca aruncam o privire asupra epoletilor care au fost supradimensionati pentru a da si mai multa putere si impunere pe care o ofera toreadorul in arena, se poate observa alternanta si jocul de buline, de bucati de materiale mate, lucioase, mai subtiri, mai groase care ofera dinamica intergului costum.(Anexa 1).

Bulinele sunt de diferite culori, marimi si diferite materiale lucioase sau mate Fig.1.) Cercul, aceasta figura geometrica plana isi trage originea dintr-o linie si dintr-un punct, amandoua indispensabile atat pentru crearea figurii insesi, cat si pentru- asa cum se va vedea- cazul cand se va dori sa se interpreteze sensul combinatiei lor. Dar figura cercului exista numai daca linia este dispusa in circumferinta si se afla la distante egale de punctul mai sus-amintit, asezat in centrul sau.

Daca am vrea sa cunoastem originea cuvantului "cerc", ar trebui sa coboram in timp la latinescul circulus , care la randul sau este diminutivul lui circus, numit in greceste kirkos, adica "inel".

Din cate s-au spus in legatura cu crearea cercului si cu originea sa ca termen, se poate deduce usor ca intelesul simbolic al cercului nu este diferit de cel atribuit inca din Antichitate inelului. In plus, cele doua figuri nu se indeparteaza de semnul numeric al lui zero si de aceea tot ce s-a mai scrisanterior despre aceasta cifra poate interesa si figura geometrica de care ne ocupam acum. Nu trebuie sa uitam ca exista intotdeauna o stransa legatura intre simbolistica

numerica si cea geometrica, pentru ca intotdeauna evidente sunt si legaturile dintre geometrie si celebra sa opera De occulta philosophia- scrie: "Figurile geometrice care rezulta din numere nu au o eficacitate (magica) mai mica decat numerele insesi. Mai inainte de toate, cercul ii corespunde unitatii si numarului care exista in cerc intre punctul central si circumferinta. Pe de alta parte, cercul este constituit dintr-o "linie care nu are un punct si sfarsit, ci in care orice punct poate fi inceputul sau sfarsitul, si de aceea se spune ca si miscarea circulara este infinita".

Dar a spune infinit inseamna a spune nedeterminat, si tocmai aceasta nedeterminare confera cercului atributele unei potentialitati si ale unui caracter sacru pe care anticii il cunosteau foarte bine.

Nu exista reprezentari pe pietre sau picturi rupestre in care sa nu apara cercuri, simboluri solare, simboluri de cruci sau roti; dupa cum nu exista popoare- fie ele si salbatice- care sa nu le atribuie semnelor mai sus-amintite un continut simbolic ce este propriu cercului; si nu exista un continut simbolic ce este propriu cercului; si nu exista nici doctrine antice orientale in care taina ce se ascunde in miscarea circulara sau in simetria radiala sa nu fie legata de o evolutie simbolica a cercului, a spiralei sau a svasticii.

Linia dreapta, linia curba si cercul sugereaza, de asemenea, si figurile dansului magico-ritual al popoarelor salbatice, pentru care asezarea in cerc si in sir sunt niste traditii care prin intermediul ritmului capata putere, un element sacru si o miscare frenetica, plina de emotii in masura sa ne faca sa credem ca miscarea circulara ar putea tainui in sine " cine stie ce mare mister al vietii".

Fig.2.

Cercul este o figura ce ne face sa ne gandim la perfectiune, la evolutie, la protectie; este rezultatul unui punct in extensiune omnidirectionala in sens radial, drept pentru care anticii s-au preocupat sa ne transmita acest concept cu spirala sau cu o serie ce cercuri concentrice. Din raportul constant intre punct-centru si circumferinta apar niste " proprietati simbolice" comune amandurora: "perfectiune si omogenitate". Cercul, fata de punctul-centru "primordial" sau originar (Dumnezeu), nu este altceva decat efectul cosmic (universul). "Cercurile concentrice" in expansiune nu pot reprezenta altceva decat "gradele existentei, ierarhiile" a tot ceea ce s-a manifestat, momentele unei evolutii, si din acest motiv cercul este considerat in "totalitate si indivizibiltatea" sa.ca o emanatie a unui "centru care este creator sau parinte".

Asadar, cercul este o caseta ce ascunde in sine niste legi ale unor forte misterioase care inca asteapta sa fie descoperite sau redescoperite de catre om. Cercul este simbolul geometric care exprima cel mai bine infinitul , universul, eternul, absolutul. Cine se afla inauntrul limitelor sale se simte mai bine protejat si puternic, asa cum se simteau locuitorii unui oras fortificat din trecut, credinciosii in templele lor, zeii in Olimp, "Cavalerii Mesei Rotunde" si Cercul sfetnicilor lui Dalai Lama"; si cum se simt si acum omul si totalitatea fiintei sale si magul in cercul sau magic.

Orice suprafata are o anumita textura, dar cuvantul este folosit in general pentru definirea suprafetelor accentuate prin calitatea materialului. Folosind materiale mate de diferite calitati, lucioase, sau mai rafinate cum ar fi dantela, sau transparente ca si tulul Fig. 2.) am incercat sa redau jocul , spontaneitatea pe care o are toreadorul in timpul unei coride.

Fig.

4. Costumul obiect

In aceasta colectie, repetitia, alternanta de elemente mici-mari cat si ritmul cromatic au un rol esential in redarea "dansului" si trairii toreadorului in ring.

Costumele de scena au doua intrebuintari: una de spectacol si una de pret-a porter, deorece prin detasarea epoletilor supradimensionati , costumul devine o tinuta care poate fi purtata nu numai pe scena.

Dimensiunile epoletior variaza de la un costum la altul, lungimea lor variind de la 40 cm pana la 60 cm, la fel si inaltimea si forma acestora. Epoletii toreadorului sunt foarte incarcati de proderii si acest lucru mi-a placut foarte mult, fapt pentru care i-am supradimensionat si le-am dat o noua forma care sa exprime personalitatea si trairea toreadorului in arena. (Fig. 4.)

Fig. 4.

Scheletul este realizat din sarma cu diametrul de 6, sudata, acoperita cu un rand de burete, pe care apoi l-am imbracat cu material , brodandu-l cu margele si paiete pentru a pastra din pretiozitatea epoletului de toreador. (Anexa 2).

Toti epoletii, ca mod de executare sunt la fel, difera culoare broderia sau unii sunt acoperiti cu suprapuneri de materiale de diferite marimi si culori ornate cu margele sau buline. (Fig.

Fig.5.

Elementul cheie al acestei colectii este broderia din margele. Costumele care nu au epoletii brodati acest lucru se compenseaza cu pantalonii care de altfel au broderie lucrata manuala, margea cu margea, paieta cu paieta , una cate una cusute pe dantela.

Margelele si paietele sunt niste puncte care impodobesc o haina si ii dau o pretiozitate aparte si o fac unicata. Termenul "punct" deriva din "latinescul punctum, o forma substantivata a participiului trecut al verbului pungere" (a intepa, a impunge). Definitia geometrica a unui punct este aceea a unei " cantitati abstracte care nu consta din parti , si de aceea este indivizibila si incomensurabila. Punctul ii da nstere si-I marcheaza si extremitatea unei linii, dar constituie si conditia limita a abstractiei unui volum si are o complexa semnificatie simbolica: aceea de centru , origine, foc, principiu al unei emanatii si termenul intoarcerii sale; in afara de aceasta, indica puterea creatoare si sfarsitul unor lucruri. Punctul este considerat drept inceputul extensiunii, un inceput lipsit de dimensiune si nesupus unor conditii spatiale.

Pantalonii sunt in tendinte, cu talia ridicata, si mulati pe corp. La fel ca si la pantalonul de toreador, am pastrat linia cusaturii (pe mijloc, fata si spate) si taieturile de croire a acestuia. Lungimea lor difera de la un costum la altul, unul este scurt , altul pana sub genunchi sau pana la glezne. Pantalonul este prevazut cu buzunare decorative si cu tighel pe mijlocul fetei de lantalon.

Fig. 6. Fig. 7.

Broderia este ablicata pe dantela, avand ca desen floarea. Specialistii in simbolististica medievala vad cele cinci simturi ale omului evocate de florile cu corola formata din cinci petale. (Fig, 6, Fig.7)

Floarea este simbolul universal al tineretii; datorita structurii stelare a petalelor, este simbolul Soarelui, al Pamantului sau al centrului. Privite neutru, ele simbolizeaza vitalitatea si placerea de a trai , sfarsitul iernii si victoria asupra mortii. In simbolistica crestina caliciul florii deschis spre cer este o trimitere la primirea darurilor Domnului, la bucuria copilareasca pentru natura in Paradis, dar si la efemeritatea tuturor frumusetilor pamantesti, care pot fi eterne doar in gradinile Cerului. In lirica de dragoste care s-a pastrat de la azteci florile simbolizeaza ata dragostea de viata, cat si efemeritatea:"florile incoltesc, rasar, cresc si stralucesc Mesajul simbolic al multor flori poate fi accesibil generatiilor viitoare din literatura istorica doar atunci cand nu se va mai sti nimic despre locul pe care s-au aflat florile, potrivit mesajului psalmistului.

Colectia este compusa din 5 perechi de pantaloni cu talie inalta, 2 rochii si o fusta cu talia inaltata. Intre ele exista o legatura atat de materiale, repetitie, cat si prin forma. Pantalonii lungi si negrii alungesc silueta si ii da o nota de impunere . Tipul de silueta folosita in colectie este acela de T, partea de sus, umerii sunt mariti.

Un element nou in colectie este jaboul care inlocuieste cravata toreadorului. Este confectionat din suprapuneri de materiale mate si lucioase sau transparente, unele fiind termoadezivate pentru a da forma dorita. Bucatile de materiale sunt mai mici, mai mari, cu buline de diferite marimi iar modul de inchidere este simplu, cu scai Anexa2)

Sutienele sunt executate din acelasi material ca si epoletii , insa exista si un sutien care este facut din bucati de materiale (Fig. 9), brodate cu margele si paiete si inchis la spate cu o banda de silicon, facand costumul mai chic, mai senzual in raport cu rigiditatea epoletului.(Anexa 3)

Fig. 8. Fig.9.

Rochia (Anexa 4) este facuta din alaturarea a doua culori: rosu si negru, lateral fiind dantela rosie brodata, putin transparenta, dand o nota de senzualitate. (Fig. 8.)

Un element comun pentru doua din costume este corsetul, pe care l-am modificat. Am incercat sa transform vesta toreadorului intr-o bustiera care se afla in tendinte anul acesta. Aceasta piesa vestimentara am ornat-o cu margele negre, lungi si scurte sau rotunde. (Fig. 10)

Fig. 10.

La fel si capa este piesa comuna pentru cele doua costume ( Anexa 5, si Anexa 8). Aceasta capa rosie simbolizeaza montera toreadorului dar personalizata si readaptata tendintelor din 2008.

La fel si pe fusta se gaseste broderie manuala din margele rosii si paiete negre Fig. 11)

Fig. 11.

Inchiderile sunt facute la pantaloni si la rochii cu fiermoar, la fel si la fusta, insa la capa si la bustiera si jabou cu scai.

Datorita usurintei cu care se pot da jos epoletii, costumul se transforma intr-o secunda in alta tinuta, si intreaga colectie intr-o alta poveste.

Marea majoritate a pieselor de imbracaminte pot si combinate intre ele in mai multe feluri, fiind interscimbabile.

Concluzii

"Moda actuala ete baroca, excesiva, senzuala si impertinenta. Este plina de volute si arabescuri. Suntem departe de avangarde si de asceza lor; suntem luxosi, pos-moderni si mai ales deloc inocenti. Visand la splendorile trecute ale Bizantului, moda isi inventeaza o noua Varsta de Aur. Ea nu mai are nostalgia timpului pierdut, ci evoca un timp regasit, in care femeia redevine creatura pretioasa, schimbatoare, voluptoasa" Severine Jouve- Glamour)

In secolul al XVI-lea , Montaigne afirma ca "daca ascunzi o regiune acorpului este pentru a atrage mai bine atentia asupra ei."si-si ilustra ideea ca povestea femeilor dintr-un regat in care oamenii umblau goi. E decent ceea ce e convenabil/ acceptabil sa faci pentru a nu contraveni ordinii stabilite. Moralistii se indignau si erau socati nu atat de problema acoperirii sau descoperirii coapselor, cat de schimbarea insasi, care atragea atentia. La fel s-a intamplat in 1966, cand englezoaica Mary Quant a creat minijupa. Coco Chanel, care avea grija ca fiecare costum creat de ea sa acopere genunchii, reluaind laitmotivul medieval dupa care toate partile corpului de la brau in jos sunt murdare si trebuie neaparat ascunse, s-a rezolvat impotriva acestui " vestmant murdar".

Conform acestei mentalitati, femeile de la Curte nu-si faceau probleme din cauza decolteurilor imense, dar aveau grija sa nu-si dezveleasca partea de jos a corpului.

Daca marile case de moda se simteau, odinioara, onorate sa-i imbrace pe 'monstrii sacri' ai scenei, atentia lor s-a deplasat repede catre vedetele de cinema, cu impact publicitar mai larg si mai puternic. Givenchy o imbraca pe Audrey Hepburn, nu pe Tallulah Bankhead. Costumele actorilor de scena sunt concepute acum de catre scenografi profesionisti si doar in mod exceptional de catre creatori de moda. Cand Catalin Botezatu a realizat costumele spectacolului Marchizul de Sade de la Teatrul Odeon, impresia a fost ca acuratetea desenului si veridicitatea materialelor, amandoua exagerate, mai mult au daunat decat au ajutat. In schimb, Doina Levintza, pentru care si strada e o scena, reuseste sa marcheze, prin personalitatea sa, ambele spatii.

"Ideea pe care omul si-o face despre frumos se intipareste in toata gateala lui, ii boteste sau ii scrobeste haina, ii rotunjeste sau ii indreapta tinuta si, cu timpul, se insinueaza subtil in trasaturile chipului. Omul sfarseste prin a semana cu ceea ce ar vrea sa fie", scria Baudelaire.

Idealul uman de frumusete catre care tinde o anumita colectivitate, la un anumit moment dat al istoriei sale, devine, astfel, idealul estetic al epocii. Acest ideal, general-valabil angreneaza rezultantele sociale si economice, cutumele societatii respective si defineste caracterologic natia si timpul pe care le reprezinta. Atent la comportamentul uman, un alt titan al literaturii franceze, Honore de Balzac, declara ca un cercetator interesat de costumele unui popor, este nevoit sa studieze, in primul rand, "istoria cea mai nationala cu putinta" a acelui popor. De milenii, vesmantul, care la origini aparuse doar pentru a-l apara pe om de vitregiile naturii, devine simbolul situatiei economice si politice ale unei natii sau a unei grupari sociale si diferentiaza radical clasele (este evidenta tendinta utilitara a vesmintelor populare si faptul ca ele nu sufera transformari majore, in decursul timpului). Mai mult decat atata, "fiecare cultura si-a conturat chipul unui erou preferat, a carui infatisare si fizionomie morala a fost descrisa in literatura si teatru si a fost reprezentata concret in picturile si sculpturile marilor maestri."Fiecare epoca este, deci, dominata de acest important erou, iar vizualitatea epocii respective se regaseste in idealul de frumusete reprezentat de eroul in cauza ca, de pilda, in antichitate, Apollo sau Venus. Omul va dori sa-i semene eroului in infatisare, in fapte si, astfel, va lua nastere un nou "look", un nou stil, o noua moda care, toate, se vor rasfrange asupra vietii cotidiene, asupra comportamentului socio-politic, asupra spiritualitatii si a artei, in general. A-i semana eroului, a-i semana naturii, nu inseamana altceva decat a-i lua in stapanire. Una dintre vocatiile civilizatiei este aceea de a sluji si a lua in stapanire realul
"Nu e mimesis-ul baza unei estetici ?" se intreaba Rene Huyghe, in "Dialog cu Vizibilul". Nu e frumusetea scopul suprem al omului si al artistului ?! se intreaba teoreticienii si esteticienii.

Prin lucrarea mea am dorit sa sugerez ca simturile , trairile si starea de spirit se pot transpune in vesminte, ca , costumul nu este doar un semn social sau o nevoie, ci un spectacol. Viata este un spectacol iar noi suntem personajele principale.