Ametelile sl vertijul

AMETELILE Sl VERTIJUL

Ametelile sunt un simptom foarte frecvent. Cele mai variate senzatii sunt descrise de bolnavi cu acest termen: astenie (senzatie de oboseala prelungita, nejustificata de efort prealabil si care nu cedeaza la odihna), nesiguranta, tulburari minore de echilibru, perturbarea relatiilor spatiale, greata, intunecarea tranzitorie a vederii, senzatia de cadere la asumarea pozitiei ortostatice, fosfene etc. Este recomandabil ca senzatia sa fie analizata nuantat de medic. "Ametelile' se intalnesc in cele mai variate situatii, de la afectiuni oculare (tulburari de refractie, glaucom, pareze ale muschilor oculari), afectari ale proprioceptorilor, in alcoolism cronic, pelagra, anemii megaloblastice, tabes etc, la afectiuni cardiovasculare (hipertensiune arteriala paroxistica, hipotensiune, mai ales ortostatica tulburari de ritm cardiac, bloc atrioventricular, stenoza aortica, anemii posthemoragice etc), ale sistemului nervos central (echivalente epileptice, tumori cerebrale, migrena, traumatisme craniene, etc), afectiuni endocrine (hipotiroidie, tetanie, hipoglicemie), psihonevroze. Valoa­rea lor diagnostica este foarte relativa.

Vertijul este senzatia de rotire a spatiului, de invartire, care se pas­treaza si daca bolnavul inchide ochii. Se insoteste frecvent de greata si varsaturi. In general sugereaza o afectiune ce intereseaza analizorul vestibular, de la organul de simt (urechea interna) nervul acustico-vestibular la centrii din trunchiul cerebral. Se asociaza frecvent cu hipoacuzie de partea afectata.

Vertijul se intalneste in mod frecvent in labirintitele acute, virale sau toxice, asociat cu nistagmus, tinnitus, hipoacuzie tranzitorie.

Nistagmus-ul se manifesta sub forma unor miscari caracteristice ale globilor oculari, bruste, repetitive, cu o faza lenta si revenire rapida in pozitia initiala.

Tinnitus-ul este o acufena persistenta ("vajait in urechi').

Se intalneste in traumatisme labirintice (fractura a stancii temporalului, comotii cerebrale, chiar prin unele zgomote foarte intense). In afectarile vasculare arteriale sau venoase ale labirintului fenomenele sunt mult mai intense si persistente (apoplexia labirintica). Hidrops-ul labirintic (sindromul Meniere) cu etiologie necunoscuta se manifesta cu ver­tij survenind in accese cu durata de la mai multe minute la cateva ore, cu hipoacuzie.

Tot ca o manifestare labirintica caracteristica este pierderea brusca de tonus postural cu caderea bolnavului, fara pierderea cunostintei, cu revenire imediata - "drop attack'.