Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
ARTERA CAROTIDA INTERNA

ARTERA CAROTIDA INTERNA



ARTERA CAROTIDA INTERNA

ACI incepe de la bifurcatia arterei carotide comune, la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroidian, si urca perpendicular in fata proceselor transverse ale primelor trei vertebre cervicale catre orificiu carotidian din portiunea pietroasa a osului temporal, ascensioneaza apoi prin canalul carotidian, iese prin foramen lacerum, are traiect pe langa seaua turceasca, si in vecinatatea proceselor clinoidiene anterioare, strabate dura mater si se divide in ramuri terminale (Danaila L., 2001; Williams P., Warwick R., 1994)

ACI prezinta patru portiuni:

-I-a sau cervicala este portiunea unde

carotida interna trece prin triunghiul carotidian si spatiul retrostilian impreuna cu vena jugulara si nervul vag, fiind dispusa medial de muschiul sternocleidomastoidian si lateral de faringe, inaintea apofizelor transverse ale vertebrelor cervicale. La nivel retrostilian artera carotida interna vine in raport cu nervii bulbari care ies prin gaura rupta posterioara (IX, X, XI) si gaura condiliana (XII).



-II-a sau interpietroasa corespunde cu canalul carotidian, urmandu-i traiectul. Portiunea interpietroasa impreuna cu cea infra- si supracavernoasa corespunde primelor trei segmente (C-1, C-2, C-3) din cele sase, restul segmentelor C-4, C-5, C-6 reprezentand segmentul intermediar, respectiv iesirea din sinusul cavernos. Traiectul intracranian are forma literei “S” realizand sifonul carotidian (Egaz Moniz-1927).

-III-a este portiunea cavernoasa, aflata in interiorul sinusului cavernos, lateral de artera carotida interna. La acest nivel se afla nervul VI, iar pe peretele extern al sinusului- nervul III si nervul IV impreuna cu ramura oftalmica a nervului trigemen.

- a IV-a este cuprinsa intre punctul de iesire din sinusul cavernos si punctul de emergenta al ramurilor sale terminale. Dupa iesirea din sinusul cavernos, perforeaza duramater, devenind subdurala, se inflecteaza inainte si inapoi, trece printre nervii II si III, ajungand in dreptul spatiului perforat anterior, sub lobul frontal, in dreptul bandeletei si radacinilor olfactive si a extremitatii mediale a scizurii lui Sylvius.

Cea mai importanta ramura colaterala, artera oftalmica, porneste din ACI imediat la iesirea din sinusul cavernos, insoteste nervul optic, cu care trece prin gaura optica; la 10 mm inapoia globului ocular emite artera centrala a retinei. De asemenea, da ramuri pentru glanda lacrimala, muschii oculomotori, pleoape, regiunea etmoidala. Ramura terminala a arterei oftalmice este artera nazala, care se anastomozeaza cu artera angulara (ramura terminala din artera faciala).

La nivel cerebral, ACI se ramifica in: artera cerebrala anterioara (ACA), artera cerebrala medie (ACM), artera coroidiana anterioara (ACorA), artera comunicanta posterioara (AComP).

1.1.2.1 Artera cerebrala anterioara (ACA) este cea mai distala ramura a ACI, avand 2 portiuni: bazala (precomunicanta) si interemisferica (postcomunicanta).

La nivelul zonei de trecere dintre portiunea bazala si cea interemisferica, cele doua ACA sunt unite prin artera comunicanta anterioara.

Teritoriul de vascularizatie al ACA este divizat in: medial lenticulo-striat, ramuri pericaloase, ramuri emisferice cerebrale.

- Arterele lenticulo-striate mediale includ: artera recurenta HEUBNER si ramuri bazale ale ACA. Artera recurenta HEUBNER vascularizeaza partile anterioare ale putamenului si nucleului caudat precum si partea antero-inferioara a capsulei interne. Lezarea acestei artere determina deficit motor al fetei contralateral si al bratului, fara pierderea sensibilitatii, ocazional putand aparea dizartrie. Mersul este schiopatat, datorita dificultatilor de initiere a miscarilor. Ocluzia bilaterala determina o alterare profunda a activitatii mentale, conducand la mutism akinetic. Ramurile bazale vascularizeaza fata dorsal a chiasmei si hipotalamusului, lezarea acestora determinand anomalii in termoreglare, dereglari hidroelectrolitice si ale ritmului somn- veghe (Lazorthes G., et al. 1956).

- Arterele caloase pleaca din ramura pericaloasa a ACA, penetreaza fata superioara a corpului calos, si se extinde inferior in septul pellucid. Lezarea acestora determina izolarea limbajului dominant emisferic stang de la emisferul drept, putand cauza apraxia ideomotorie.

Arterele emisferice cerebrale, reprezentate prin noua ramuri, fiecare vascularizand un segment al suprafetei mediale a emisferelor. Infarctul partii anterioare a ariei sincronizarii motorii produce deviatia ochiului conjugat contralateral; afectarea partii posterioare induce afectarea coordonarii ochiului contralateral, a miscarii capului si trunchiului.

Aria functiei motorii este vascularizata de ramurile paracentrale, afectarea lor duce la deficit motor in membrul inferior contralateral; daca leziunea este bilaterala, apare incontinenta.

Ariile senzoriale sunt vascularizate de ramurile paracentrale si ramurile parietale superiore si inferioare. Lezarea partii anterioare a ariei senzoriale diminua, dar nu aboleste aprecierea modalitatilor senzoriale (tactil, durere); lezarea partii posterioare determina stereognozia, grafestezia si diminua discriminarea a doua puncte apropiate (Buruian M., 2006).



1.1.2.2 Artera cerebrala medie (ACM) este cea mai voluminoasa ramura din axul ACI, atat prin calibru, cat si din punct de vedere functional.

ACM prezinta doua portiuni: portiunea bazala (sfenoidala) si portiunea emisferica (insulara, operculara, terminala).

Principalele ramuri emise de ACM sunt: corticale (pentru suprafata convexa a lobilor frontal, parietal, temporal si insular) si centrale (perforante) care trec prin substanta perforanta anterioara la thalamus, nucleii bazali si capsula interna. Teritoriul de vascularizatie al ACM poate fi divizat in doua grupe: ramuri arteriale lenticulo - striate laterale (ale ganglionilor bazali si tractusurilor adiacente) si ramuri emisferice ale convexitatii cerebrale (Arseni C., 1982).

Leziunile vasculare striate afecteaza miscarile, senzatiile tactile, vorbirea si vederea. Deficitul este reprezentat de hemipareza/plegie contralaterala a bratului si/sau membrului inferior. Distrugerea fibrelor senzoriale ale ramurii posterioare a capsulei interne poate creste pragul sensibilitatii tactile, termice, dureroase si vibratorii in partea contralaterala.

Leziunile in teritoriul striat lateral pot produce deficiente ale vorbirii si limbajului: sindromul BROCA (reducerea debitului limbajului, deficiente ale repetarii si numirii, insa cu o intelegere pastrata in mare masura). Lezarea fasciculului arcuat, ce face legatura intre aria cerebrala a lui BROCA (a vorbirii) cu aria WERNIKE (a intelegerii) produce afazie de conducere (deficienta in repetarea cuvintelor sau a frazelor). Deficitul vizual produs este reprezentat de hemianopsia contralaterala homonima completa sau incompleta (radiatia optica traverseaza teritoriul striat dupa originea lui din corpul geniculat lateral) (Buruian M., 2006).

Grupa ramurilor emisferice este repezentata de 10 -12 ramuri corticale majore; cortexul insular este vascularizat de ramurile emisferice majore, situate deasupra sa. Suprafata laterala a lobului frontal, implicata in procesele de judecata, perspicacitate si dispozitie, primeste vascularizatie din ramurile orbito - frontale si prefrontale ale ACM.

Arterele prefrontale si precentrale vascularizeaza aria emisferei dominante, esentiala pentru vorbire, precum si acele parti ale lobului frontal care faciliteaza sincronizarea motorie, inclusiv coordonarea miscarilor ochiului si capului.

Cortexul motor este vascularizat de ramura centrala a ACM, iar cortexul senzorial este vascularizat de ramuri parietale, centrale si anterioare.

Artera parietala posterioara, angulara, occipitala si temporala posterioara iriga o parte din cortex, implicat in emisfera dominanta in procesul 'intelegerii'.

Arterele temporale anterioare si polare vascularizeaza ariile temporale inferioare si o portiune a cortexului insular (Danaila L., 2001).

Leziunile ramurilor emisferice pot produce sindromul opercular a lui FOIX-CHAVANY-MARIE, caracterizat prin dizartrie, disfonie, disfagie si dismasezie, simptome date de intreruperea impulsurilor spre perechile nervilor cranieni V, VI si IX, precum si XII (sindrom de paralizie pseudobulbara).

Leziunile arterelor prefrontale si precentrale duc la afazia motorie a lui BROCA, caracterizata prin reducerea marcata a debitului verbal si scaderea abilitatii repetarii frazelor si numirii obiectelor.


Leziunile arterei precentrale determina imposibilitatea de a privi in directia opusa locului afectat (vascularizeaza acele parti ale lobului frontal care faciliteaza sincronizarea motorie, inclusiv coordonarea miscarilor ochiului si capului)

Leziunile la nivelul cortexului motor produc deficit motor la nivelul fetei, bratului, trunchiului si soldului.

Leziunile care intereseaza vascularizatia cortexului senzorial produc pierderea

sensibilitatii fetei, bratului, trunchiului si soldului. Pierderea senzoriului pozitiei, pierderea localizarii tactile, a stereognoziei, a formei, marimii, texturii, grafesteziei, a capacitatii de discriminrare a doua puncte distincte, pot fi alte semne ale acestor leziuni (Buruian M., 2006).

Leziunile ariei lui WERNICKE produc o simptomatologie impresionanta in functie de nivelul leziunii; lezarea partii ei inferioare este urmata de scaderea perceperii si intelegerii vorbirii, in timp ce lezarea restului ariei duce la scaderea integrarii in limbajul scrisului, vederii si auzului.

Leziunile in partea emisferei dominante vascularizate de artera angulara pot produce un deficit neuropsihic cunoscut sub denumirea de sindrom GERSTSMANN (acalculie, alexie, agnozia degetelor si confuzii stanga - dreapta, asociate uneori si cu afazie) (Arseni C., 1980).

Lezarea arterelor temporale anterioare si polare, care vascularizeaza ariile anterioare temporale si o portiune a cortexului insular, produc midriaza controlaterala, hiperhidroza.

1.1.2.3 Artera comunicanta posterioara (AComP) este o ramura scurta care uneste ACI cu artera cerebrala posterioara (ACP); da ramuri pentru talamus, hipotalamus, bratul posterior al capsulei interne, precum si pentru regiunea corpului Luys si piciorul peduncular (Pendefunda GH., Nemteanu E. 1982).

1.1.2.4 Artera coroidiana anterioara (ACorA) porneste de la suprafata postero - externa a ACI, imediat inapoia ACM, uneori fiind o ramura a acesteia sau a AComP. Teritoriul de vascularizatie al ACorA cuprinde: globus pallidus, zona retrolenticulara a capsulei interne, radiatia optica Gradiolet, bandeleta optica si corpul geniculat lateral (Stamatoiu I, 1982).





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




INFLUENTA ALCOOLICULUI ASUPRA FAMILIEI
OCLUZIA INTESTINALA
EXTRUDAREA SI SFERONIZAREA
NEFROPATIA DIABETICA
Sclera
FIZIOLOGIA CIRCULATIEI CEREBRALE
AFIBRINOGENEMIA EREDITARA (deficitul de F I)
Herpes simplu corneean




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu