Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Boli profesionale datorate expunerii la zgomot

Boli profesionale datorate expunerii la zgomot



Boli profesionale datorate expunerii la zgomot

Din punct de vedere fizic, fenomenele sonore care apar in timpul procesului de munca pot fi sunete sau zgomote.

Sunetul este produs prin vibratia corpurilor sau a moleculelor de aer si se transmite numai printr-o miscare ondulatorie longitudinala capabila sa produca senzatie auditiva. Sunetul poate fi simplu sau compus. Sunetul simplu sau tonul pur este o vibratie aeriana regulata, periodica, difuzata sub forma de unde, iar sunetul compus este o combinatie de tonuri simple, intre care se distinge un ton fundamental si tonuri partiale sau armonice. Frecventa vibratiilor armonice este un multiplu al frecventei tonului fundamental.

Zgomotul este o vibratie neregulata si aperiodica, formata din unul sau mai multe sunete sau tonuri (oscilatii mecanice audibile), care produce o senzatie auditiva dezagreabila, uneori jenanta si care poate sa impiedice comunicarea umana si sa perturbe capacitatea de munca sau chiar sanatatea.

Zgomotul profesional este definit ca “un complex de sunete, cu intensitati si inaltimi variate, cu caracteristici diferite (impulsive, pure audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de transport etc. in timpul desfasurarii activitatii profesionale”.



Proprietatile fizice ale zgomotului sunt:

intensitatea, respectiv calitatea sunetului de a fi mai puternic sau mai slab (masurata in dB). Decibelul este o unitate de masura pe o scara logaritmica, de o marime data de presiunea acustica prin raport la o valoare de referinta normalizata (0,0002 si 10-12 W/m pentru intensitate). In aceste conditii, la un zgomot de 90 dB care are drept sursa functionarea unui utilaj, daca se dubleaza sursa, zgomotul creste cu 3 dB, nu se dubleaza. Daca sunt aduse patru surse identice de zgomot, intensitatea creste la 96 dB.

frecventa, data de numarul de oscilatii intr-o secunda. Frecventa (Hz) determina audibilitatea si inaltimea sunetului.

viteza de propagare, care variaza in functie de mediul in care se transmite.

Capacitatea auditiva umana este cuprinsa teoretic in intervalul 16-20.000 Hz, cu variatii semnificative in functie de varsta  si de starea de sanatate.

Pentru o corecta evaluare a perturbarii activitatii prin zgomot, trebuie cunoscute urmatoarele aspecte:

o      zgomotul neasteptat sau intermitent deranjeaza mai mult decat cel continuu;

o      zgomotele cu spectru bogat in componente de frecventa ridicata deranjeaza mai mult decat cele care au in componenta frecvente joase;

o      activitatile care necesita timp mai lung o atentie sustinuta sunt cele mai sensibile la zgomot;

o      sensibilitatea la zgomot este mai intensa in stadiul de instruire, de asimilare, decat in lucrarile care au devenit de rutina;

o      activitatile repetitive sunt mai putin afectate decat activitatile mintale care necesita o concentrare intensa.

Un zgomot impulsiv este format dintr-una sau mai multe rafale de energie sonora, fiecare avand o durata de aproape o secunda. Zgomotele impulsive corespund tuturor genurilor de socuri, de exemplu lovituri de ciocan, de explozie sau de bang sonic.

Expunerea profesionala la zgomote apare in urmatoarele ramuri de activitate:

minerit (impuscare, perforare, sfaramare s.a.);

transport (avioane, bancuri de proba, garaje);

industria constructoare de masini (sablare, polizare, nituire, stantare, forjare, perforare);

industria textila (tesatorii);

mestesugarit, constructii, industria alimentara, telecomunicatii, centrale electrice.

Zgomotele actioneaza atat asupra aparatului auditiv, cat si asupra organismului ca un intreg, prin efectele lor extraotice.

Expunerea la zgomot profesional poate produce asupra organismului doua categorii de efecte adverse:

q      efecte asupra auzului (specifice), reprezentate de hipoacuzie si surditate profesionala cuprinse in tabelul bolilor profesionale cu declarare obligatorie, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.90/1996.

q      Efecte extraotice (nespecifice), reprezentate de diverse modificari functionale organice pe termen scurt:

o      cresterea frecventei pulsului si respiratiei;

o      hipertensiune arteriala (indeosebi diastolica);

o      cresterea consumului de oxigen la nivelul tesuturilor;

o      cresterea tonusului muscular;

o      scaderea secretiei gastrice;

sau pe termen lung:

o      cardiopatie ischemica;

o      tulburari de ritm cardiac;

o      cresterea rezistentei periferice arteriolare si capilare;



o      tulburari digestive (reducerea peristaltismului gastrointestinal, ulcer gastroduodenal);

o      hipoglicemie;

o      pierdere moderata in greutate;

o      nevroze si alte afectiuni neuropsihice secundare stresului generat de zgomot (modificarea reactiilor emotionale, astenie, dureri de cap, oboseala, iritabilitate crescuta, depresie); declanseaza crize de epilepsie (la cei bolnavi anterior);

o      scaderea capacitatii de munca, a performantei si randamentului, alterarea comunicarii verbale;

o      afectarea relaxarii si somnului, modificari de comportament, violenta;

o      modificari respiratorii (cresterea ventilatiei, eliminarea crescuta a dioxidului de carbon);

o      tulburari auditive (surditate, hipoacuzie profesionala) si vestibulare pronuntate, daca nivelului crescut de zgomot i se asociaza si expunerea la ultrasunete intense; cand intensitatea ultrasunetelor depaseste 100-110 dB pot apare dereglari ale sistemului nervos central si periferic, cardiovascular, precum si alterari ale unor parametri umorali si endocrini.

Actionand timp indelungat asupra celulelor senzoriale din organul Corti, zgomotul profesional de intensitate mare produce lezarea acestora. Rolul lor este de a transforma energia sonora in flux nervos, captat apoi de dendritele primului neuron acustic. Scaderea numarului celulelor senzitive care transforma energia sonora in flux nervos duce la surditate de perceptie (receptie), chiar daca transmiterea sunetelor pana la celulele senzoriale ale organului Corti se face normal.

Zgomotul reprezinta o cauza importanta a cresterii frecventei accidentelor de munca prin impiedicarea perceperii unor semnale sonore, scaderea si distragerea atentiei, scaderea preciziei miscarilor datorita tulburarilor la nivelul reflexelor conditionate ce stau la baza acestor miscari, tulburari de echilibru, tulburari vizuale (scaderea acuitatii vizuale, atenuarea perceperii formelor si culorilor, tulburari de acomodare a vederii si ale miscarilor oculare).

In cele ce urmeaza va fi descris tabloul clinic generat de expunerea profesionala la zgomot, semnificativa ca intensitate si durata.

Oboseala auditiva este un stadiu evolutiv incipient al surditatii profesionale cronice, cu deplasarea temporara a pragului auditiv determinat de zgomot la valori de peste 78 dB(A). Aceasta se constituie in prima ora de expunere, pierderea fiind mai mare la zgomot continuu/impulsiv la frecvente inalte. Are loc o tumefiere reversibila a celulelor ciliate din organul Corti. Recuperarea auzului la incetarea expunerii este proportionala cu importanta pierderii auditive.

Hipoacuzia acuta profesionala (stres acustic acut) apare in urma accidentelor de munca, a expunerii la zgomot foarte intens (explozie) si are drept consecinte: ruptura de timpan, dislocarea lantului de oscioare, degenerescenta ireversibila a celulelor ciliate din organul Corti, surditate instalata brusc, insotita de anxietate, tulburari de memorie.

Formele de hipoacuzie/surditate sunt:

de perceptie: la frecvente joase curbele CA (conducere aeriana) si CO (conducere osoasa) apar normale, fara diferente intre ele, iar la frecvente inalte apar tot fara diferente, dar ambele inregistreaza o cadere;

de transmisie: la frecvente joase curba CA se situeaza sub curba CO, care este normala, iar la frecvente inalte ambele curbe sunt normale, fara diferente;

mixta: la frecvente joase curba CA se situeaza sub curba CO, care este normala, iar la frecvente inalte, ambele curbe se prezinta fara diferente, dar inregistreaza o cadere.

In vederea supravegherii medicale a celor expusi la zgomot este necesara cunoasterea riscului de surditate profesionala. Aceasta presupune cunoasterea nivelului de presiune acustica exprimat in dB (A) nivel acustic echivalent continuu saptamanal la locurile de munca unde exista suspiciunea ca depaseste limita admisa de 90 dB (A), cu corectiile necesare in functie de caracterul zgomotului si de intensitatea solicitarii atentiei.

Tabelul 3.3. Evaluarea functiei auditive.

Caracter de profesionalitate

Hipoacuzie

Surditate

permanent

cronic

bilateral

simetric


perceptie

dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie

data de zgomot profesional (demonstrat)

4000 Hz

deficit auditiv

(scotom auditiv)

≥ 30 dB

500 Hz

1000 Hz

2000 Hz

deficit auditiv

PAM ≥ 25 dB

Hipoacuzia cronica profesionala este un stadiu in care lucratorul aude, nefiind afectata zona conversationala (500-2000 Hz). Se poate instala precoce, dupa o luna de expunere, fiind interesate frecventele inalte (3000-6000 Hz), cea mai importanta fiind cea de 4000 Hz (scotomul auditiv). In timp, scotomul se largeste si se adanceste, fiind prinsa si zona conversationala.

Surditatea cronica profesionala este acel stadiu in care muncitorul nu aude (este interesata zona conversationala). Initial nu este perceputa vocea soptita, vocile ascutite, inalte,  cuvintele ce contin consoane si se urmareste greu o discutie colectiva. In timp, apar ameteli, iritabilitate, insomnie etc. Vocea proprie este perceputa eronat, vorbeste tare, striga (nemodulat).

Hipoacuzia si surditatea profesionala sunt doua stadii ale efectelor selective provocate de zgomot, afectand celulele senzoriale ale organului lui Corti din urechea interna. Histopatologic se constata leziuni diferite la nivelul urechii interne (organului lui Corti) in functie de frecventa si intensitatea zgomotului. Cea mai vulnerabila regiune este cea corespunzatoare frecventei de 4000 Hz.

Pana la instalarea deficitului auditiv sunt parcurse urmatoarele etape:

1. Prima perioada face parte din etapa functionala a oboselii la nivelul acestui analizor, marcata de leziuni cohleare. Deficitul auditiv cu caracter permanent se instaleaza doar in ultima parte a acestei etape si se inscrie pe audiograma la frecventa de 4096 Hz, fiind de pana la 40 dB.

2. In etapa a doua scotomul auditiv se largeste – avand varful la 4096 Hz – si se instaleaza deficitul auditiv permanent.

3. In cea de-a treia etapa se accentueaza deficitul auditiv, scotomul, cu varful tot la 4096 Hz, de aceasta data interesand doua sau trei octave.

In etapele a doua si a treia se poate vorbi de o hipoacuzie profesionala, deoarece deficitul auditiv nu afecteaza zona conversationala, exceptand perioada a treia, in care vocea soptita este perceputa greu.

4. In ultima perioada – de surditate manifesta – se constata o afectare evidenta a conversatiei, persoana in cauza neputand intelege decat dificil convorbirea cu voce tare.

Scotomul auditiv (in trasee audiometrice) nu mai are forma de V, cu varful la 4096 Hz, ci devine o linie oblica prin care se atesta afectarea atat a frecventelor joase (512 Hz), cat si a celor inalte (spre 8192 Hz).

Concomitent se semnaleaza vajaituri in urechi, ameteli, insomnii etc.


Examenul medical la angajare trebuie sa ia in considerare expunerile anterioare la zgomot, boli anterioare ale urechii, tratamente ototoxice (antibiotice, chinina). Acesta consta in efectuarea examenului clinic general, a examenului ORL de specialitate si audiogramei, a carei interpretare o va face medicul specialist. Constituie contraindicatii la angajarea in mediul de munca cu zgomot: bolile cronice ale urechii medii si interne, psihopatii, inclusiv nevroze manifeste, hipertensiunea arteriala stadiul II.

Controlul medical periodic va consta din examen clinic general anual, examen ORL in functie de rezultatul audiogramei (sau la solicitarea medicului de medicina muncii),  audiograma pentru evaluarea adaptarii in munca cu expunere la zgomot (la 14-30 zile de la angajare, apoi la trei luni de la angajare si apoi anual).

Constituie criterii pentru suspiciunea de boala profesionala: aparitia hipoacu-ziei/surditatii, tulburarile labirintice, neurastenia. In cazul depistarii unor contraindicatii medicale, decizia de continuare a activitatii in acelasi loc de munca cu zgomot sau de schimbare temporara ori definitiva a locului de munca se va lua tinand seama de evolutia manifestarilor clinice, intensitatea expunerii actuale la zgomot (care poate s-a diminuat fata de situatia din trecut), varsta (in special cat mai este pana la pragul de pensionare) si de situatia profesionala, de calificarea subiectului respectiv. Se va indica schimbarea locului de munca in special la persoanele tinere si care prezinta o evolutie rapida a pierderilor auditive.

Tratamentul medical este paleativ, deoarece leziunile auditive – odata instalate organic – sunt ireversibile, singura masura terapeutica eficienta fiind depistarea surditatii in stadiul initial si intreruperea expunerii la zgomote intense. Se poate administra vitaminoterapie (de tipul A, B, E), sansurdal, proteze acustice individualizate.

Educatia sanitara a conducatorilor procesului de productie se va face in vederea realizarii masurilor tehnico-organizatorice de reducere a intensitatii zgomotului, in sensul respectarii repausului auditiv (a pauzelor organizate) in spatii silentioase, purtarea mijloacelor de protectie a auzului in mod permanent sau in momente de mare intensitate a zgomotului; limitarea sau suprimarea fumatului, a consumului de alcool, precum si repaus auditiv in timpul celor 16 ore din afara activitatii profesionale.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR PARATIROIDE
SULFATIAZOL - SULPHATHIAZOLUM
Climacteriu (Menopauza) - tratament sanatos
ARTERA CAROTIDA INTERNA
Bronsita cronica - remediu natural
AFECTIUNILE VENELOR - BOALA VARICOASA, FLEBITELE
Degenerescența maculara senila (DMS)
INSTRUMENTAR PENTRU MODELAT CEARA



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu