CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI. COLECTAREA INFORMATIILOR NECESARE PENTRU EVALUAREA RISCULUI SANITAR

CARACTERIZAREA AMPLASAMENTULUI. COLECTAREA INFORMATIILOR NECESARE PENTRU EVALUAREA RISCULUI SANITAR

Obiectivele etapei:

intocmirea schemei conceptuale complete care va permite definirea ansamblului cailor de transfer si de expunere a populatiilor din exteriorul amplasamentului studiat; schema conceptuala constituie o transpunere a conceptul "sursa - vector (cale) - tinta (receptor)";

colectarea valorilor specifice pentru un anumit numar de parametrii; evaluatorul va manifesta un interes deosebit pentru colectarea informatiilor referitoare la acei parametrii care vor avea un efect sensibil asupra rezultatului final; fiecare caz este diferit si va beneficia de o abordare specifica.

1.Colectarea informatiilor in cazul obiectivelor

si activitatilor noi

1.1.Natura informatiilor colectate

identificarea ansamblului de substante periculoase pentru om, susceptibile de a fi emise pe amplasament;

evidentierea fluxurilor de substante periculoase emise, disponibile pentru o parte dintre acestea sau pentru ansamblul lor;

definirea diferitelor tipuri de populatii afectate in functie de varsta, de sensibilitatea, precum si de activitatile desfasurate de acestea in vecinatatea amplasamentului;

identificarea obiectivelor si activitatilor din vecinatatea amplasamentului care:

induc utilizari si activitati sensibile (captari de apa, suprafete de teren cultivate, intinderi de apa amenajate pentru agrement sau pentru piscicultura etc.);

limiteaza sau interzic posibilitatea de a fi utilizate (de exemplu, interdictia de a pescui sau de a utiliza unele intinderi de apa pentru scaldat).

ar putea sa interfereze cu activitatea desfasurata pe amplasamentul studiat

identificarea caracteristicilor fizice ale amplasamentului care pot favoriza mobilitatea poluantilor si/sau expunerea populatiilor.

1.2.Mijloacele si sursele de informare

vizitele efectuate pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia; aceste vizite au ca obiectiv mai buna orientare a campaniilor de prelevare a probelor efectuate in vederea elaborarii studiului de impact asupra mediului; evaluatorul nu se va multumi sa constate prezenta unui factor care limiteaza expunerea populatiilor, ci va verifica eficacitatea acestuia;

dialogul purtat cu administratia si colectivitatile locale pentru a se informa despre eventuala existenta a unor planuri de urbanism si de amenajare a teritoriului; evaluatorul va solicita administratiei locale furnizarea de date privind recensamantul populatiei si schema de amenajare si gestionare a apelor;

colaborarea cu alte institutii si servicii care detin atributii si responsabilitati in domeniul controlului si prevenirii poluarii factorilor de mediu.

2.Colectarea informatiilor in cazul obiectivelor

si activitatilor existente

datele continute in studiul de evaluare a impactului asupra mediului sau in bilantul de mediu.

Datele bibliografice

Cunoasterea datelor privind toxicitatea pentru om a substantelor periculoase identificate permite:

definirea pragului de sensibilitate analitica necesar pentru a realizare o buna corelare a demersului metrologic cu cel toxicologic;

selectionarea substantelor determinante pentru riscurile asociate amplasamentului studiat.

Colectarea informatiilor care caracterizeaza comportamentul poluantilor in diverse compartimente de mediu permite:

luarea in considerare a substantelor care nu sunt produse in mod direct de catre o activitate umana, dar care sunt generate de fenomene de degradare;

cunoasterea cailor preferentiale de transfer a poluatilor;

cunoasterea persistentei poluantului in diverse compartimente de mediu.

4.Selectarea substantelor care trebuie luate in considerare

la evaluarea cantitativa a riscului sanitar

Poluantii "trasori de risc" = substantele toxice selectate pentru cuantificarea riscului, din ansamblul substantelor prezente pe un amplasament

Criteriile utilizate pentru selectarea poluantilor "trasori de risc":

toxicitatea substantei (existenta unor informatii suficiente in literatura de specialitate si in bazele de date, cunoasterea mecanismelor de actiune etc.);

probabilitatea de producere a efectelor asociate prezentei substantei toxice pe amplasamentul studiat;

cunoasterea relatiei doza-raspuns si a gradului de incredere care este asociat acesteia;

monitorizarea prezentei substantei (concentratie, debit emis) pe amplasament;

specificitatea substantei in raport cu sursa studiata;

comportamentul substantei in mediu etc.;

alte criterii (de exemplu, ingrijorarea cu care o anumita comunitate locala o manifesta fata de efectele generate de poluarea cu o anumita substanta toxica).

Observatii:

fiecare criteriu trebuie luat in considerare in paralel cu celelalte, deoarece aceste criterii sunt complementare;

fiecare substanta toxica trebuie analizata in raport cu aceleasi criterii.

Abordari utilizate pentru realizarea demersului de selectare a poluantilor "trasori de risc":

abordarea de tip "substanta": permite realizarea atat a unei evaluari simplificate a riscului (de nivel I), cat si a unei evaluari detaliate a riscului (de nivel II); permite o mai mare libertate de actiune in aplicarea principiului proportionalitatii;

abordarea de tip "efect": implica un studiu complet al toxicitatii ansamblului de substante prezente pe un amplasament; aceasta abordare, care corespunde unei evaluari detaliate a riscului (de nivel II), consta in recenzarea tuturor efectelor potentiale induse de o substanta, nu numai a efectului numit "principal".