Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
DVO

DVO



DVO

Caracteristica fundamentala a bolnavului cu dvo este prezenta sindr obstructive definit prin cresterea resist in caile aeriene la trecerea de aer.

MECANISME REVERSIBILE - DVO

1.hipersecr de mucus caracteriz prin cresterea stratului de lichid ceea ce det rezistenta la flux de aer.Creterea vascozitatii mucusului poate det scaderea VEMS iar in caile mici formeaza dopuri ostructive la niv lumenelor.Se perturba mobilitatea cililor, transportul muco-ciliar si apare ostructia bronsica.




2. Bronhospasmul apare prin :-mecan imune , mecan neurogene(mediate de n.vag), iritanti directi ai mucoasei bronsice.

3. Edemul mucoasei poate fi in cadrul unui proces infectios al mucoasei br sau ca respuns la o reactie locala alergica, ducand la scaderea calibr bronsic si det rezistenta la flux.

4. Ingustarea dinamica in expir-in bolile obstr cr se produce o pozitivare a presiunii pleurale care intr-un loc o egaleaza ppe cea intra bronsica, acest pct –pct de egalizare presionala-ducand la obstructie bronsica.

Hiper activit bronsica este raspunsul bronhoconstrictor exagerat all cailor aeriene la o serie de stimuli fizici, chimici si farmacologici care adminsitrate in aceeasi doza si9 la omul sanatos nu provoaca fenom de bronhoconstrictie.

MECANISME IREVERSIBILE - DVO

1. hipertrofia si hiperplazia cel secretorii-in sindr obstructiv apare o hipetrofie glandulara(ingrosarea peretelui bronsic) si o hiperplazie a cel calciforme.Hiperplaz cel calciforme datorita modif epiteliului si a mucusului scretat aderent det direct sau indirect obstructia cailor mic resp.

2. fibroza bronsica si peribronsica - in urma starlor inflam repetate apar procese fibroase (cauzate de infectii bacteriene virale,iritatii) ce det obstr, strangulari sau deterioarari in caile aeriene mici.

3 .atrofia peretelui bronsic (enfizemul pulmonar) - poate fi la nivelul membranei bazale, cartilaj, muschi neted, glande.Acest proces exlpica sind obsrtuctiv din enfizem.

4. distrugerea cailor aeriene - in emfizem pulm avansat se produc distrugeri ale bronhiolei.Acest proces se produce si in procese supurative.

Silicoza

Este o boala pulmonara profesionala produsa de inhalarea pulberii de siliciu , care poate distruge macrofagul ce s-a fagocitat

Clinic: initial nu se evidentiaa decat tuse, cu expectoratie considerata de bolnav un obicei. Mai tarziu se instaleaza dispneee de efort, imaginea radiografica aratand leziuni intinse. Aglomerarile de praf de siliciu se dispun de obicei in jurul bronhiolelor determinand modificari de distributie a aerului si mai apoi obstructii ale cailor aeriene. In silicoza tulb principala functionala este DVR prin supraincarcarea mecanica a sistemului toraco pulmonar.Fenomenele obstructive care se asociaza pot fi determinate si de suprapunerea BPOC-ului sau prin deformari ale cailor aeriene, aceste procese fiind ireversibile.

Etiologia : inhalarea bioxidului de siliciu.

Simptomele debutului clinic: tuse uscata,dispnee la eforturi mari care se accentueaza progresiv, dureri toracice vagi constrictive si intermitente, astenie, pierdere ponderala, scaderea randamentului.

Simpt de agravare: tonalitate toracica variabila, respiratie lacunara, frecvente raluri bronsice.

Radiografic:

  • Gradul 1 –campuri pulmonare cu aspect de reticulatie fina si accentuarea desenului perihilar si peribronhovascular, in treimea mijlocie apar cateva elem micronodulare discrete.
  • Gradul 2 – domina opacitati micronodulare cu un contur mai regulat sau care realizeaza aspectul de “fulgi de zapada” , diseminate simetric ele respecta varfuriel si zonele latero-bazale.Hilurile sunt marite si prezinta adeseori depozite calcare ganglionare, cu imagine in “coaja de ou”.
  • Gradul 3 – noduli si opacitati pseudotumorale relativ simetrice in treimea mijlocie , zone de hipertransparenta la baze si aderente pleuro-diafragmatice, in masele tumorale pot sa apara imagini cavitare.Hilurile sunt voluminoase.

Explorarea functionala evidentiaza in stadiul incipient bronhospasmul , apoi tulb definitive datotare leziunilor de bronsita cr si enfizem obstructiv.

Forme clinice:

silicoza precoce - la tineri,dupa prafuiri masive, dar scurte, si evolueaza spre exitus in cativa ani

silicoza tardiva - apare dupa mai multi ani de la intreruperea activitatii in conditii silicogene

silicoza unilaterala - foarte rara, este datorataalterarilor preexistente care favorizeaza pe locul respectiv fibroza silicogena.

Complicatii:

  • tuberculoza-in special in stadiile 2 si 3, cu debut insidios.In absenta bacililor Koch, pentru silituberculoza pledeaza leziunile asimetrice. Silitub. are prognostic rezervat, in raport cu gravitatea leziunilor asociate.
  • cordul pulmonar cr- se instaleaza uneori precoce, reprezentatnd una din cauzele de deces.
  • infectiile cailor aeriene-accentueaza sindr obstructiv si agraveaza prognosticul, in formele avansate de silicoza pot deveni fatale.

Diagnostic pozitiv:

  • -bazat pe anamneza profesionala si exam radiografi.

Diagn diferentiat: se face in functie de stadiul bolii:

  • -in stadiul 1 cu fibrozele pulmonare difuze
  • -in stadiul 2 cu granulatia tuberculoasa si miliara carcinomatoasa
  • -in stadiul 3 este greu de identificat un cancer pulmonar care coexistya cu formatiunile pseudotumorale si modificarile hilare

Kineto in bolile care suprasolicita sist toraco-pulmonar

tratam cauzei suprainarcarii mecanice

  • -trataa ortop si chirurg a scolicozei  regim hipocaloric, trat itensiv a pleureziilor-in copilarie(profilatic)
  • -in bolile deja instalate-cifoscolioza-se va insista pt ameliorarea bolii prin gimnastica corectoare, oparatorie,regim dietetic
  • -ca metodologie kineto –ginastica ,masaj, electro cu scop ameliorativ a deficitului functional de la nivel thoracic

ameliorarea ventilatiei alveoare prin:

  • -tratarea cauzelor
  • -cresterea expansiunii localizate-creserea ampl toracice superioara, medie, inferioara; a unui hemitorace, resp abdominala in scopul ventilarii zonelor slab ventilate, aeliorand hypoxia si imbunatatind perfuzia de O2
  • -scaderea travaliului ventilator-prin scadere in greutate la obezi, gimn corectoare a deviatiilor de coloana, limitarea efortului fizic si reeducarea respiratiei tinand cont de gradul de dispnee
  • -cresterea randamentui pompei musculare respratorii-prevenirea oboselii prin reducerea travaliului resirator determina o ventilatie adecvata, tonifierea peretelui abdomal cu ascensionarea diafragmului  va determina un expir cat mai complet cu reducerea volumului abdomeno-toracic

antrenaentl la efort

  • -dispeea de efort este primul semn care este determinat de precaritatea schimbului gazos in repaus
  • -se va testa toleranta la efoort fara admin de O2-prin aceasta rezulta :

o      Bolnavi care sub admin de O2 au toleranta la efort, efortul este contraindicat

o      Bolnavii care suporta bine efortul sub O2 mai mari de 60Watts, se aplica efort dozat in trepte la bicicleta , covor rulant

o      Bolnavul poate atinge cu usurinta intensit de 60 Watts fara O2 fara sa apara intoleranta



4. corectarea gazelor sanguine , restabilirea sensibilitatii centrului resp

-corectarea gazelor sanguine, a CO2

-corectarea acidozei si cresterea sensibilitatii controllui resprator

Se realizeaza prin :

  • -masuri igieno-dietetice-repaus la pat, regim hiposodat, hipercaloric si vitamine
  • -medicatie-diuretice, antibiotice, bronhodilatatoare, mucolitice evitand sedativele
  • -oxigenoterapia-fara a depasi saturatia de 90%
  • -reechilirare psihica-psihoterapie

Tratament kinetoterap in paralizia de nerv radial F3-F5

Nervul radial se desprinde din trunchiul secundar posterior, primind filete de la C5-C6-C7-C8.-T1.

Traiectul nervului: din varful axilei, unde este situat posterior de pachetul vasculo-nervos, trece in loja posterioara a bratului, in santul de torsiune al humerusului (dinauntru in afara), ajunge in santul bicipital extern, unde se divide in doua ramuri: anterioara senzitiva si posterioara motorie.

Radialul este nerv motor pentru muschii: triceps brahial, anconeu, lungul supinator, scurtul supinator, primul si al doilea radial, cubitalul posterior, extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al indexului, al inelarului, scurt si lung extensor al policelui, lungul abductor al policelui.

Ca nerv senzitiv asigura inervatia fetei posterioare a bratului, antebratului si mainii; dar se suprapune cu inervatia senzitiva a altor nervi periferici; zona inervata in exclusivitate de radial este tabachera anatomica.

Acest nerv contine putine fibre vegetative; de aceea , tulburarile vasculo-trofice sunt rare in acest gen de paralizie.

Aspectul clinic: - atitudine de mana in gat de lebada cu antebratul usor flectat pe brat, mana in hiperflexie si pronatie, degetele usor flectate, police in adductie si usor flectat.

Deficitul motor intereseaza:

extensia antebratului pe brat;

flexia dorsala a mainii;

extensia primei falange;

abductia cu extensia mainii;

supinatia.

Mai sunt diminuate: flexia antebratului pe brat datorita interesarii lungului supinator si flexia degetelor, deoarece pozitia utila de flexie a mainii este cu pumnul in extensie.

Teste diagnostice: - pacientul nu poate face:

testul juramantului,

testul salutului militar,

testul de evidentiere a tendonului extensorilor (prin hiperextensia degetelor),

testul vipustii.

Reflexele interesate sunt: tricipital si stilo-radial.

Amiotrofiile intereseaza loja posterioara a bratului si antebratului si lungul supinator.

Tulburarile de sensibilitate sunt reduse si prezente pe fata dorsala a policelui, marginea radiala a mainii, dorsala a antebratului si bratului .

Mana cu paralizie de nerv radial poate prezenta o serie de miscari trucate, care pe de o parte nu trebuie sa incurce diagnosticul, iar pe de alta parte trebuie evitate cu grija in timpul reeducarii motorii. In leziunile definitive, ele sunt promovate, putand reprezenta o solutie de supliere.

Tratament

In caz de compresiuni se va suprima factorul cauzal, reducerea rapida a luxatiei umarului, fracturii humerusului sau eliberarea nervului, cand este inglobat intr-un calus. Daca paralizia este definitiva, asa cum se intampla dupa unele traumatisme grave, se recomanda purtarea unei proteze, care impiedica alungirea extensorilor paralizati si face posibila prehensiunea, mentinand mana in extensie. Uneori se poate face o interventie chirurgicala cu implantatii tendinoase, pentru recuperarea partiala a mainii.

Tratamentul medicamentos consta din administrarea de vitamine din grupul B, fosfobion, stricnina in doze crescand (4-6 mmg / 24 ore).

Dupa efectuarea unui examen clinic si functional atent, care va cuprinde: date somato-antropometrice, goniometrie, testing muscular; in functie de care se va stabili diagnosticul functional; ne vom structura programul de recuperare prin mijloace kinetoterapeutice.

Obiectivele tratamentului kinetoterapeutic:

1. Prevenirea redorilor articulare si a pozitiilor disfunctionale;

2. Mentinerea troficitatii musculaturii flasce;

3. Mentinerea mobilitatii articulare;

4. Prevenirea si tratarea tulburarilor vasculo-trofice;

5. Educarea - reeducarea musculaturii paralizate;

6. Recastigarea functionalitatii si abilitatii;

7. Educarea - reeducarea sensibilitatii;

8. Mentinerea imaginii kinestezice a musculaturii paralizate;

9. Obtinerea unei stari fizice si psihice favorabile.

Reeducarea neuromotorie propriu-zisa - in momentul reinervarii, se lucreaza cu fiecare muschi in parte, astfel:

brahioradialul (lungul supinator) – pozitia este cu antebratul in semipronatie, se cere bolnavului ridicarea pumnului de pe masa, apoi se flecteaza cotul (activ, apoi cu rezistenta);

primul si al doilea radial (extensorii mainii) – kinetoterapeutul sustine mana si pacientul executa extensia cu abductia pumnului (liber, activ, cu rezistenta); din aceasta pozitie de extensie cu abductie, se executa miscari de deschidere a pumnului (stimulare a sinergistilor); cu pumnul in extensie maxima, se executa contractii izometrice ale lungului supinator; cu antebratul in semipronatie si pumnul extins, se executa flexia pumnului urmata de extensia lui, fara pauza intre repetari (miscarea de intindere pentru stimularea proprioceptiva);

cubitalul posterior – se antreneaza miscarea de extensie cu adductia pumnului si flexia primei falange a auricularului urmata de abductia lui;

extensor comun degete – mana cu palma sprijinita pe masa, degetele flectate se va incerca abductia si hiperextensia degetelor; mana sanatoasa mentine in extensie pumnul afectat si se fac extensii ale degetelor; cand se incep exercitiile cu rezistenta, se va lucra pe falanga proximala, apoi a II-a si a III-a; activitatea sinergica este de abductie si adductie a degetelor, care se fac initial liber, apoi cu rezistenta;



lungul si scurtul extensor police – pozitia de plecare este cu extensia primei falange si flexia falangei a doua; se efectueaza extensia falangei distale; cu antebratul sprijinit pe masa in semipronatie, se fac miscari de extensie a policelui din articulatia carpometacarpiana, din MCF si IF; pensa in 'O' police index;

abductor lung al policelui – se executa aceleasi miscari, dar cu policele in abductie; abductie impotriva rezistentei police-police; mana cu fata dorsala pe masa, se executa abductia policelui, mana cu palma pe masa, se ridica aceasta cu toate articulatiile in extensie (pumn, degete, police), mentinandu-se paralela cu masa (se stimuleaza toti extensorii inervati de radial).

Tehnici, procedee si metode folosite pentru atingerea obiectivelor propuse.

Posturare in pozitie functionala, folosind orteza pentru mana cazuta.

Aplicatii de caldura.

Hidro-kineto-terapia (mobilizari pasive si autopasive in apa calda).

Masaj tonifiant al intregii musculaturi flasce folosind toate procedeele si tehnicile cunoscute.

Manevre de intindere pasiva a musculaturii paralizate de scurta durata pentru declansarea contractiei musculare ('strech-reflexul').

Exercitii analitice in ordinea: triceps si anconeu, lungul supinator, primul si al doilea radial, scurtul supinator, cubitalul posterior, extensorii comuni ai degetelor, extensorii lung si scurt ai policelui, ca si lungul abductor al policelui.

Electroterapia - folosirea curentilor stimulo-motori.

Scripetoterapia - mobilizari autopasive.

Tehnici de facilitare neuro-musculara si proprioceptiva ca: IL, CR, SI; marind in acelasi timp efectul lor prin asocierea elementelor facilitatorii ( vibratii, atingerea cu calupul de gheata, periajul etc.)

Mobilizarea intregului membru superior pe schemele D1E si D2E.

Exercitii de tip controlateral pentru promovarea extensorilor cotului, pumnului, degetelor.

Exercitii pentru celelalte segmente (cap si gat, trunchi, membre inferioare), efectuate in fata oglinzii.

Exercitii de respiratie libera si asociate cu miscari ale membrelor superioare si membrelor inferioare.

Exercitii cu obiecte si aparate portative.

Exercitii la aparate.

Exercitii pentru educarea-reeducarea sensibilitatii, a stereognoziei.

Pe masura ce apar contractii musculare, semn al reaparitiei reinervarii, se introduc:

Exercitii pasivo-active, apoi active asistate urmate de exercitii active fara gravitatie apoi antigravitationale.

Exercitii pentru educarea-reeducarea prizelor si a pozitionarii mainii in toate planurile si la diferite distante de corp pentru executarea diverselor activitati.

Exercitii pentru educarea-reeducarea activitatii combinate a celor doua maini.

Terapia ocupationala: se folosesc orteze pentru mentinerea extensiei degetelor (desi se limiteaza folosirea maxima a mainii si pumnului). In primele doua saptamani se executa activitati usoare. Se va urmari ca forta arcurilor ortezei sa nu depaseasca forta flexorilor degetelor, deoarece pacientul va si tentat sa foloseasca compensator flexia pumnului si ulterior va fi greu de corectat acest stereotip format (flexie pumn si apoi flexie degete). In primele saptamani se recomanda: impletitul, tricotaj, modelaje din argila, lucrul cu razboiul (se lucreaza in asa fel incat gravitatia sa ajute extensia), croitorie, goblen, gradinarit, constructie, etc. Dupa reinervare se renunta la orteza si se folosesc miscari in care flexia degetelor este urmata de extensie (jocul de dame, cu piese magnetice si placa verticala, vopsit cu pensula).

Ritmul de refacere a nervului radial este de 1mm/zi; iar timpul de recuperare in caz de paralizie este de aproximativ 1an si 6 luni.

Tratament kinetoterapeutic in pareza de SPE F2-F4

Nervul sciatic popliteu extern (SPE) la nivelul regiunii poplitee, inconjoara capul peronierului si se imparte in 2 ramuri terminale:

- nervul musculo-cutanat pentru lungul si scurtul peronier care efectueaza flexia dorsala, abductia si rotatia externa a piciorului. Senzitiv inerveaza fata dorsala a piciorului cu exceptia marginii externe si a ultimei falange a degetelor.

- nervul tibial anterior ce inerveaza muschiul gambier anterior, extensorul comun al degetelor, extensorul halucelui si pediosul; care efectueaza flexia dorsala, adductia, rotatia interna a piciorului si extensia degetelor.

Simptomatologia :

  • dintr-un sindrom de neuron motor periferic (diferit motor localizat, hipotonie, abolirea ROT, atrofii si uneori fasciculatii),
  • un sindrom senzitiv periferic (parestezii, nevralgii, tulburari de sensibilitate obiectiva in teritoriile aferente)
  • manifestari vegetative si trofice (cianoza, edem, oprirea cresterii unghiilor si a parului, ulceratii, modificari ale troficitatii osoase).

Aspectul clinic:

piciorul este cazut, balant, rotat intern, addus;

hipotonie in loja antero-externa a gambei;



in mers bolnavul stepeaza, adica flecteaza exagerat gamba si coapsa datorita imposibilitatii de flexie dorsala a piciorului ;

bolnavul nu poate efectua flexia dorsala a piciorului (nu sta pe calcai), ridicarea marginii externe, abductia piciorului;

nu poate bate tactul cu varful piciorului;

cand bolnavul se sprijina pe un singur picior, tendoanele extensorilor degetelor, ale peronierilor si tibialul anterior sunt bine proieminente de partea sanatoasa, in schimb sunt sterse de partea paralizata (proba statiunii unipede a lui Fromment);

Daca bolnavul in ortostatism, picior langa picior, este impins inapoi, se observa cum varful piciorului sanatos se ridica de pe sol (pentru mentinerea echilibrului), in timp ce piciorul paretic ramane in urma cu acesta miscare (semnul Lupescu);

mers stepat;

imposibilitatea de statiune pe calcai;

extensia primei falange;

discrete tulburari senzitive pe partea laterala a gambei si pe cea dorsala a piciorului;

reflexele ahiliene si medio-plantare sunt conservate.

apar tulburari trofice pe fata antero-externa a gambei si fata dorsala a piciorului, cu exceptia marginii externe a piciorului

Obiective

Prevenirea deviatiilor piciorului, mai ales cea in equin

Mentinerea mobilitatii articulare a gleznei si degetelor,

Prevenirea,tratarea tulburarilor vasculo- trofice,

Educarea-reeducarea musculaturii paralizate, mentinerea tonusului si cresterea acestuia pe masura ce se produce reinervarea.

Mentinerea pasiva a engramelor motorii deficitare

Recuperarea functionalitatii piciorului in cadrul kineticii de mers si stabilitatii ortostatice

Ortezarea invaliditatii in cazul unor paralizii definitive. Este vorba de paralizia de SPE, pentru care se confectionaza orteze dinamice (ghete cu arc pentru ridicarea piciorului in mers).

Tehnici,mijloace :

  • Posturari in pozitie neutra a piciorului.
  • Utilizam perne,diferite paturi, diferite elemente specifice sau improvizate pentru pastrarea piciorului o perioada cat mai indeli=ungata in pozitie corectiva,hipercorectiva chiar.
  • Mobilizari pasive atat la nivelul gleznei cat si a degetelor, punand accent pe mobilizarile in directia flexiei plantare si eversiei.
  • Elemente de streching.
  • Aplicarea unor orteze.
  • Posturari in declive
  • Gimnastica Burger
  • Aplicarea de bandaje de compresiune in scop circulator.
  • Masaj circulator,stimulativ.
  • Aplicarea de intinderi de scurta durata(strech reflex)

o      -Fara gravitatie la F2-F3

o      -Cu gravitatie F3-F4

  • Exercitii imaginative pentru miscarile abolite'
  • Folosirea tehnicilor de facilitare CR, IL, SI, la nivelul membrului interesat

o      CR la forta 2-3 : se aplica intinderi rapide cu piciorul scos de sub actiunea gravitatie(ecubit laterat pe partea sanatoasa,plan talcat sub picior)

o      CR la forta  3-4 : intinderi rapide din DD initial,sau sezand,stimuland contractia musculara sub actiunea gravitatiei.

o      SI : din sezand se cere pacientului sa execute extensia genunchiului,la un unghi de extensie aplica izometri pe miscarea de extensie,cerand pacientului sa execute flexia dorsala.Stimulam flexia dorsala(tibialanterior) prin iradiere de la muschiul cvadriceps.

  • Exercitii contralaterale, pentru promovarea inductiei pozitive in musculatura paralizata;
  • Exercitii de activare musculara in cadrul diagonalelor Kabat
  • Exercitii in lant kinetic inchis si deschis ;
  • Exercitii de mers pe teren variat.







Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




DIMENSIUNEA PSIHOLOGICA SI PSIHOPATOLOGICA A SINDROMULUI METABOLIC SI A DIVERSELOR SALE COMPONENTE
Hipomenoreea - trateaza naturist
Avortul spontan
PROTEZA TOTALA IMEDIATA
Ambliopia
Cimenturile ionomere de sticla (CIS)
Azbestoza
CHISTUL MEDIAN PALATINAL




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu