Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
EDENTATIA TOTALA

EDENTATIA TOTALA




EDENTATIA TOTALA

CAMPUL PROTETIC EDENTAT TOTAL

Reprezinta totalitatea tesuturilor care vin in contact cu proteza mobila sau mobilizabila, cu alte cuvinte, teritoriul biologic pe care se aplica proteza.

CAMPUL PROTETIC MAXILAR



Se imparte in:

A. Zona de sprijin - substratul osos

B. Zona de succiune sau de inchidere marginala

A. ZONA DE SPRIJIN are substratul osos reprezentat de:

1. Crestele alveolare edentate

2. Tuberozitatile maxilare

3. Bolta palatina - substratul osos

1. Crestele alveolare edentate rezulta din apofiza maxilara dupa extragerea dintilor.

Caracteristici ale crestelor alveolare obtinute in decursul evolutiei lor:

Creste inalte retentive asociate cu o bolta adanca

Creste neutre asociate cu bolta de inaltime medie

Creste neretentive asociate cu o bolta plata


2. Tuberozitatile maxilare sunt situate in regiunea posterioara a apofizelor alveolare.

Rol important in mentinere si stabilizarea protezei

Caracteristici ale tuberozitatilor maxilare:

     Retentive

     Neutre

     Neretentive sau sterse

Retentivitatea tuberozitatilor poate exista in sens:

     Vestibulo-oral

     Sagital

     Ambele sensuri

3. Bolta palatina rezulta din unirea apofizelor palatine ale osului maxilar, situate in cele 2/3 anterioare ale boltii palatine, cu lamele orizontale ale oaselor palatine situate in 1/3 posterioara a boltii.

     Pe linia mediana a boltii palatine se intalneste o proeminenta osoasa numita torus palatin - acoperit cu o mucoasa subtire, sensibila.

     Acoperirea intima a acestei formatiuni favorizeaza aparitia frecventa a leziunilor de decubit si producerea fracturii protezei - se recomanda folierea acestei zone.

     Torusul maxilar are importanta protetica atunci cand vine in contact sau intersecteaza linia de reflexie a valului palatin deoarece se obtine greu etanseizarea protezei in aceasta zona.

Dupa Landa exista 5 variante de torus:

Situat in 1/3 posterioara ale palatului de forma rotunjita

Situat in 2/3 posterioare ale palatului de forma alungita

Situat in cele 2/3 anterioare ale palatului destul de bine reprezentat

In 1/3 anterioara a palatului

Se intinde de la gaura palatina anterioara pana la limita distala a palatului dur.

     Suprafata de sprijin poate suporta presiuni masticatorii destul de mari - 1,265-1,687kg/cm2 (dupa Nagle si Sears) - suficienta pentru masticatie la edentatul total.

     Astfel trebuie evitata transmiterea unor presiuni prea mari prin intermediul protezelor, presiuni care produc resorbtia osoasa si hiperplazia mucoasei acoperitoare.

     O proteza instabila sau una care preseaza excesiv si inegal campul protetic duce frecvent la resorbtia osului.

     Substratul mucos al campului protetic maxilar este constituit din mucoasa care acopera crestele edentate pe bolta palatina - zona de sprijin - denumita mucoasa fixa.

     La nivelul boltii palatine se intalnesc rugile palatine - in numar de 3-7 perechi.

B. ZONA DE SUCCIUNE SAU DE INCHIDERE MARGINALA este reprezentata de mucoasa pasiv mobila cu o latime de 1-3 mm situata in apropierea fundurilor de sac vestibular mai aproape de versantele crestelor.

Face trecerea la mucoasa mobila care nu poate fi acoperita niciodata de proteza, dar se poate aplica pe fata externa a protezei, perfectand inchiderea marginala.

CAMPUL PROTETIC MANDIBULAR

Se imparte in:

A. Zona de sprijin

B. Zona de succiune

A. ZONA DE SPRIJIN are un substrat osos reprezentat de creasta edentata mandibulara, mult mai redusa ca la maxilar

Aceasta zona este delimitata :

     vestibular de linia oblica externa - sediul insertiei inferioare muschiului buccinator

     lingual de linia oblica interna -sediul insertiei muschiului milohioidian

Caracteristic ale crestei edentate mandibulare:

     Creasta proeminenta, bombata, inalta - rar intalnita



     Creasta plata, caracterizata prin atrofie pana la nivelul liniei oblice externe sau interne

     Creasta negativa - in locul proeminentei se afla o suprafata concava nefavorabila tratamentului protetic.

Elemente anatomice cu importanta protetica situate pe fata externa a corpului mandibulei:

Gaura mentoniera - orificiul de iesire al nervului mentonier, situata la nivelul raradcinilor PM1 si PM2. aceasta in urma resorbtiei osoase poate ajunge intr-o pozitie superioara - in contact cu baza protezei.

Linia oblica externa - limita pana la care se produce atrofia osoasa - marginea protezei neputand fi trecuta de aceasta linie.

Fata interna a corpului mandibulei prezinta elemente anatomice cu importanta protetica:

Tuberculii genieni - situate imediat in apropierea liniei mediane pe care se insera m. genioglos si m. geniohoidieni.

Linia oblica interna - pe care se insera m. milohioidian cu directie in sus si inapoi configurand astfel marginea linguala interna

Torusul mandibular - situata in dreptul premolarilor.

Tuberculul piriform - ia nastere in urma extractiei M3 in locul trigonului retromolar.

ZONA DE SPRIJIN mandibulara este delimitata:

     Posterior de tuberculul piriform.

     Lingual, plecand dinspre posterior spre anterior zona de sprijin este delimitata de:

     Nisa linguala retromolara - in dreptul tuberculului piriform folosit uneori pentru extensia protezei;

     Spatiul lingual lateral, unde proteza se intinde uneori mai jos de linia milohiodiana

     Zona linguala centrala.

     Substratul mucos al zonei de sprijin mandibulare este mai putin aderent putand forma cute, bride longitudinale paralele cu creasta.

Evidentierea spatiului din zona glandei sublinguale cand limba este relaxata.

B. ZONA DE SUCCIUNE - este reprezentata de mucoasa pasiv mobila cu o latime de 1-3 mm situata pe versantele vestibulare ale crestelor edentate in apropierea fundului de sac vestibular.


Zona de succiune

MUSCULATURA CAMPULUI PROTETIC

MUSCULATURA EXTERNA vine in contact cu marginile protezei si cu suprafata sa vestibulara. Este constituita din 2 muschi cu directia fibrelor orizontale, care prin contractie contribuie la stabilitatea protezei:

     Muschiul buccinator

     Muschiul orbicular al buzelor

MUSCULATURA INTERNA vine in contact cu marginile si suprafata orala a protezei.

Este reprezentata de:

Limba - care se aplica in timpul functiilor de deglutitie, fonatie, masticatie pe fata orala a protezelor.

ELEMENTELE COMPONENTE ALE PROTEZEI TOTALE

PROTEZA TOTALA este formata din BAZA SI DINTI ARTIFICIALI.

BAZA PROTEZEI


DINTII ARTIFICIALI

BAZA PROTEZEI este acea parte a protezei care se aplica pe maxilarul edentat, fixeaza dintii artificiali si transmite presiunile masticatorii prin intermediul mucoasei osului maxilar. Se confectioneaza din rasini acrilice de culoare apropiata mucoasei.

Prezinta 2 suprafete:

     Interna

     Externa

BAZA PROTEZEI TOTALE SUPERIOARE - aproximativ 2 mm

Portiunea din baza care acopera

bolta palatina

Portiune din baza

care acopera crestele alveolae

cu aspect de sei

Marginile vestibulare ale

protezei - convexe






Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.