Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
EXPLORAREA FUNCTIONALA A HIPOFIZEI

EXPLORAREA FUNCTIONALA A HIPOFIZEI



EXPLORAREA FUNCTIONALA A HIPOFIZEI

Cei doi lobi ai hipofizei, sunt doua organe aparte, cu secretie si actiune diferita. Hipofiza dirijaza direct prin produsele sale, glanda tiroida, corticosuprarenalele si gonadele, iar cu restul glandelor, intretine relatii indirecte.

Prin intermediul hipotalamusului, hipofiza este in legatura cu scoarta cerebrala, precum si cu sistemul neurovegetativ, ocupand un loc central in echilibrul neuroendocrin.

EXPLORAREA HIPOFIZEI ANTERIOARE

Examenul radiologic al scheletului prevede radiografia craniului fata si profil si evidentierea seii turcesti. La oase radiografiile se completeaza cu sectiuni tomografice in plan frontal si sagital. Examenul radiologic scoate in evidenta unele semne determinate de procesele tumorale ale glandei.

Radiografia oaselor lungi dau deficiente functionale ale hormonului somatotrop.

Examenul oftalmologic evidentiaza unele modificari morfologice si functionale ale analizatorului optic, date de tumorile hipofizare, care comprima caile optice. Se face acuitatea vizuala, determinarea campului visual si se masoara tensiunea intraoculara.



Dozarea stimulinelor hipofizare se face din sange si urina. Recoltarile se fac fara substanta anticoagulanta, 10-20 ml sange prin punctie venoasa, dimineata pe nemancate. Recoltarea de urina se face pe 24 de ore, din cantitatea totala se trimite la laborator o proba de 200ml, indicand cantitatea totala din care a fost trimisa.

Testul cu cortizon pune in evidenta hiperfunctia lobului anterior al hipofizei. Se determina eliminarea 17-cetosteroizilor in urina, apoi se administreaza zilnic cate 100mg cortizon sau 40 mg preduison timp de 3-5 zile. In fiecare zi si in ziua dupa intasupunerea cortizonuli, se repeat determinarea 17-cetosteroizilor. In caz de hiperproductie de ACTH  cu hiperplazia secundara a corticosuprarenalei, eliminarea steroizilor, anterior crescuta, acum scade pentru ca cortizonul inhiba productia de ACTH.

Studiul starii functionale a glandelor endocrine, dirijate de hipofiza, arata modul de actiune a stimulinelor hipofizare la periferie.

Explorarea hipofizei posterioare consta in urmarirea eliminarii hormonului antidiuretic- adiuretina – depozitata in hipofiza posterioara, care excita tubii renali, marind reabsorbtia apei. In lipsa ei, apare diabetul insipid.

Studiul bilantului hidric prevede masurarea zilnica a cantitatilor de lichide ingerate si eliminate si determinarea densitatii urinei.

Proba de apa si sete pune in evidenta tulburarea capacitatii de concentrare a rinichiului in lipsa hormonului antidiuretic hipofizar.

Tehnica. Proba se face pe nemancate, in pat: la ora 8 se evacueaza vezica si se bea 1l de ceai slab in 15 minute, apoi pana la ora 12 bolnavul urineaza din 30 in 30 de minute. Se determina densitatea fiecarei probe de urina. De la ora 12, bolnavul mananca regim mixt, fara lichide. Urina se recolteaza din nou la orele 16 apoi la 20 si a doua zi dimineata orele8., determinand densitatea la fiecare. Bolnavul e cantarit la inceputul probei, la amiaza si a doua zi dimineata. Proba cere o vointa deosebita, daca apar semne serioase de intoleranta ca: neliniste, somnolenta, cefalee etc., proba trebuie intrerupta, prin administrarea de apa.

In cazul diabetului insipid, urina eliminate are o densitate de 1001-1003, cantitatea de apa ingerata se elimina in prima ora, dupa care se continua eliminarea masiva a rezervelor de apa ale organismului, fiind insotita de scaderea masiva a greutatii corporale.

Proba de incarcare cu clorura de sodiu se determina 8 zile de-a randul concentratia de clorura de sodium in urina in toate probele rezultate. Apoi se dau bolnavului zilnic cate 5 gr de clorura de sodium, peste regimul avut, continand zilnic determinarea concentratia sari in urina. Bolnavul bea apa la discretie.

La indivizii sanatosi, concentratia sari in urina, creste.

In insuficienta hipofizara posterioara, concentratia sari in urina ramane nemodificata, sarea fiind diluata de apa bauta.

Teste de clearance

Reabsorbtia tubulara a apei stabilita dupa metoda clearance scade foarte mult in diabetul insipid.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDELOR SUPRARENALE

In glandele suprarenale sunt reunite doua organe endocrine cu rol deosebit:

medulosuprarenala care secreta adrenalina;

corticosuprarenala care secreta hormoni care din punct de vedere al activitatii lor se impart in: mineralcorticoizi, glicocorticoizi si hormoni androgeni.

EXPLORAREA CORTICOSUPRARENALEI

Determinarea componentilor din sange si urina. In insuficienta suprarenala sarea scade din serul sanguine sub normal la 560-620mg%, iar concomitant eliminarile de urina cresc. Potasiul din ser creste peste valoarea normala de 16-21mg/100ml ser sanguine, iar eliminarile urinare de potasiu se reduce.

Eliminarile de apa prin rinichi sunt crescute, ceea ce duce la hemoconcentratie, cresc relative proteinele sanguine si hematocritul. Hemoconcentratia duce la o irigare insuficienta a rinichiului care, cu timpul, duce la insuficienta renala, exteriorizata prin cresterea azotului residual. Apa din spatial extracelular se deplaseaza in spatial intracellular.

Pentru dozarile biochimice din sange, se recolteaza 10 ml sange venos, fara substanta anticoagulanta.

Pentru dozarile din urina, se analizeaza urina din 24 ore adunata in recipiente curate si clatite cu apa distilata.

Determinarea hematocritului - explorarea functionala a sangelui;

Determinarea raportului salivar, urmareste raportul dintre sodiu si potasiu in saliva.

Tehnica : proba se executa dimineata pe nemancate, dupa clatirea gurii cu apa curata fara substante straine. Se aduna intr-un balon saliva secretata intr-un minut si se trimite la laborator pentru dozarea sodiului si potasiului.

Raportul sodiu/potasiu mai mare de 2 denota o insuficienta suprarenala. Proba nu se aplica bolnavilor cu regim declorurat.



Testul de incarcare hidrica Robinson, Power, Kepler.

Acesta evidentiaza intarzierea eliminarii apei ingerate in cursul insuficientei suprarenale si tulburarea de reabsorbtie a clorurii de sodiu.

Tehnica. Bolnavul in cursul unei zile are alimentatie mixta cu lichide dupa nevoie, pana la orele 18 cand se suprima lichidele. La orele 22:30 se goleste vezica si se colecteaza urina pana dimineata la orele 7:30. Bolnavul ramane nemancat la pat. La ora 8:30 goleste vezica din nou dupa care I se da 20ml/kilogram corp, consumata in 45 minute. La orele 9:30-10:30-11:30-12:30 bolnavul urineaza, fiecare mictiune se strange separate si se masoara cantitatea.

Daca una din probele de zi, intrece cantitatea urinarii de noapte insuficienta renala poate fiexclusa, iar daca nici o proba nu intrece cantitatea urinii de noapte, atunci se determina urea si clorul in sange si in urina de noapte.

In insuficienta suprarenala cresc eliminariile de clor si scad eliminarile de uree.

Testarea tulburarilor in metabolismul glucidic

Glicogenul poate fi mobilizat de adrenalina numai cu ajutorul cortizonului. In hipofunctia corticosuprarenala, glicemia este la limita sub limita inferioara a valorilor normale.

Determinarea glicemiei

In insuficienta corticosuprarenala, glicemia este la limita inferioara a normalului, iar dupa eforturi, ea continua sa scada pana la coma hipoglicemica.

Testul de foame. Bolnavii cu insuficienta corticosuprarenala au nevoie pentru mentinerea glicemiei normale, de aport continuu de glucide.

Tehnica: in preziua testului, dupa ultima masa, bolnavul nu mai mananca nimic. A doua zi se determina glicemia din 4 in 4 ore fara ca bolnavul sa manance. La indivizii sanatosi, glicemia creste in orele de dupa masa (glucoza hepatica e mobilizata de hormonii suprarenali). La bolnavii cu insuficienta suprarenala glicemia scade mai departe, bolnavul poate ajunge in coma.

Proba hiperglicemiei provocate. In insuficientele corticosuprarenala curba hiperglicemiei provocate creste lent, ajunge la un nivel mai putin inalt si coboara foarte lent la starea de hipoglicemie.

Proba de toleranta la insulina.

Se determina glicemia, apoi se face bolnavului intravenous 0,1 unitate de insulina/kilocorp si se determina glicemia din nou la 30-60-90-120-180 minute dupa injectie. In mod normal, glicemia dupa 30 de minute scade cu 50% fata de cea initiala, iar la 90-120 de minute revine la valorile initiale. In insuficienta suprarenala, dupa acest interval glicemia este in scadere – proba prezinta pericolul comei hipoglicemice de aceea se va pregati administrarea orala sau intravenoasa.

Proba cu adrenalina. Se administreaza subcutanat 1 mg adrenalina la indivizi sanatosi, se mobilizeaza glicogenul hepatic si creste glicemia dar in insuficienta suprarenala, rezervele de glicogen hepatic fiind epuizate, hiperglicemia nu se produce sau se ridica la valori foarte reduse.

Dozarea hormonilor corticosuprarenali si a metabolitilor in sange si urina. Dozarea hormonilor insange se face mai rar, se recolteaza 100ml sange pe substanta anticoagulanta, determinarile facandu-se din plasma, dupa centifugarea sangelui. Dozrea metabolitilor hormonilor suprarenali din urina se face frecvent, dintre care, importanta este determinarea produsilor de degradare a hormonilor androgeni numiti 17 corticoizi, care se elimina prin urina. Hormonii androgeni la barbate, in afara de glanda suprarenala sunt secretati si de testicule. Din cantitatea totala din urina, 2/3 provin din glanda suprarenala, restul din testicule. Cele doua fractiuni pot fi separate prin metode de laborator.

Tehnica: urina se recolteaza timp de 24 ore, acidificand-o usor cu acid acetic. Din total, se trimite o proba de 100ml la laborator, cu indicarea cantitatii totale din 24ore. In insuficienta corticosuprarenala, se gasesc valori mai scazute la femei, putand ajunge pana la 0 mg. La barbati, datorita secretiei testiculare de androgeni, valoarea este de 1-2mg/24ore.

Pentru dozarea altor metabolite ai hormonilor suprarenali, recoltarea urinii se face la fel.

Dozarile de hormoni dau rezultate mai concludente privind functia glandei, daca se face comparative, inainte si dupa administrare de ACTH.

EXPLORAREA MEDULOSUPRARENALEI

Hiperfunctia medulosuprarenalei, poate fi decelata prin probe de provocare, care favorizand descarcarea se adrenalina si noradrenalina produc crize de hipertensiune arteriala.

Cu 12 ore inainte de inceperea probei, bolnavii nu consuma medicatie sedative. Asistenta pregatestesubstante hipotensive injectabile, pentru a intervene de urgenta, la nevoie. Atentie la varsaturi.

Testul presor la rece se bazeaza pe reactia vasomotorie la rece.

Tehnica : bolnavul ramane la pat, relaxat 10-15 minute pana va obtine valorile de baza ale tensiunii arteriale. Mansonul tensiometrului ramane pe bratul bolnavului. Se scufunda cealalta mana in apa rece de 4 grade Celsius, timp de 1 minut. Se ia tensiunea arteriala din nou imediat dupa scufundarea mainii in apa rece, la ˝ minut, la 1,2, si 3 minute, urmarind timpul pentru revenirea ei la valorile initiale.

In mod normal, tensiunea arteriala sub actiunea frigului se ridica cu 10-25 mm mercur si revine in 2-3 minute.

In cazul tumorilor sistemului cromafin (feocromacitom) care e insotit de o hiperfunctie a medulosuprarenalei, si pot provoca crize de hipertensiune, caracteristice crizelor spontane din feocromacitom.

Testul la histamina

Histamina provoaca o dilatatie capilara accentuate, ceea ce duce la o descarcare brusca de adrenalina in caz de tumoare medulosuprarenala.


Tehnica: bolnavul este pregatit la felca pentru proba presor la rece. Se masoara T.A. in decubit dorsal, apoi se injecteaza intravenos 0,015-0,05 histsamina in 1-2 ml solutie izotonica de NaCl.

Se masoara din nou T.A., repetata la intervale de 30 secunde, timp de 5-10 minute, pana la revenirea valorilor initiale.

In mod normal, dupa o scadere moderata a T.A. se produce o crestere, insa in masura mica decat la testul presor la rece. La hipertensivi, cresterea T.A. este mai accentuate si progreseaza circa 10 minute, cand atinge valori maxime.

In caz de tumoare suprarenala, T.A. incepe sa creasca imediat dupa injectie, atinge valoarea maxima dipa 1-3 minute si este superioara celei din testul presor la rece.

Teste adrenolitice

Substantele adrenolitice produc la bolnavi tumori suprarenale, scaderea imediata si importanta a T.A. care se mentine 20-30 minute. Adrenalina neutralizata, se reface insa repede de catre tumoare. In hipertensiunea de alta origine, precum si in conditii normale, administrarea substamtelor adrenolitice nu modifica valorile tensiunii arteriale.

Examenul radiologic al glandelor suprarenale prevede radiografia pe gol a abdomenului, opacifierea bazinetelor cu substante opacifiante si radiografia de contrast negative prin retropneumoperitoneu.

EXPLORAREA FUNCTIONALA A GLANDEI TIROIDE

PREGATIREA SI ASISTAREA DETERMINARII METABOLISMULUI BAZAL

Metabolismul bazal reprezinta cantitatea de energie pe care organismul o cheltuieste in repaus absolute, pe nemancate, la temperature optima de 16-20 grade Celsius.

Aceasta energie este necesara pentru mentinerea functiilor vitale ale organismului: contractile cardiace, secretia urinara, functia muschiilor respiratori, activitatea ficatului, etc.

Valoarea medie a cheltuielilor energetice ale metabolismului bazal, la adultul sanatos este de 1calorie mare/kilocorp/ora, ceea ce inseamna ca metabolismul bazal al unei personae de 60 kg va fi de 1440 de calorii.

Organismul produce energia necesara, din arderi, pentru care consuma oxigen si elimina bioxidul de carbon.

Intrucat alimentele necesita pentru ardere o cantitate constanta de oxigen si producand o cantitate constanta de bioxid de carbon, metabolismul lor poate fi calculate din consumul si productia acestor gaze daca bolnavul a fost tinut la un regim cunoscut.

Valoarea cheltuielilor de energie este dependenta de:

activitatea organismului;

greutatea si inaltimea persoanei;

temperatura corporala.

Din acest motiv determinarea metabolismului bazal se face numai in stare de repaus absolute luand in considerare greutatea si inaltimea.

Determinarea metabolismului bazal se face cu spirometrul Krogh sau Knipping sau cu pulmotestul GODART cu circuit inchis.

Aparatul se racordeaza la bolnavi printr-un tub larg cu masca care se aplica etans pe fata bolnavului sau cu piesa bucala pe care bolnavul o tine in gura, intre buze si dinti.

Asistenta va avea grija ca piesa bucala sa fie sterilizata dupa fiecare. Dupa racordarea aparatului la bolnav, el inspira aerul din spirometru pe care apoi il expira prin supapa de respiratie apoi in spirometru, trecand pe parcurs printr-un vas cu hidroxid de calciu, care absoarbe bioxidul de carbon expirat.

Miscarile de volum ale spirometrului actioneaza penita de pe suprafata hartiei de inregistrare a valorilor metabolismului.

Pregatirea bolnavului. Timp de 3 zile inainte de examinare, bolnavul va fi alimentat cu regim sarac in proteine. Valoarea calorica a alimentelor trebuie sa acopere necesitatile organismului, el va fi bogat in hidrati de carbon si grasimi.

Se recomanda: dimineata- ceai sau cafea fara lapte, 1-2 covrigi, unt; la ora 10: un covrig cu fructe sau compot; la pranz: supa, cartofi, legume, prajituri, compot, fructe, paine; la ora 16: la fel ca dimineata; seara: legume, cartofi, macaroane, paine.

Bolnavul va manca cantitati moderate, fara sa fie flamand. In cele 3 zile, bolnavul se va odihnii mult, face putine eforturi, va fi ferit de emotii, nu va consuma medicatie sedatva sau excitanta (cofeina, sticnina etc).

In ajunul examinarii, bolnavul va manca mai devreme seara si dupa examinare nu va mai consuma nimic, nu fumeaza. Somnul trebuie sa fie bun, ferit de excitanti din mediul inconjorator. In ziua examinarii sunt interzise eforurile de orice fel, transportul la sala de examinare se face cu caruciorul.

In sala bolnavul e culcat pe canapea comoda, invelit usor, si tinut in repaus 30 minute.

Determinarea metabolismului bazal la bolnavii ambulatory, cere un repaus de cel putin o ara inainte de examinare.

Asistenta pregateste bolnavul, aratandu-I cum trebuie sa respire prin tubul aparatului si ii explica modul cum se face examinarea (se va inchide nasul cu o pensa, respiratia se face prin tub).

In preajma examenului se ia inaltimea si greutatea bolnavului apoi se umple aparatul cu oxigen si se aplica masca pe fata bolnavului sau se introduce piesa bucala in gura si in acest caz se preseaza fosele nazale cu o pensa.



Din acest moment bolnavul va respire numai prin aparat.

Dup ace respiratia bolnavului s-a normalizat, se incepe inregistrarea excursiunilor respiratorii, care se face timp de 6 minute.

Dupa terminarea examinarii bolnavul pleaca imediat in salon, el nu necesita o ingrijire sau tratament ulterior.

Aparatele folosite pentru determinarea metabolismului bazal, inregistreaza fie consumul de oxigen (aparatul Krogh) fie productia de bioxid de carbon (aparatul Mausfeld, pulmotestul Godart) si din datele obtinute pe kimograf se pot calcula necesitatile calorice ale organismului in 24 ore.

Necesitatile calorice normale, sunt determinate in functie de: varsta, sexul, greutatea si inaltimea persoanelor sanatoase din tabelele elaborate pentru acest scop.

Raportand valorile obtinute, cu valorile ideale dein tabele, se va obtine valoarea metabolismului bazal care se exprima in procentaj. Astfel, rezultatul de +25, inseamna ca arderile din organism sunt cu 25%mai intense decat in mod normal.

Determinarea metabolismului bazal este de mare ajutor in diagnosticarea si tratarea disfunctiilor tiroidiene si ale unor tulburari neurovegetative.

Studiul reglarii echilibrului vegetativ, se face cu probele:

1).Testul presor la rece explicat la explorarea medulosuprarenalei. In caz de hipertiroidism, tensiunea arterial se ridica cu 30-60 mm mercur si revin la valorile initiale foarte intarziat.

2). Determinarea timpului mediu de in calzire a extremitatilor. In cursul hipertiroidismului extremitatile sunt bine irigate. In hipertiroidism, vasele extremitatilor sunt contractate. Intensitatea irigatiei se determina prin timpul mediu de incalzire.

Tehnica. Bolvavul se pregateste ca pentru determinarea metabolismului bazal, va ramane la pat si se determina temperatura pe fata palmara a mainilor.

Se scufunda apoi mainile intr-o baie de 15 grade Celsius timp de 5 minute.

Se tamponeaza apa de pe maini, fara frictionare sau apasare si se masoara temperature cutanata la aceleasi puncte din 3 in 3 minute, pan ace pemperatura cutanata se ridica la 25 grade Celsius.

Timpul mediu de incalzire la aceasta temperature te de 10-20 minute.

In cazul dilatarilor arteriale, timpul mediu deincalzire e scurt.

In cursul constictiilor arteriolare (hipotiroidism, distonie vegetativa). Timpul mediu de incalzire este de pana la 30 minute chiar mai mult.

Determinarea tulburarilor in metabolismul glucidic

Cresterea metabolismului in hipertiroidism, mobilizeaza depozitele de glicogen, o provoaca adesea hiperglicemia si glicozuria.

Afectiunea hormonilor tiroidieni in exces si scaderea glicogenului hepatic, duce duce la alterari functionale, mai tarziu organice al;e ficatului.

In hipertiroidism sunt valori scazute ale glicemiei.

Tulburarile in metabolismul glucidic se determina prin dozarea zaharului in sange, in urina si prin proba hiperglicemiei provocate.

Determinarea tulburarilor in metabolismul colesteroluilui.

Valorile colesterolului pot fi folosite pentru stabilirea starilor functionale ale glandei tiroide.

In hipertiroidism, colesterolemia se ridica adesea la 250-500mg %. Raportul intre colesterolul esterificat si total creste in hipotiroidism si scade in hipertiroidism.

Determinarea tulburarilor in metabolismul iodului

Dozarea iodului protidic in plasma. Valorile iodului protidic reflecta cantitatea tiroxinei si triodtirominei circulante.

Pentru determinare, se recolteaza 5-6 ml sange pe substanta anticoagulanta, pentru a obtine 2ml de plasma.

Valorile normale ale iodemiei sunt de 4-8 y la 100ml plasma. In hipertiroidism, iodemia creste pana la 18y%.

Scintigrama tiroidiana

Prezentarea grafica a organului cu ajutorul contotului de scintilatie, poarta numele de scintigrama.

Tehnica. Se adiministreaza bolnavului peros 30-50 microCurie 131

sub forma de iodura de sodiu. Dupa 2-3 eventual 24 ore se efectueaza scintigrama. Bolnavul este culcat In decubit dorsal, i se repereaza suprafata glandei tiroide, dupa care controlui este adaptat la aparatul de inscriere, care, cu ajutorul dispozitivului automat, parcurge in linii orizontale toata suprafata glandei.

In cazuri patologice, anumite portiuni din glanda prezinta goluri (chisturi sau neoformatii)sau aglomerari de linii intrerupte (gusa nodulara cu fenomene de hipertiroidism)

Explorarea functionala a glandei tiroide cu iod radioactive este contraindicate in graviditate, anemii grave, nefropatii, insuficienta cardiaca grava, sindrom hemoragipar.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




ASPIRINA. DOZAREA ASPIRINEI
Ulcerul varicos - tratament cu plante medicinale
Salmoneloza
AFIBRINOGENEMIA EREDITARA (deficitul de F I)
TUSEA CONVULSIVA
INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA
OCLUZIA INTESTINALA
CONVERSII SI REINTERVENTII IN COLECISTECTOMIA LAPAROSCOPICA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu