Peritoneul si bursa omentala

Peritoneul si bursa omentala

Peritoneul definitie: este o membrana seroasa care captuseste cavitatea abdomino-pelvina si inveleste organele pe care le contine aceasta cavitate (portinea subdiafragmatica a aparatului digestiv si unele organe ale aparatului urogenital)

Peritoneul inchide un spatiu virtual care poarta numele de cavitate peritoneala.

Generalitati

Peritoneul ca orice seroasa este format din doua foite:

- una parietala (peritoneul parietal) Ea tapeteaza peretii cavitatii abdomino-pelvine si pe toata intinderea sa este dublata in profunzime de un strat de tesut celuloadipos numit fascia propria.

- alta viscerala (peritoneul visceral) Ea inveleste organele abdomino-pelvine.

Cele doua foite se continua una cu cealalta si inchid intre ele cavitatea peritoneala virtuala, care devine reala doar in cazuri patologice.

In aceasta cavitate cu pereti netezi si luciosi se gaseste o lama subtire de lichid care favorizeaza alunecarea organelor.

Particularizari ale cavitatii intre cele doua sexe

Organe intraperitoneale - sunt invelite aproape in totalitate de peritoneu, si sunt legate de peretele abdominal dar si intre ele prin pliuri peritoneale care se grupeaza in

-mezeouri, -epiploane,(omenturi)

-ligamente.

Organe extraperitoneale - sunt acoperite doar partial de peritoneu

Mezoul, este un pliu dublu ai peritoneului ce leaga un segment al tubului digestiv de peretele abdominal posterior.

Mezourile contin pedicuii vasculonervosi care merg de la peretele abdominal posterior(loc pe unde" paseaza marile" vase) la organele invelite in peritoneu.

Fiecare mezou este format din doua foite separate printr-o lama subtire de tesut conjunctivo adipos, prin care trec vasele si nervii aferenti sau eferenti fiecarui organ.

Epiplonul mic (sau omentul mic) este un pliu peritoneal care fie leaga mai multe organe intraperitoneale (micul epiplon sau epiplonul esofago-gastro-duodeno-hepatic)

Epiplonul mare (omentul mare) este reprezentat de o plica peritoneala avand o forma patrulatera, plecand de la marea curbura gastrica, anterior de colonul transvers de care adera si coborand ca un sort spre bazin, acoperind ansele jejunului si ileonului.

Ligamentul este un pliu peritoneal care leaga de peretele abdominal organe intrapetritoneale, organe parenchimatoase, cum ar fi ficatul etc.

Intre peretele abdominal si un organ care in cursul dezvoltarii sale din intraperitoneal devine extraperitoneal se gasesc fascii de coalescenta care rezulta din sudarea mezoului primitiv cu peritoneul parietal prin fenomenul de coalescenta (fascia lui Treitz si fasciile lui Toldt).

Topografia peritoneala

La deschiderea cavitatii abdominale se observa ficatul, stomacul si marele epiplon care cade ca o cortina peste ansele intestinului subtire.

Intre peritoneul parietal al peretelui abdominal anterior pe de o parte si organele enumerate pe de alta parte se gaseste un spatiu virtual denumit cavitate previscerala (Latarget).

Peritoneul ce tapeteaza peretele abdominal anterior si fata inferioara a diafragmului este intrerupt superior de prezenta venei ombilicale care determina formarea ligamentului falciform (ligamentul suspensor al ficatului) iar inferior este intrerupta de uraca, arterele ombilicale si vasele epigastrice care ridica peritoneul si determina o plica ombilicala mediana, doua plici ombilicale laterale si doua plici epigastrice.

Intre aceste plici se gasesc fosetele inghinale (medial,mijlocie si laterala fata de linia mediala).

La ridicarea epiplonului se observa cadrul colic format din colonul ascendent, colonul transvers, colonul descendent si colonul sigmoidian.

Colonul transvers si mezocolonul transvers impart cavitatea abdominala in etajul supramezocolic si etajul inframezocolic.

Etajul supramezocolic al cavitatii abdominale se afla deasupra colonului transvers si al mezocolonului transvers, la nivelul sau gasindu-se in dreapta loja hepatica si in stanga loja splenica.

Etajul inframezocolic cuprinde organele enumerate. Insertia mezenterului este oblica, de sus in jos sid e la stanga spre dreapta pe peretele posterior al cavitatii abdominale.

Intre organele inframezocolice si radacina mezenterului pe de o parte iar pe de alta parte intre colon si peretii abdominali se formeaza urmatoarele spatii:

-Spatiul parietocolic drept

Firida colica dreapta (spatiul mezentericocolic drept intre colonul ascendent si mezenter)

Firida colica stanga (intre colonul descendent si mezenter)

Spatiul parietocolic stang.

Bursa omentala

Bursa omentala este o prelungire sau un diverticul al marii cavitati peritoneale situata posterior de stomac. Comunica cu marea cavitate peritoneala prin hiatul lui Winslow.

Prezinta:

-vestibul

-bursa omentala propriuzisa

-cateva prelungiri

Vestibulul bursei omentale

Este considerat de unii autori ca fiind prelungirea dreapta a bursei omentale si se intinde de la hiatul lui Winslow pana la orificiul de comunicare cu bursa omentala propriuzisa denumit foramen bursae omentalis

Peretii vestibului sunt

Anterior, epiplonul esofago-gastro-duodeno-hepatic (micul epiplon)

Posterior, peritoneul parietal al peretelui abdominal posterior, delimitat de V.C.I. si pliurile peritoneale determinate de A.C.S. si A.H.

Superior, fata inferioara a ficatului

Inferior, mica curbura a stomacului

Vestibulul se largeste progresiv dinspre superior spre inferior.

Portiunea sa superioara trimite o prelungire inapoia ficatului intre lobul lui Spiegel si muschiul diafragm pana la ligamentul coronar de fixare a ficatului.

Hiatul lui Winslow este orificiul drept al VBO prin care comunica cu marea cavitate peritoneala. Acest orificiu este delimitat astfel

-anterior, marginea dreapta libera a micului epiplon

-posterior, relieful VCI

-superior, lobul lui Spiegel

-inferior, prima portiune a duodenului

Foramen bursae omentalis

Este orificiul srang al vestibulului BO prin care vestibulul comunica cu BO propriuzisa

Limite:

-anterior, mica curbura a stomacului

-posterosuperior,ligamentul gastropancreatic

-posterioinferior,ligamentul duodenopancreatic

Bursa omentala propriuzisa

Se intinde intre foramen bursae omentalis si hilul splinei

Pereti:

-superior, fundul de sac sau reflexia de pe peritoneul parietal al peretelui posterior pe peritoneul visceral

-inferior, mezocolonul transvers

-anterior, fata posterioara a stomacului

-posterior, corpul si coada pancreasului, rinichiul si glanda suprarenala stanga.

Prelungirile bursei omentale sunt

Prelungirea stanga, sau recesul stang al BO se intinde pana la la splina, prelungirea splenica.

Prelungirea superioara sau recesul superior face un fund de sac la nivelul diafragmului pe partea stanga a cardiei.

Vestibulul bursei omentale

La fat se gaseste si o prelungire inferioara care descinde in marele epiplon.

Peritoneul viscerelor abdominale

A.Peritoneul esofagului: este acoperit de peritoneu, anterior si pe lateral, posterior fiind lipsit complet de peritoneu.

-Inferior se continua cu peritoneul FA a stomacului

-Superior, cu peritoneul ce tapeteaza FI a diafragmului si cu micul epiplon

-Marginea stanga a esofagului este legata de diafragm si de fornix printr-o plica peritoneala sau ligament frenoesofagian stang (face parte din ligamentul frenogastric)

-Marginea dreapta este legata de ficat prin ligamentul esofagohepatic (din epiplonul EGDH).

B. Peritoneul stomacului

Stomacul este invelit de peritoneu aproape in intregime.

Fata anterioara: este acoperita de peritoneul marii cavitatii abdominale

Fata posterioara: este acoperita de peritoneul bursei omentale

Peritoneul celor doua fete se continua la nivelul micii curburi cu micul epiplon, iar la nivelul marii curburi cu epiplonul gastrocolic si ligamentul gastrosplenic.

Foita peritoneala anterioara se continua

superior, la nivelul cardiei cu peritoneaul fetei anterioare a esofagului

Inferior, la nivelul pilorului, cu peritoneul fetei anterioare a duodenului

La nivelul micii curburi cu foita anterioara a micului epiplon

La nivelul curburii mari cu foita anterioara a epiplonului gastrocolic si ligamentul gastrosplenic.

Foita peritoneala posterioara Nu acopera in intregime fata posterioara a stomacului.

Nu urca pe versantul posterior al tuberozitatii mari, ci se recrudeaza devenind peritoneu parietal posterior.

Aceasta zona lipsita de peritoneu adera la diafragm si este unul din mijloacele de fixare ale stomacului.

In jurul portiunii lipsite de peritoneu se formeaza si adera de diafragm o coroana peritoneala numita ligamentul coronar al stomacului.

Foita peritoneala posterioara a stomacului se continua

superior, la nivelul fornixului,cu peritoneul parietal posterior

Inferior la nivelul polorului, cu peritoneul fetei posterioare a duodenului

La nivelul curburii mici, cu foita posterioara a micului epiplon

La nivelul curburii mari, cu foita posterioara a epiplonului gastrocolic si a ligamentului gastrosplenic.

Peritoneul duodenului

Duodenul la fat este invelit de peritoneu

La adult devine organ retroperitoneal in urma unui proces de coalescenta se formeaza fascia lui Treitz.

Prin fascia lui Treitz fata posterioara a duodenului adera la peretele duodenal posterior

Mezoul intraembrionar duodenal persista postnatal doar la segmentul proximal al primei parti a duodenului singurul invelit complet de peritoneu.

Segmentul distal al portiunii I a duodenului si portiunile a II-a, a III-a si a IV-a a duodenului sunt acoperite de peritoneu doar pe fata lor anteriora.

Portiunea descendenta a duodenului este incrucisata de radacina mezocolonului transvers.

Portiunea a III-a sau orizontala este incrucisata oblic de radacina mezenterului.

Fosetele duodenale

Peritoneul portiunii a IV-a duodenale si a unghiului duodeno-jejunal formeaza o serie de plici semilunare sub care se gasesc depresiuni numite fosete duodenale.

Fosetele sunt determinate in urma unui defect sau exces de coalescenta sau prin prezenta unor vase care ridica peritoneul.

Ele prezinta importanta chirurgicala deoarece la nivelul lor prin patrunderea anselor intestinale pot avea loc hernii.

Foseta doudenala superioara-50%

Foseta duodenala inferioara este mai frecventa decat precedenta -75%

Foseta paraduodenala superioara sau venoasa (la stanga duodenului, posterior de vena mezenterica inferioara)

Foseta paraduodenala inferioara sau arteriala (determinata de artera colica stanga superioara)

Foseta duodeno-jejunala superioara -25%

Foseta duodeno-jejunala inferioara

Foseta retroduodenala superioara

Foseta retroduodenala inferioara