Protetica Dentara - Curs

Protetica Dentara - Curs

Proteza partiala mobilizabila

- protezele partiale mobilizabile sunt indicate in edentatiile partiale de intindere mare, in edentatiile terminale

- ele sunt ancorate pe dintii restanti prin intermediul elementelor de sprijin, mentinere si stabilizare

Campul protetic

- reprezinta totalitatea elementelor morfologice ale maxilarelor pe care se aplica protezele partiale mobilizabile

- acestea se grupeaza in :

Suport dento-parodontal

Suport muco-osos

Suport dento-parodontal = el preia prin intermediul dinte-parodontiu presiunile exercitate de proteza si le transmite fiziologic osului maxilar

Suport muco-osos = format din fibromucoasa crestelor edentate, bolta palatina, tuberozitati maxilare, osul subiacent

! Campurile protetice pot fi favorabile sau defavorabile protezarii

1.Suport dento-parodontal

Ne intereseaza deoarece protezele partiale sunt ancorate prin intermediul sistemelor de mentinere, sprijin si stabilizare de acest suport

Protezele sunt dependente de :

- numarul dintilor restanti

- repartizarea topografica a lor

- pozitia de implantare si valoarea parodontala

- morfologia coronara

- relatiile ocluzale

1. Numarul dintilor restanti

- influenteaza mentinerea si stabilizarea protezelor si este in stransa corelare cu repartizarea lor topografica

- teoretic un numar mai mare de dinti restanti ar trebui sa fie mai favorabil pentru stabilizarea protezelor

- dintii situati in planuri diferite chiar daca sunt in numar mai redus, ofera conditii mai bune de stabilizare comparativ cu un numar mare de dinti situati intr-o singura zona

2. Pozitia de implantare si valoarea parodontala

- in mod normal, nu sunt implantati perpendicular pe baza maxilarelor

- fiecare dinte are o implantare specifica

- in edentatii dintii vecini spatiului liber isi modifica pozitia :

Migrarile :

- Orizontale pot fi :

1. prin inclinare
2. prin translatie

Sensul migrarilor orizontale ale dintilor este diferit

- Verticale pot fi :

1. egresiune - dintele se deplaseaza impreuna cu procesul alveolar
2. extruzie

! Valoarea parodontala consta in gradul de rezistenta al dintilor fata de fortele care tind sa il deplaseze

3. Morfologia coronara

- este apreciata pe modelul de studiu

- ne intereseaza aceasta morfologie in vederea plasarii elementelor de mentinere si stabilizare a protezelor mobilizabile

- din acest punct de vedere va trebui sa clarificam cateva notiuni legate de ecuator

ecuator anatomic

ecuator de implantare

ecuator de malpozitie

ecuator protetic

- ecuatorul imparte coroana in doua zone distincte

zona subecuatoriala

zona supraecuatoriala

4. Relatie de ocluzie

- modificarea relatiilor intermaxilare devine reala dupa aparitia migrarilor dentare

- apar abateri de la criteriile ocluziei functionale, cu aparitia unor obstacole dificile in restaurarile arcadelor dentare

2. Suportul muco-osos

- este reprezentat de crestele alveolare si bolta palatina

1. Crestele

au forma si volum diferit, corespund cu cele descrise la edentatul total

elementele morfologice vor fi descrise la edentatul total

2. Bolta palatina

ea are valoare protetica mare in edentatiile partiale biterminale extinse si in edentatiile subtotale

3. Mucoasa

- fibromucoasa sau mucoasa fixa situata la nivelul crestelor si a boltii palatine

- mucoasa neutra, pasiv mobila situata la periferia campului protetic

- mucoasa mobila continua zona mucoasei neutre si ramane fixata la mucoasa aderenta prin intermediul frenurilor si a bridelor

Indicatii :

1. Situatii clinice care exclud tratamentul protetic prin punti dentare

- edentatia intercalata intinsa clasa III cu dinti limitanti canin-molar de minte si rezistenta parodontala scazuta

- edentatia intercalata cu afectarea parodontala a tuturor dintilor

- lipsa caninilor si premolarilor - dinti din zona de curbura

- edentatii frontale clasa IV cu dinti restanti afectati parodontal

- edentatii frontale cu pierdere mare de substanta osoasa

- existenta unor comunicari oro-sinusale

2. Situatii clinice specifice tratamentului prin proteze partiale mobilizabile :

- edentatii termino- terminale

- edentatii uniterminale

- edentatii frontale intinse

- edentatii subtotale

Clasificarea protezelor partiale mobilizabile

1. Forma clinica a edentatiei:

- proteze uni sau biterminale

- proteze laterale sau latero-laterale

- proteze frontale

- proteze subtotale, mixte

2. Dupa material

- proteze acrilice

- proteze mixte

3. In functie de tehnologia de realizare a bazelor

- prin indesarea acrilatului

- prin turnare

- prin stantare

4. Dupa forma bazei

- cu placa palatinala totala

- cu placa palatinala redusa

- scheletizate

5. In functie de tipul elementelor de stabilizare utilizate

- cu elemente obisnuite - crosete

- cu elemente exceptionale

- cu elemente combinate

6. Criteriul fundamental de clasificare este insa sprijinul

- proteze cu sprijin dento-parodontal

- proteze cu sprijin muco-osos

- proteze cu sprijin mixt

Proteza partiala mobilizabila acrilica

- sunt confectionate din rasina acrilica

- sunt ancorate pe dintii restanti prin intermediul crosetelor de sarma

- se obtin in orice laborator de tehnica dentara indiferent de utilarea lui, intr-un timp scurt si la un pret redus

- ele sunt utilizate de obicei ca terapie provizorie in edentatiile partiale recent produse, pana la vindecarea plagilor postextractionale

- din cauza simplitatii si a pretului de cost destul de redus, Bandettini le denumeste "proteze sociale"

Protezele acrilice au o serie de dezavantaje

- priveaza purtatorul de perceperea excitatiilor termice si gustative

- determina frecvente iritatii ale mucoasei campului protetic

- restrange spatiul oral prin grosimea placii, incomodand miscarile limbii si ale obrajilor

- accelereaza atrofia osului alveolar

- mobilizeaza dintii stalpi pe care se ancoreaza crosetele de sarma

- provoaca malpozitia dintilor in timp

- provoaca parodontopatii marginale

- determina aparitia unei halene bucale specifice

- creeaza complexe de infirmitate

Elementele componente ale protezelor mobilizabile acrilice

- arcade dentare artificiale

- seile protezelor

- elemente de legatura intre sei

- elemente de mentinere, sprijin si stabilizare

Placa protetica palatinala intinsa

este utilizata in edentatii de hemiarcada si subtotale

- limitele ei sunt :

pe dintii restanti supraecuatorial

la nivelul seilor pana la limita orala a seilor unde se uneste cu aceasta

distal pana la nivelul zonei Ah

Placa protetica linguala intinsa

- are ca si limite :

fundul de sac paralingual corespunzator dintilor restanti

supraecuatorial pe dintii restanti

Placa protetica redusa

- in vederea micsorarii senzatiei de disconfort, a senzatiei de voma si redarea simturilor gustativ si termic se practica reducerea placii mai ales la nivel maxilar

- reducerile pot avea urmatoarele forme:

placa palatinala fenestrata

placa palatinala rascroita distal

placa palatinala decoletata

Placa palatinala fenestrata

- se decupeaza zona centrala a placii, se lasa o bandeleta distala de aproximativ 1cm, anterior pana la rugile palatine, lateral la baza seilor

- se face cu scopul descoperirii zonei de mucoasa cu receptori

Placa palatinala rascroita distal

- se face cu scopul eliminarii reflexelor de voma

Placa palatinala decoletata

- atunci cand dintii restanti sunt afectati din punct de vedere al tesuturilor parodontale

- placa este decupata 2-3 mm corespunzator parodontiului marginal

- placa linguala poate fi redusa doar prin decoletare

- placa protetica impreuna cu seile alcatuiesc baza protezei

- reducerile placii de orice fel duc la scaderea rezistentei mecanice a protezei

Elementele de mentinere, sprijin si stabilizare

Crosetele din sarma

- sunt reprezentate in special de crosetele din sarma

- se realizeaza din sarma de Cr-Ni (Wipla) de 0,6-0,8 mm in diametru

- sarma de aur-platinat de 0,8-1,2 mm

- a aparut si sarma de Cr-Co speciala pentru crosete

Parti componente ale crosetelor din sarma

Ele sunt alcatuite din 3 segmente:

- segmentul dentar

- segmentul intermediar

- segmentul de fixare

Caracteristicile crosetelor din sarma

- modelarea se face dupa desenul efectuat de medic pe model

- segmentul dentar se plaseaza subecuatorial pe dintele stalp

- au contact liniar cu dintii

- segmentul intermediar confera elasticitate crosetului.

Calitatile mecanice ale crosetelor sunt date de :

- calitatea aliajului folosit

- grosimea sarmei utilizate

- lungimea si forma segmentului dentar in functie de ecuator

Calitatile biologice ale crosetelor

- se refera la profilaxia tesuturilor parodontale :

- segmentul dentar precum si cel intermediar trebuie sa fie plasate la distanta de aceste tesuturi pentru a evita lezarea lor

- se indica plasarea segmentului dentar la 1-2 mm de festonul gingival si paralel de acesta

Clasificarea crosetelor din sarma

1. Dupa numarul bratelor

cu un brat

cu doua brate

cu trei brate

cu patru brate

2. Dupa zona unde se aplica

crosete dentare

crosete muco-alveolare

3. Dupa indicatia curenta

- crosete uzuale

cervico-ocluzale

cervico-alveolare

- crosete indicate mai rar

crosetul proximal

croset ocluzo-interdentar

croset inelar

croset muco-alveolar

Crosetele din sarma cu un brat se impart:

1. In functie de traiectul segmentului dentar si raportul acestuia cu dintele :

- crosete cervico-ocluzale

- crosete cervico-alveolare

2. In functie de orientarea extremitatii libere a crosetului ele pot fi :

- deschise dental

- deschise edental