Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
SECHELELE ARTICULARE POSTTRAUMATICE

SECHELELE ARTICULARE POSTTRAUMATICE



SECHELELE ARTICULARE POSTTRAUMATICE

q      Sechelele unui traumatism care a interesat direct structurile articulare

q      Sechelele unui traumatism, consecutive imobilizarii

Factorii structurali care determina functia articulara:

-contururile suprafetelor articulare;

-integritatea capsulei articulare si a ligamentelor;



-forta protectoare a musculaturii care mobilizeaza segmentele articulatiei respective.

Sechelele unui traumatism dupa traumatisme care au interesat direct articulatia

Acestea sunt plagile articulare si traumatismele articulare inchise.

1).Plagile articulare se caracterizeaza prin:

-este lezata o seroasa (sinoviala), putin sensibila la necroza sau devitalizare, dar foarte sensibila la infectii, determinand proliferarea fibroconjunctiva intraarticulara ce sta la baza anchilozei ulterioare;

-este interesata o cavitate inchisa, facand dificila terapia infectiei;

-sunt lezate tesuturi dure, care au evolutie diferita de cea a tesuturilor moi.

Kinetoterapia activa nu poate incepe decat in absenta semnelor inflamatorii articulare si stingerea procesului infectios; deci intarzie recuperarea creand premizele aparitiei redorii prin imobilizare si organizarii procesului de fibroza locala.

2).Traumatismele articulare inchise:

-exclud infectia, dar favorizeaza procesul inflamator;

-exista permanent pericolul instalarii algoneurodistrofiei;

-problema majora a sechelelor traumatismelor articulare inchise este reprezentata de problema mecanica a limitarii miscarii articulare, consecinta a dezordinilor anatomice provocate de traumatism, de reactia de reparare locala, de imobilizarea articulara prelungita sau chiar de reactia neuromusculara care sta la baza algoneurodistrofiei;

-fracturi articulare inchise;

-traumatisme capsuloligamentare inchise (entorse);

-traumatisme fibrocartilaginoase articulare (luxatii).

Schema generala de recuperare: obiectivele recuperarii vizeaza durerea, inflamatia, mobilitatea, stabilitatea si abilitatea.

a).Durerea articulara:

-medicatie antialgica;

-electroterapie de joasa frecventa-curenti diadinamici: aplicatie transversala a electrozilor (DF-2’; PS-1’; PL-2’) de 1-3 ori pe zi; polul negativ este pe punctul dureros;

-electroterapie cu curenti Trobert: electrodul activ antalgic este catodul (15-20 minute; de 1-2 ori pe zi); se face cu cresterea treptata a intensitatii;

-electroterapie cu curent continuu: curent galvanic, simplu sau ionizare cu novocaina (polul activ este +);

-electroterapie cu frecventa medie: curenti interferentiali;

-electroterapie cu frecventa crescuta: determina efecte calorice (unde scurte; microunde; ultrasunet; radiatii infrarosii);

-caldura locala: compresie calda; cataplasme calde; parafina; perna electrica…;

-masajul: manevre cu caracter relaxant-netezire.

b).Inflamatia articulara si/sau periarticulara:

-repausul si postura articulara, relaxanta-repaus la pat, in usoara flexie a articulatiei interesate, realizata cu ajutorul unor suporti, suluri, perne; repausul este relativ, deoarece de mai multe ori pe zi se efectueaza mobilizari articulare pasive;

-crioterapia: compresa cu apa rece 30 minute, de 3-5 ori/zi; compresa cu gheata 10-15 minute, de 3-5 ori/zi; imersia in apa cu gheata 5 minute, de 2-3 ori/zi; masaj cu gheata 5-7 minute;

-electroterapia: curent galvanic-actiune hiperemianta la ambii poli; ionoforeza cu CaCl2;

-medicatie antiinflamatorie: fenilbutazona, indometacin, aspirina…

c).Mobilitatea articulara: obiectivul principal:

Mobilizarile pasive: se incepe cu atele ce fixeaza articulatia in posturi corectoare, schimbate alternativ pe cele 2 sensuri ale unei directii de miscare. Tractiunile continuu prin benzi adezive; se adreseaza corectiei unei pozitii vicoase articulare; se asociaza caldura; scaderea presiunii intraarticulare pentru a scadea durerea rebela articulara.

Tractiunea are efect asupra tuturor structurilor, mai ales asupra celor musculotendinoase contracturate sau retracturate (tractiunile discontinue).

Mobilizarea pasiva asistata: in relaxare totala sau partiala. Este executata de kinetoterapeut. In mobilizarea pasiva mecanica bolnavul trebuie sa se relaxeze, iar kinetoterapeutul mobilizeaza in toate sensurile, pe directiile posibile si se intrece amplitudinea articulara, in functie de momentul aparitiei reactiei dureroase.

Mobilizarea autopasiva da pacientului posibilitatea de a executa programul de mai multe ori pe zi si sa isi dozeze efortul in functie de aparitia durerii. Se apoate face prin intermediul scripetilor; utilizand presiunea corporala sau a unui segment; utilizand segmentul sanatos.


Mobilizarea pasiva se adreseaza urmatoarelor scopuri: evitarea anchilozei articulare; cresterea amplitudinii articulare; asuplizarea tesutului cutanat si subcutanat; cresterea excitabilitatii unui muschi; scaderea contracturii; refacerea imaginii ideomotorii; ameliorarea circulatiei la un anumit nivel. Se respecta urmatoarele reguli: cunoasterea structurilor ce vor fi supuse mobilizarii; cunoasterea mecanicii articulare, a directiilor de miscare si a amplitudinii articulare; asigurarea pozitiei corecte a corpului si segmentelor (cu utilizarea celui mai mare brat de parghie, fixarea articulatiei; nu se mobilizeaza o articulatie prin intermediul alteia); miscarea sa fie analitica; mobilizarea sa nu provoace dureri; pregatirea prin masaj si caldura a tesuturilor; parametrii miscarii pasive-forta, viteza, durata, frecventa.

Mobilizarile activo-pasive se executa cand pacientul are o forta musculara inca insuficienta pentru mobilizarea contra gravitatiei a segmentului respectiv; miscarea activa libera se face pe directii deviate; pacientul se teme sa-si mobilizeze singur segmentul.

Mobilizarea activa este baza kinetoterapiei in redorile articulare posttraumatice. Exercitiul activ fereste degradarea articulara prin dozarea miscarii in functie de reactia dureroasa. Are rol de crestere treptata a amplitudinii articulare; antiedem; cresterea circulatiei locale (amplificare). Se mai face hidrokinetoterapie; exercitii de gimnastica, de asuplizare, de corectare, de relaxare executate liber sau cu ajutorul bastoanelor, mingiilor…Se mai face si scripetoterapie cu variantele ei: suspendare-miscare; resort-miscare; contragreutate-miscare; scripete reciproc. Se mai fac si mecanoterapie si ergoterapie.

d).Abilitatea miscarilor vizeaza recuperarea amplitudinii articulare, readaptarea la gestica uzuala, reantrenarea la efort. Se utilizeaza ergoterapia si terapia ocupationala.

e).Stabilitatea articulara vizeaza articulatie indolora, musculatura puternica periarticular, capsula si ligamente integre. Indoloritatea se obtine prin metodele discutate. Tonifierea musculaturii se obtine prin exercitii izometrice si izokinetice-active cu rezistenta. Instabilitatea articulara se adreseaza capsulei si ligamentelor-chirurgical si recuperare.

Traumatismele articulatiilor

LUXATIA este o leziune traumatica complexa in care se modifica raporturile anatomice normale dintre suprafetele articulare care compun articulatia; este asociata sau nu cu leziuni periarticulare si articulare extinse.

Dupa implicarea elementului cutanat, leziunile sunt inchise si deschise.

Tabloul clinic: durere; impotenta functionala; tumefactie articulara; deformarea regiunii; echimoza; hematom.

Tratament:

-imediat: reducerea luxatiei prin miscarea inversa celei care a generat luxatia;

-tardiv-refacere functionala: forta musculara; rezistenta musculara; amplitudine articulara; stabilitate articulara.

ENTORSA este o leziune traumatica articulara in care se pastreaza raporturile anatomice ale suprafetelor articulare cu sau fara lezarea variabila a aparatului capsuloligamentar articular, a elementelor vasculare si nervoase de la nivelul articulatiei respective.

Simptomatologie: durere; tumefactie; impotenta functionala.

a).Gradul I (usoara): durere vie, localizata; tumefactie moderata; impotenta functionala relativa; leziuni minime la nivelul aparatului capsulo-ligamentar.

b).Gradul II (medie): durere foarte vie; tumefactie semnificativa; impotenta functionala marcata datorata ruperii partiale a ligamentelor.

c).Gradul III (grava): ruperea totala a ligamentelor sau dezinsertie asociata sau nu cu ruperea unui fragment osos; durerea este vie; tumefactia este importanta; impotenta functionala majora; echimoza.

Tratament: imediat-crioterapie, masaj cu gheata.

a).Gradul I: imobilizare 5-7 zile: unguente proteolitice si vasculotrope; ionizari cu novocaina; laserterapie.

b).Gradul II: imobilizare 15 zile: tratament antiinflamator general; vitamina C (reface peretele vascular); tonifiere musculara; antrenament nespecific.

c).Gradul III: imobilizare 25-30 zile: tratament chirurgical; tonifiere musculara; antrenament nespecific; reluarea treptata a antrenamentului specific.





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




SINDROMUL DUREROS LOMBAR AL DISCOPATIEI DE FAZA A II-A
STIMULATORUL GASTRIC
TRAUMATISMELE REGIUNII BUCO-MAXILO-FACIALE
ABCESUL CRONIC. ABCESUL RECE. ACTINOMOCOZA. ADENITA TBC. SIDA
Contraceptia naturala
Clorfenoxamina
Urmarirea efectului medicamentelor la pacientii cu tratament medicamentos
MEDIUL INTERN



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu