Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » legislatie » administratie
Romania si uniunea europeana

Romania si uniunea europeana




ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA

Eforturile autoritatilor romane pentru aderarea la Uniunea Europeana s-au desfasurat intr-un cadru institutionalizat, incepand cu 1 februarie 1993, data la care a fost semnat Acordul de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana, document intrat in vigoare doi ani mai tarziu.

Romania a depus oficial cererea de aderare la Uniune in iunie 1995. O prima evaluare a indeplinirii criteriilor a fost facuta de catre Uniunea Europeana in Agenda 2000, document care a fost adoptat in iulie 1997. In decembrie 1999, Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare, cu asa-numitul grup de la Helsinki, format din 6 tari, intre care si Romania. Oficial, negocierile au fost deschise la 15 februarie 2000, ele fiind incheiate la nivel tehnic in cadrul Conferintei de Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie confirmata de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie din acelasi an. In acelasi timp, Consiliul a reafirmat si calendarul de aderare: aprilie 2005 - semnarea Tratatului de Aderare; 1 ianuarie 2007 - aderarea efectiva




In ceea ce priveste strategia pentru aderare, cel mai important dintre evenimente a fost adoptarea Strategiei Economice pe Termen Mediu, iar in ceea ce priveste compatibilitatea cu reglementarile Uniunii Europene, cel mai important eveniment a fost inceperea negocierilor asupra unor capitole. Dintr-un numar de 31 de capitole de negociere, Romania a incheiat in prima faza negocierile la 5 dintre ele, si anume: intreprinderi mici si mijlocii, invatamant si tineret stiinta si cercetare, relatii externe, politica externa si de securitate comuna. In a doua faza au fost deschise pentru negociere alte patru capitole: statistica, cultura si audiovizual; telecomunicatii si tehnologia informatiei, concurenta. S-a urmarit ca la inceput sa fie negociate capitolele relativ mai usoare, apoi treptat celelate capitole, urmand ca problemele mai spinoase, precum agicultura sa fie lasate spre o abordare ulterioara.

In perioada 1998-2006, Comisia Europeana  a prezentat anual documente de evaluare privind parcursul european al Romaniei, aceste documente fiind de doua tipuri: rapoarte privind stadiul pregatirilor in vederea aderarii si, respectiv, dupa semnarea Tratatului de Aderare, rapoarte comprehensive de monitorizare in care era prezentat stadiul indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in negocierile de aderare.

Buna si rapida derulare a negocierilor, precum si adoptarea aquis-ului comunitar nu au adus insa automat Romania mai aproape de integrarea in Uniunea Europeana, deoarece reducerea distantei ce a separat Romania de Uniunea Europeana nu era numai o problema politica, legislativa sau tehnica, ci mai ales una de dezvoltare.

Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE  a fost semnat la 25 aprilie 2005, la Luxemburg, de catre Romania si Bulgaria si de catre reprezentantii statelor membre ale Uniunii. Semnarea Tratatului de Aderare a fost precedata de obtinerea avizului conform al Parlamentului European, care a fost acordat la 13 aprilie 2005, cu majoritatea absoluta a voturilor parlamentarilor europeni. Ulterior semnarii, Tratatul a fost supus procesului de ratificare  in toate statele membre ale Uniunii Europene.

Cronologia ratificarii Tratatului de Aderare este urmatoarea: Slovacia (21 iunie 2005), Ungaria (26 septembrie 2005), Slovenia (29 septembrie 2005), Republica Cipru (27 octombrie 2005), Republica Elena (2 noiembrie 2005), Estonia (16 noiembrie 2005), Republica Ceha (6 decembrie 2005), Spania (14 decembrie 2005), Italia (22 decembrie 2005), Malta (24 ianuarie 2006), Letonia (26 ianuarie 2006), Marea Britanie (16 februarie 2006), Portugalia (8 martie 2006), Lituania (30 martie 2006), Polonia (30 martie 2006), Suedia (9 mai 2006), Austria (11 mai 2006), Olanda (13 iunie 2006), Finlanda (19 iunie 2006), Irlanda (21 iunie 2006), Luxemburg (29 iunie 2006), Franta (3 octombrie 2006), Belgia (13 octombrie 2006), Danemarca (21 noiembrie 2006), si Germania (24 noiembrie 2006). Dupa semnarea Tratatului de aderare, Romania a trecut de la statutul de candidat la cel de stat in curs de aderare, obtinand calitatea de observator activ la activitatile Uniunii, fiind astfel asociata pe fond la lucrarile tuturor institutiilor comunitare, la nivel politic si tehnic: Consiliul UE si formatiunile sale sectoriale, grupurile de lucru ale Consiliului, precum si la reuniunile Consiliului European, comitetele si grupurile de lucru ale Comisiei Europene, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor si Comitetul Economic si Social.

3.1. ROLUL PARLAMENTULUI EUROPEAN IN PROCESUL DE ADERARE AL ROMANIEI

Parlamentul European a dezbatut, pentru ultima oara, la 29 noiembrie 2006, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, aproband-o cu incepere de la 1 ianuarie 2007. Deputatii europeni au salutat progresele realizate de Romania in vederea dobandirii statutului de membru cu drepturi depline in Uniunea Europeana, insa au subliniat importanta continuarii reformelor si dupa data aderarii.

Pe tot parcursul procesului de pre-aderare, Parlamentul European s-a dovedit un sustinator puternic al Romaniei, majoritatea deputatilor europeni pledand pentru aderarea sa la 1 ianuarie 2007, cu respectarea conditiei de indeplinire a tuturor reformelor impuse..

Principalele teme de discutii in Parlament pe tema aderarii Romaniei au respectat in  linii mari constatarile si recomandarile mentionate in Rapoartele de Monitorizare ale Comisiei Europene care, la randul lor, au urmarit realizarea de catre autoritatile romane a celor trei categorii de reforme solicitate de Bruxelles dupa: criteriul politic, criteriul economic, transpunerea in legislatia nationala a acquis-ului comunitar.

Cateva din subiectele dezbatute in Parlament: reforma justitiei, lupta impotriva coruptiei inclusiv a celei la nivel inalt; situatia copiilor institutionalizati si a persoanelor cu disabilitati; problema adoptiilor internationale; traficul cu fiinte umane; capacitatea de absorbtie si gestionare a fondurilor europene, destinate in principal agriculturii; cateva probleme in sectorul sanitar-veterinar; siguranta alimentara; situatia minoritatilor (dezbateri privind minoritatile maghiara si rroma); protectia mediului inconjurator, cu referire speciala la cazul Rosia Montana.

Parlamentul European este cel care trebuie sa acorde avizul conform, pentru orice noua aderare la Uniune.  Aceasta putere este exercitata insa, doar in ultimul stadiu al procesului de aderare, dupa ce statul respectiv va fi incheiat negocierile. Romania si-a prezentat candidatura pentru a deveni Stat Membru al Uniunii la 22 iunie 1995, a deschis oficial negocierile de aderare la 15 februarie  2000 (o data cu Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia) si le-a incheiat in decembrie 2004. Tratatul de Aderare a fost semnat la 25 aprilie 2005, la Luxemburg. Intr-o rezolutie adoptata in aprilie 2005, Parlamentul a dat avizul conform, cu privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007. In plus, Parlamentul este cel care are un rol-cheie in aspectele financiare ale aderarii, constituind una din cele doua ramuri ale autoritatii bugetare a Uniunii.

Parlamentul a abordat problema aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in cadrul Comitetului sau pentru Afaceri Externe (AFET), in sedintele plenare, unde au fost supuse la vot mai multe rezolutii, si in cadrul Comitetului Parlamentar Mixt Romania-Uniunea Europeana. Tara noastra a avut reprezentanti in Parlamentul European inca din perioada septembrie 2005 - decembrie 2006, in Parlamentul European activand 35 observatori romani. De la 1 ianuarie 2007 pana la organizarea, in Romania, a alegerilor pentru Parlamentul European (ar fi trebuit la 13 mai 2007), observatorii vor prelua mandatul de deputati europeni. Dupa alegerile care vor avea loc la o alta dat fixata ulterior, alegeri amanate datorita unor evenimente neprevazute pe plan politic, Romania va fi reprezentata in Parlament de 35 deputati europeni, majoritatea desemnati din randul observatorilor. Incepand cu 1 ianuarie 2007, numarul total al deputatilor europeni va fi de 785 (Bulgaria va avea, la randul sau, 18 deputati europeni).

Pentru urmatorul mandat legislativ, dupa alegerile din iunie 2009, Romania va fi reprezentata in Parlament de 33 deputati europeni.

3.2. ROMANIA – STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 1 ianuarie 2007, o serie de decizii, care au intrat in vigoare la aceeasi data, prin care se efectueaza toate modificarile institutionale, urmare a aderarii Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana.

  Aceste decizii vizeaza: numirea de noi membri, romani si bulgari, in institutiile europene, actualizarea cifrelor oficiale ale populatiei Uniunii Europene si a listei de exercitare a Presedintiilor Consiliului Uniunii Europene (Romania va exercita Presedintia Consiliului UE in perioada iulie-decembrie 2019), precum si modificarea cifrelor necesare pentru votul prin majoritate calificata. In prezent, pentru adoptarea unei decizii a Consiliului UE prin majoritate calificata este nevoie de 255 de voturi dintr-un total de 345. Voturile trebuie sa provina din majoritatea statelor membre si sa reprezinte cel putin 62% din populatia Uniunii Europene (adica cel putin 305,5 milioane din cei 492,8 milioane de locuitori ai UE). Conform Tratatului de la Nisa, Romaniei ii revin 14 voturi in cadrul Consiliului Uniunii Europene. Astfel, ca pondere a voturilor, Romania se afla pe locul al 7-lea, dupa Germania, Marea Britanie, Franta, Italia, Spania si Polonia.

In baza Tratatului de Aderare, Romania detine urmatoarele pozitii in cadrul institutiilor europene: 1 comisar european si 35 parlamentari europeni.

La acest moment, acestia sunt desemnati de Parlamentul Romaniei, din randurile membrilor sai, in general prin reconfirmarea in aceasta pozitie a fostilor observatori romani la Parlamentul European. Romania este obligata prin Tratatul de Aderare sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European inainte de 31 decembrie 2007. Parlamentarii europeni alesi vor ocupa aceasta pozitie pana in iunie 2009, cand vor avea loc alegeri europene in toate statele membre pentru desemnarea unui nou Parlament European.

-1 judecator la Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

-1 judecator la Tribunalul de Prima Instanta

-1 membru in Curtea de Conturi

-15 membrii in Comitetul Economic si Social, dintre care:

-5 reprezentanti ai sindicatelor,

-5 reprezentanti ai confederatiilor patronale

-5 reprezentanti ai societatii civile.

- 15 membrii in Comitetul Regiunilor. 

Banca Nationala a Romaniei face parte acum din Sistemul European al Bancilor Centrale, iar guvernatorul acesteia participa ca membru cu drepturi depline la Consiliul General al Bancii Centrale Europene si la comitetele acesteia.

De asemenea, de la data aderarii, cetatenii romani au dreptul de a lucra in cadrul institutiilor comunitare. Procedura standard de obtinere a unui astfel de post este prin concurs. Procedura de selectare prin concurs a personalului in cadrul institutiilor europene presupune doua mari etape: selectia, organizata de Oficiul European pentru Selectia Personalului (EPSO), in urma careia se redacteaza listele de rezerva, si recrutarea propriu-zisa, realizata de institutiile europene pe baza acestor liste. Orice cetatean roman care indeplineste conditiile cerute de institutiile comunitare care scot la concurs posturile vacante, se poate prezenta la concursurile organizate periodic de fiecare dintre institutiile comunitare, avand sansa sa devina functionar comunitar. Comisia Europeana si-a propus ca pana in 2011 sa fie angajati 1058 noi functionari, dintre care 698 de romani si 360 de bulgari.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, Romania a devenit membru al Uniunii Europene, cetatenii romani devenind astfel cetateni ai Uniunii Europene. Tot incepand cu aceasta data cetatenii romani care calatoresc in afara teritoriului national vor beneficia, atat pe teritoriul statelor membre ale Uniunii cat si pe teritoriul statelor terte, de drepturile conferite de tratatele de baza ale Uniunii Europene tuturor cetatenilor europeni.

1. Cetatenii romani beneficiaza de dreptul de libera circulatie pe intregul teritoriu al Uniunii Europene. Marea Britanie si Irlanda au eliminat, de la 1 ianuarie 2007, obligativitatea vizei pentru cetatenii romani care doresc sa calatoreasca pe teritoriul acestora. 



Cetatenii romani pot calatori pe teritoriul celorlalte state membre ale Uniunii pe baza cartii de identitate. In ceea ce priveste minorii, raman in vigoare prevederile legale, in conformitate cu care minorii romani pot calatori in strainatate numai insotiti, cu acordul parintilor ori al reprezentantilor legali. Membrii de familie ai unui cetatean roman, care nu au cetatenia romana sau a unui alt stat membru, trebuie sa aiba asupra lor fie o viza de scurta sedere in Romania, fie un permis de rezidenta.

3. Cetatenii romani aflati pe teritoriul statelor terte (non-UE) beneficiaza de protectie consulara din partea ambasadelor si consulatelor tuturor statelor membre UE, in cazul in care in tara terta respectiva, Romania nu are deschisa reprezentanta diplomatica sau consulara. Cetatenii romani, ca si ceilalti cetateni europeni, au dreptul sa solicite protectie consulara din partea oricarui alt stat membru UE atunci cand se afla intr-un stat tert (nemembru al Uniunii Europene). Reprezentanta diplomatica sau consulara al oricarui stat membru UE solicitata trateaza cetateanul roman, la fel ca pe propriul cetatean. Protectia oferita de ambasadele celorlalte state membre poate acoperi urmatoarele situatii:

- Asistenta in caz de deces;

- Asistenta in cazuri de accidente sau boli grave;

- Asistenta in caz de detentie sau arest;

- Asistenta pentru victimele unor infractiuni grave;

- Salvarea si repatrierea cetatenilor victime ale unor dezastre naturale sau crize politice/umanitare.

Cetatenii romani aflati intr-una din situatiile descrise anterior si care solicita asistenta misiunii diplomatice si consulare a unui alt stat membru UE vor trebui sa prezinte pasaportul, cartea de identitate sau orice alta dovada care sa ateste calitatea de cetatean roman.

4. Cetatenii romani beneficiaza de dreptul de rezidenta pe teritoriul celorlalte state membre ale Uniunii Europene, fara a fi necesara detinerea unui permis de rezidenta. Pentru perioade de pana la 3 luni, cetatenii romani au dreptul de rezidenta pe teritoriul unui alt stat membru fara nici o conditionare sau formalitati, alta decat de a detine o carte de identitate valabila sau un pasaport valabil. Membrii de familie ai unui cetatean al Uniunii care calatoresc impreuna cu acesta, membri care nu au cetatenia unui stat membru, pot obtine dreptul de rezidenta pe teritoriul unui alt stat membru pentru o perioada de pana la 3 luni doar in baza unui pasaport valabil. Pentru perioade mai mari de 3 luni cetatenii romani au dreptul de rezidenta pe teritoriul unui alt stat membru daca respectivul indeplineste una din urmatoarele conditii: este angajat ca lucrator sau este liber profesionist; are suficiente resurse si asigurare medicala; este angrenat intr-o actiune de formare profesionala sau este student. Cetatenilor romani nu li se cere sa detina permise de rezidenta. Totusi, statele membre pot cere ca acestia sa se inregistreze la autoritatile competente intr-o perioada care nu poate fi mai mica de 3 luni de la data intrarii pe teritoriul statului pe care vor sa ramana pentru o perioada mai mare de 3 luni. Pentru rezidenta permanenta cetatenii romani obtin dreptul de rezidenta permanenta pe teritoriul statului membru gazda dupa o perioada de 5 ani de rezidenta legala neintrerupta, dovedind ca nu s-a luat nici o decizie de expulzare impotriva lor. Aceeasi regula se aplica si membrilor de familie, care nu au cetatenia Uniunii si care au locuit cu un cetatean al Uniunii timp de 5 ani. Cetatenilor Uniunii sau membrilor lor de familie li se poate restrictiona dreptul de libera circulatie si de rezidenta pe motive de politica publica, securitate publica sau sanatate publica, pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii (art. 27-33 din Directiva CE nr. 38/2004).

5. Cetatenii romani au dreptul de a vota si candida pentru alegerile locale in statul membru UE in care isi au resedinta, in aceleasi conditii ca si cetatenii acelui stat.

6. Cetatenii romani au dreptul de a vota si candida pentru alegerile europene in statul membru UE in care isi au resedinta, in aceleasi conditii ca resortisantii acelui stat.

7. Cetatenii romani au dreptul de a adresa petitii Parlamentului European in mod individual sau in asociatie cu alte persoane, pe probleme care intra sub incidenta domeniilor de responsabilitate ale Uniunii Europene si care ii afecteaza in mod direct.

8. Cetatenii romani au dreptul de a adresa plangeri Mediatorului European impotriva actelor de gestiune defectuoasa ale institutiilor sau organelor comunitare.

3.3. ACTIUNEA EXTERNA A ROMANIEI

In cadrul procesului de aderare la UE, eforturile Romaniei au urmarit convergenta propriei politici externe cu Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) a Uniunii Europene. Romania a demonstrat ca este un participant activ al dialogului politic stabilit prin Acordul de Asociere si a jucat un rol constructiv in cadrul PESC. Dialogul de substanta pe toate aceste paliere a contribuit la imbunatatirea procesului de coordonare a agendei externe a Romaniei cu cea a Uniunii Europene. Ca stat membru al UE, Romania va contribui la formularea Pozitiilor, Declaratiilor si demersurilor Uniunii Europene si le va aplica intocmai.

Romania va continua sa respecte sanctiunile internationale si masurile restrictive impuse de UE, ONU si OSCE. De asemenea, tara noastra va participa la reuniunile tuturor structurilor de lucru ale Consiliului pe tema PESC/PESA. In baza experientei acumulate atat pe plan conceptual, cat si pe dimensiunea operationala in perioada de pre-aderare, Romania doreste sa isi consolideze contributia la Politica Europeana de Securitate si Aparare (PESA).

Continuarea extinderii Romania considera ca usa Ununii Europene trebuie sa ramana deschisa pentru statele care indeplinesc criteriile de aderare de la Copenhaga si impartaseste abordarea Uniunii Europene, cu privire la consolidarea perspectivei europene a tarilor din Balcanii Occidentali, prin intarirea cadrului oferit de Procesul de Stabilizare si Asociere cu elemente preluate din actualul proces de extindere - extinderea dialogului politic, definirea unui Parteneriat European, inspirat din structura Parteneriatelor de Aderare, aplicarea principiilor diferentierii si meritelor proprii. Totodata, a salutat prezentarea de catre Comisia Europeana, la 31 martie 2004, a primelor Parteneriate Europene pentru statele din Balcanii Occidentali, considerand ca in acest fel a fost intreprins un pas important in realizarea obiectivelor Procesului de Stabilizare si Asociere si concretizarea Agendei Salonic. De asemenea, si-a exprimat satisfactia pentru deschiderea negocierilor de aderare ale UE cu Croatia, la 3 octombrie 2005. Totodata, a salutat opinia pozitiva a Comisiei Europene privind recomandarea acordarii de catre Consiliul European din decembrie 2005, a statutului de stat candidat la UE pentru Republica Macedonia.

Opinia pozitiva a Comisiei Europene, alaturi de celelalte documente componente ale „pachetului extindere” emise la 9 noiembrie 2005: documentul de Strategie pentru politica de largire cu statele candidate Croatia si Turcia si cu potentialii candidati din Balcanii de Vest - Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Macedonia, Serbia si Muntenegru incluzand Kosovo; Rapoartele de tara pentru Croatia, Turcia, Albania, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru incluzand Kosovo; Parteneriatele de aderare pentru Croatia si Turcia; Parteneriatele europene pentru Albania, Bosnia si Hertegovina, Republica Macedonia, Serbia si Muntenegru incluzand Kosovo; marcheaza intrarea intr-o noua etapa in continuarea procesului de extindere al Uniunii Europene. Pentru statele din Balcanii de Vest a reprezentat un semnal clar asupra respectarii angajamentului privind finalitatea parcursului european al acestora, angajament asumat de catre Uniunea Europeana la Consiliul European de vara din 2003, de la Salonic.

Romania si-a manifestat disponibilitatea de a impartasi statelor din Balcanii Occidentali din experienta pe care a dobandit-o in procesul de aderare la Uniunea Europeana, considerand ca formulele de cooperare regionala sunt extrem de importante pentru pregatirea statelor participante in atingerea standardelor europene. Pana in prezent, Romania a avut o implicare substantiala in initiativele Uniunii Europene din Balcanii de Vest, iar promovarea stabilitatii, a securitatii si a prosperitatii in regiune reprezinta una dintre prioritatile majore ale agendei de politica externa a Romaniei ca stat membru al Uniunii.

In acest sens, tara noastra a jucat un rol esential in extinderea si modernizarea CEFTA, proiect incheiat odata cu semnarea noului acord, la Bucuresti, la 19 decembrie 2006. De asemenea, Romania este puternic angajata in procesul de restructurare a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, Masa Regionala, desfasurata la Bucuresti, la 16 noiembrie 2006, marcand o etapa importanta in procesul de restructurare a Pactului in viitorul Consiliu al Cooperarii Regionale. Totodata a salutat noul consens asupra extinderii, atins la Consiliul European din 14-15 decembrie 2006, considerand ca acesta constituie un fundament solid pentru constructia unei Europe puternice si prospere. Consiliul a reconfirmat perspectiva europeana a statelor din Balcanii de Vest si a Turciei, in paralel cu definirea unui cadru de aderare riguros, bazat pe principiile conditionalitatii, consolidarii si comunicarii. A fost reiterata necesitatea ca extinderea sa fie insotita de dezvoltarea si aprofundarea mecanismelor institutionale ale Uniunii, proces necesar pentru asigurarea functionalitatii unei Europe intregite. In acest sens, Romania sprijina aspiratiile de integrare europeana ale Turciei si apreciaza decizia UE de a incepe negocierile cu aceasta tara, decizie luata la 3 octombrie 2005, la Luxemburg. Evaluarea performantelor si ritmul de integrare a Turciei in structurile comunitare trebuie sa se bazeze pe principiile meritelor proprii si conditionalitatii.

Politica Europeana de Vecinatate (European Neighbourhood Policy - Din punct de vedere al politicii europene de vecinatate, Romania a salutat definirea unei viziuni coerente a Uniunii asupra vecinilor sai in martie 2003 cand Politica Europeana de Vecinatate (ENP) a fost lansata prin Comunicarea Comisiei „Wider Europe Neighbourhood – a New Framework for the EU relations with its future neighbours”, pe fondul extinderii Uniunii Europene in special spre Europa Centrala si de Est si a nevoii de a intensifica relatiile cu viitorii vecini de la noile granite ale Uniunii. Conceptul central a fost cel al unui cerc de prieteni, incluzand state din vecinatatea mediteraneana: Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Iordania, Israel si Autoritatea Nationala Palestiniana, Liban, Libia si Siria si cea estica: Republica Moldova, Ucraina, Belarus si ulterior, din iunie 2004, cele trei state din Caucazul de Sud. Totodata, Romania a apreciat pozitiv configuratia finala a noii politici stabilita de European Neighbourhood Strategy Paper (mai 2004), ideea centrala devenind crearea unei zone de prosperitate, stabilitate si securitate in vecinatatea sa. De asemenea, Romania a sustinut includerea in geografia ENP a Armeniei, Azerbaidjanului si a Georgiei, si a salutat acest eveniment care s-a produs in iunie 2004.

Principalele instrumente de implementare sunt: Rapoartele de Tara, Documentele pentru Strategia de Tara, Planurile de Actiune, Rapoartele privind Progresul, Instrumentul pentru Vecinatatea Europeana si Parteneriat (intrat in vigoare la 29 noiembrie 2006), cadrul legal ramanand Acordurile de Parteneriat si Cooperare cu statele estice si Acordurile de Asociere cu vecinii din sud.

Pana in prezent au fost incheiate 10 Planuri de Actiune (Maroc, Tunisia, Iordania, Israel, Autoritatea Nationala Palestiniana, Republica Moldova, Ucraina in 2005, iar cu Armenia, Azerbaidjan, Georgia in noiembrie 2006), celelalte 2 (cu Egiptul si Libanul) urmand sa fie semnate in viitorul apropiat. Pentru Belarus a fost lansat un Plan de Actiune virtual la 21 noiembrie 2006, in care se stipuleaza posibilitatile de colaborare UE-Belarus si conditiile pentru guvernul bielorus pentru materializarea acestei cooperari.

Romania sprijina aspiratiile europene ale statelor din Estul Europei vizate de ENP, Republica Moldova, Ucraina si statele din Caucazul de Sud si isi exprima disponibilitatea de a sustine punerea in aplicare a Planurilor de Actiune UE-Republica Moldova (adoptat la 22 februarie 2005) si UE-Ucraina (adoptat la 21 februarie 2005). De asemenea, Romania a salutat prezentarea, la 4 decembrie 2006 a Rapoartelor privind Progresul in implementarea primelor 7 Planuri de Actiune, din care rezulta ca s-au inregistrat in general progrese, dar ca exista si domenii care necesita mai multe eforturi si isi mentine interesul pentru asistarea statelor vecine in eforturile intreprinse in domeniile problematice. Tot la 4 decembrie 2006 a fost publicata de catre Comisia Europeana Comunicarea privind intarirea ENP. Documentul a fost asteptat de Romania cu mult interes, tara noastra facand propriile propuneri pentru imbunatatirea ofertei de colaborare cu vecinii care s-au regasit in documentul sus-mentionat. Comisia Europeana a propus intarirea ENP prin imbunatatirea componentei economice si comerciale, facilitarea mobilitatii si gestionarea fenomenului migrator, promovarea schimburilor people-to-people, construirea unei dimensiuni tematice a ENP, intensificarea cooperarii politice, intarirea cooperarii regionale, imbunatatirea cooperarii financiare.

Un element caruia Romania i-a acordat o atentie deosebita in cadrul cooperarii regionale din propunerea Comisiei Europene este zona Marii Negre pentru care Romania a pledat constant si sistematic. Dezbaterea lansata va fi o buna oportunitate pentru participarea activa a Romaniei si promovarea ideilor pentru cooperarea in Marea Neagra.

Prioritati ale politicii externe a Romaniei in 2007 - Scopul acestei sectiuni este de a arata modul in care Ministerul Afacerilor Externe actioneaza pentru a se alinia eforturilor comunitare si internationale in domeniul cooperarii pentru dezvoltare. Reprezinta, totodata, o invitatie catre societatea civila de a lucra strans impreuna pentru reducerea saraciei in tarile terte, pentru promovarea stabilitatii, securitatii si prosperitatii.

'Politica externa a Romaniei are drept obiectiv fundamental protejarea intereselor sociale si economice ale cetatenilor romani, precum si promovarea si protejarea intereselor economice, politice si militare ale Romaniei, in relatia cu actori internationali. Ea se aplica in concordanta cu pozitia geostrategica si profilul Romaniei ca membru activ si responsabil al comunitatii internationale. De asemenea, politica externa trebuie sa ia in considerare participarea activa la constructia institutionala si culturala a Marii Europe.'[1]Reperul prioritar care sta la baza trasarii directiilor de politica externa a Romaniei il constituie, in 2007, conturarea profilului de membru responsabil, eficient, pragmatic si influent al Uniunii Europene Aceasta inseamna indeplinirea angajamentelor asumate in perioada de pre-aderare si asigurarea conditiilor pentru o prestatie la nivelul asteptarilor pe care partenerii din Uniune le au fata de Romania.



Aderarea la Uniunea Europeana marcheaza o noua etapa in evolutia diplomatiei romane, definita prin asumarea progresiva a unei noi paradigme de expresie si actiune in politica externa, axata pe analiza anticipativa, constructie consecventa, initiativa integratoare, echilibru institutional si viziune strategica

Premisa fundamentala este ca Romania a intrat intr-o Uniune puternica, atractiva si coerenta, care se afirma treptat dar ireversibil drept un jucator politic competitiv la nivel global. Experienta si capacitatile Romaniei intra astfel in zestrea de capabilitati europene, contribuind la proiectia corelata a intereselor celor 27 de state membre. Romania va urmari afirmarea ca generator de politici in cadrul Uniunii, in special in sfera relatiilor externe. Anul 2007 va marca trecerea de la etapa de preluare a acquis-ului la etapa de generare a acquis-ului si de constructie a Uniunii politice.

Obiectivele politicii externe Politica externa se va focaliza asupra protejarii intereselor sociale si economice ale cetatenilor romani, precum si promovarii si protejarii intereselor economice, politice si militare ale Romaniei, in concordanta cu pozitia sa geostrategica. De asemenea, politica externa trebuie sa ia in considerare participarea activa la constructia institutionala si culturala a Marii Europe. In raport cu interesele economice, politice si militare ale Romaniei pe termen lung, politica externa se va concentra asupra realizarii urmatoarelor obiective: dezvoltarea relatiilor bi si multilaterale; buna vecinatate si cooperarea regionala; dezvoltarea diplomatiei parlamentare; promovarea diplomatiei economice; extinderea diplomatiei culturale; dinamizarea relatiilor cu romanii de pretutindeni; pastrarea identitatii nationale si culturale.;

Politica externa a Romaniei, va tine cont de respectarea urmatoarelor conditii: coeziune atat la nivel comunitar, cat si bilateral; coordonarea interministeriala si intarirea comunicarii in cadrul guvernului, pentru a conferi substanta, credibilitate si coerenta politicii externe si corelarii si integrarii politicilor sectoriale; respectarea si aplicarea efectiva a angajamentelor asumate in cadrul NATO.

A. In planul dezvoltarii relatiilor bilaterale, Guvernul Romaniei va avea in vedere: consolidarea prioritara a relatiilor cu tarile Uniunii Europene si SUA; dezvoltarea cooperarii economice, tehnico-stiintifice si culturale cu China, spatiul vestrii Negre, prin: promovarea relatiilor de buna vecinatate si cooperarea cu tarile Europei de Sud-Est in realizarea pactului de stabilitate pentru asigurarea pacii, consolidarea democratiei respectarea drepturilor omului si prosperitatea economica; protejarea intereselor Romaniei si ale UE in spatiul sud-est european si rezolvarea de o maniera coerenta si ofensiva a problemelor cu Ucraina in baza normelor de drept international public; promovarea relatiilor cu Republica Moldova in baza unei orientari pro-active ce vizeaza pe de o parte respectarea drepturilor omului, consolidarea cadrului democratic si al reformelor economice, iar pe de alta parte sustinerea culturii romane, in acest sens, Romania isi va directiona asistenta catre acordarea de burse, sustinerea drepturilor culturale ale romanilor, sprijinirea activitatilor care sustin aplicarea reformelor democratice si respectarea drepturilor omului, precum si monitorizarea si respectarea cu strictete a acordurilor bilaterale crimei organizate, in vederea promovarii unor politici coerente de combate; intarirea colaborarii in cadrul Organizatiei de Cooperare Economica a Marii Negre pentru derularea si aplicarea efectiv a proiectelor deja agreate (energie, sistem financiar-bancar, transport, turism), in scopul racordarii mai eficiente a activitatilor acesteia la prioritatile economiei nationale si interesele cercurilor oamenilor de afaceri romani; folosirea infrastructurii, a instalatiilor existente si a specialistilor romani, ca avantaj in cresterea implicarii Romaniei in politica de securitate energetica regionala: transport, depozitare, procesare si comercializarea energiei electrice, petrol, gaze.

C. Diplomatia parlamentara - Guvernul Romaniei va colabora cu Parlamentul pentru a fixa mecanismele de informare, comunicare, gestiune a informtiilor si monitorizare, in scopul promovarii de o maniera coerenta a intereselor economice si politice ale Romaniei in strainatate prin relatiile parlamentare bi - si multilaterale, precum si pentru a urmari modul in care initiativele parlamentare ori guvernamentale in planul cooperarii economice si politice pot fi sincronizate si sustinute reciproc.

D. Diplomatia economica - Guvernul Romaniei va coopera cu Presedinitia, Parlamentul Romaniei si comunitatea oamenilor de afaceri pentru: elaborarea unei strategii comune de actiune privind promovarea intereselor economice ale Romaniei in strainatate; clarificarea si fixarea mecanismelor de comunicare, gestiune a informatiilor si cooperare in structurile administratiei publice centrale, precum si intre acestea, Parlament si asociatiile oamenilor de afaceri.

E. Diplomatia culturala - Diplomatia culturala constituie un suport pentru promovarea relatiilor bilaterale si pentru cunoasterea civilizatiei romanesti in lume. In acest scop, Guvernul Romaniei va avea in vedere: elaborarea unui plan de actiune pentru expansiunea diplomatiei culturale; extinderea centrelor de cultura romaneasca in strainatate, cu precadere in tarile membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica; fixarea managementului de proiect in cadrul misiunilor diplomatice care sa faciliteze organizarea evenimentelor culturale si infiintarea centrelor culturale si de documentare, pe langa misiunile diplomatice.

F. Dinamizarea relatiilor cu romanii de pretutindeni, pastrarea identitatii nationale si culturale prin: monitorizarea tratamentului aplicat comunitatilor romanesti din afara granitelor, cu precadere din Ucraina, Serbia si zona transnistreana; alocarea fondurilor pentru sussinerea unitatilor de invatamant de toate gradele, institutiilor de cult si institutiilor culturale, precum si acordarea de burse de studiu romanilor aflati in afara granitelor; imbunatatirea comunicarii dintre comunitatile romanesti cu autoritatile publice, fundatiile si comunitatea de afaceri din Romania; promovarea si protejarea investitiilor economice in zonele locuite de comunitatile romanesti din afara granitelor; sprijinirea editarii si circulatiei ziarelor, revistelor si productiilor audio-vizuale; sprijinirea infiintarii de posturi radio si televiziune.

Prioritati urmarite de Romania in cadrul Uniunii Europene:

1. Consolidarea PESA/PESC (dotarea-balcanic, Asia Centrala, Orientul Mijlociu si tarile Americii Latine; consolidarea si extinderea relatiilor de cooperare cu Sfantul Scaun, Israel si Japonia iar in planul relatiilor cu organisme internationale si dezvoltarii relatii multilaterale, Guvernul Romaniei va aplica urmatoarele politici: aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, conform calendarului de aderare stabilit la Consiliul European din 16-17 decembrie 2004. In acest sens, obiectivele sunt: realizarea in totalitate a angajamentelor asumate in procesul de negociere; cresterea capacitatii Romaniei de a participa la elaborarea si aplicarea politicilor comunitare, prin asumarea statutului de observator activ la activitatea institutiilor europene; atingerea convergentei in raport cu structura economica europeana, prin aplicarea, in plan intern, a strategiilor de dezvoltare adoptate la nivel comunitar (Strategia Lisabona etc.); consolidarea pozitiei Romaniei in cadrul NATO, corelativ cu respectarea angajamentelor asumate si asocierea in actiuni comune, inclusiv oferirea si dezvoltarea facilitatilor de infrastructura si logistica pentru trupele NATO; implicarea diplomatiei romanesti in restructurarea sistemului international de securitate, cooperare economic si adaptarea normelor si principiilor de drept international la evolutiile determinate de procesul globalizarii. Se va acorda atentie reformei structurilor ONU, respectiv redimensionarii comisiilor si organismelor sale de specialitate, precum si largirii Consiliului de Securitate cu noi membri permanenti, cum ar fi Ja ponia si Germania; sprijinirea Curtii Internationale de Justitie, a Curtii Penale Internationale, precum si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, inclusiv respectarea hotararilor acesteia; fundamentarea diplomatiei globalizarii care sa ia in considerare: obtinerea pentru Romania a statutului de membru OECD; implicarea mai activ in activitatea OMC, OSCE, UE, NATO si in structurile specializate ale ONU; propuneri ofensive pentru alegerea Romaniei ca sediu pentru diferite Secretariate ale Conventiilor/Protocoalelor ONU, Programe OSCE, UE, NATO, OMC, OECD, precum si pentru organizarea in Romania a unor reuniuni internationale de impact sub egida si cu finantarea organizatiilor internationale.

B. Guvernul Romaniei va dezvolta relatiile de buna vecinatate si cooperarea regionala in spatiul sud-est european si al Ma UE cu capacitati civile si militare eficiente, consolidarea prezentei UE in misiuni de gestionare a crizelor, stabilizare si reconstructie post-conflict, coordonarea UE si complementaritatea acesteia cu NATO);

2. Substantierea Politicii Europene de Vecinatate care devine nu doar un vehicul pentru propagarea valorilor si standardelor Uniunii Europene in zonele rasaritene, dar si un instrument de promovare a unei abordari strategice, flexibile a regiunii Marii Negre;

3. Strategia externa in domeniul energiei  care va trebui sa se potenteze reciproc cu o veritabila politica energetica comuna, menita sa sprijine eficienta energetica, diversificarea resurselor si a rutelor de transport si liberalizarea acestui sector;

4. Strategia externa in domeniul migratiei; Romania isi propune sa contribuie la consolidarea capacitatii UE de a oferi raspunsuri credibile la probleme fundamentale, precum atragerea de forta de munca extra-comunitara acompaniata de politici de integrare sociala si economica, combaterea migratiei ilegale cu evitarea constituirii unei „fortarete UE”.

In privinta parteneriatului transatlantic, obiectivul strategic al Romaniei este acela de a actiona in directia consolidarii acestuia. Premisa fundamentala este ca relatia UE/Europa-SUA se profileaza drept unul dintre cele mai eficiente instrumente de gestionarea a noilor realitati la nivel mondial. Romania are vointa si capacitatea de a se afirma drept unul dintre cei mai fermi sustinatori ai cooperarii si dialogului strategic americano-european. Totodata, isi va respecta angajamentele asumate in Irak, Afganistan si Balcanii de Vest, in stransa colaborare politica si operativa cu partenerii strategici.  Demersurile vor viza accelerarea si imbunatatirea procesului de reconstructie din aceste regiuni. De asemenea, Romania este pregatita sa contribuie politic si material la consolidarea sprijinului populatiei locale din teatrele de operatiuni fata de eforturile comunitatii internationale.

In domeniul securitatii, Alianta Tratatului Atlanticului de Nord ramane principalul garant al securitatii Romaniei si dupa aderarea la UE. Romania va promova o abordare concertata a NATO, UE si ONU in gestionarea problemelor de securitate la nivel euro-atlantic si global, singura in masura sa garanteze succesul si sa asigure sustenabilitatea solutiilor pe termen mediu si lung. Intre UE si NATO exista un potential imens de colaborare, pe care Romania si-a propus sa-l puna in valoare prin initiativele sale viitoare. 

In regiunea Marii Negre obiectivul principal este crearea, pe termen lung, a unui spatiu de stabilitate, securitate, prosperitate si democratie, conectat in mod functional si benefic la procesele europene si globale. Romania va continua sa investeasca energie si creativitate politica in atingerea de rezultate concrete ale cooperarii prin promovarea euroregiunii Marii Negre, precum si prin alte proiecte propuse de parteneri regionali si europeni. Se va urmari dezvoltarea unei dimensiuni la Marea Neagra in cadrul Politicii Europene de Vecinatate. 

Balcanii de Vest vor reprezenta in continuare o prioritate strategica a politicii externe a Romaniei. Obiectivele esentiale urmarite in aceasta zona sunt stabilizarea democratica pe termen lung si conectarea ireversibila a acestui spatiu la sistemul euro-atlantic. Demersurile si actiunile Romaniei in regiune vor pleca de la premisa ca problemele sensibile cu care se confrunta Balcanii de Vest isi vor gasi rezolvarea numai printr-o abordare unitara, la nivel regional.  

Fata de Republica  Moldova Romania va promova o relatie bazata pe deschidere maxima, neconditionata, orientata spre cooperare, spre consolidarea permanenta a relatiilor speciale intre Bucuresti si Chisinau. Unul dintre obiectivele fundamentale ale politicii externe a Romaniei este fixarea irevocabila a reperelor traseului european al Republicii Moldova. Prezenta Romaniei in UE este o oportunitate de a contribui nemijlocit la implinirea aspiratiilor si asteptarilor societatii din Republica Moldova.

Romania va urmari sa ajute statele Caucazului de Sud in aplicarea Planurilor de Actiune individuale circumscrise Politicii Europene de Vecinatate. In acest context, incepand cu 2007, Georgia se va bucura din partea Romaniei de sprijin politic, economic si financiar.



In cadrul relatiei cu Federatia Rusa, Romania va urmari dezvoltarea unui dialog in cadrul caruia vor prima pragmatismul si buna cooperare pe plan economic. Vointa politica a Romaniei este de a juca un rol constructiv in relatiile UE-Rusia, inclusiv in procesul de reconfigurare a cadrului contractual UE-Rusia.

In viziunea Romaniei, Asia Centrala trebuie sa devina un perimetru al convergentei si al constructiei, in acest sens fiind necesara creare unor punti de cooperare Europa - Marea Neagra – Marea Caspica – Asia Centrala.

Pe scena globala, locul Romaniei va fi definit de doi parametri principali: multilateralismul eficace si bilateralismul activ si pragmatic. In acest spirit, Romania va exercita, incepand din luna iunie 2007, presedintia Consiliului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU si va gazdui, la 30-31 mai 2007, Conferinta OSCE de nivel ministerial privind combaterea discriminarii si promovarea respectului si intelegerii reciproce. De asemenea, intre 2006-2008, Romania detine presedintia Organizatiei Internationale a Francofoniei OIF, ceea ce reprezinta o oportunitate de afirmare a noului nostru statut international.

Din perspectiva avansarii procesului de pace, Romania doreste sa reconstruiasca pe baze noi si raporturile traditionale pe care le-a avut cu state din Orientul Mijlociu, sa consolideze relatia cu statul Israel si cu statele arabe. De asemenea, va actiona in directia reconfigurarii relatiilor cu China, India, Japonia si Republica Coreea Se va urmari consolidarea relatiilor speciale  romano-chineze, precum si crearea premiselor pentru lansarea unui parteneriat strategic cu Republica Coreea, respectiv a unui parteneriat extins cu India. O atentie deosebita va fi acordata relatiilor bilaterale cu Japonia, stadiul actual al dialogului politic si economic creand premise pentru dezvoltari semnificative in viitor.

Romania va continua sa acorde o atentie din ce in ce mai mare situatiei minoritatilor romane din statele vecine solicitand aplicarea standardelor europene si a tratatelor bilaterale in materia protectiei drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Aderarea la Uniunea Europeana a Romaniei pune intr-o noua perspectiva relatiile cu diaspora romaneasca, mai ales cu cea de data mai recenta, comunitatile de romani din diversele state ale Uniunii Europene constituind in primul rand un atu care trebuie valorificat nuantat, in spirit european. 

Consecinta a integrarii in UE, Romania dispune de optiuni strategice si tactice de politica externa si de un spatiu nou fara precedent, de modelare a prioritatilor si actiunilor sale precum si de un potential de contributie la modelarea unor instrumente si politici multilaterale Acesta trebuie valorificat cu inteligenta, pragmatism si echilibru. Reperele fundamentale ale politicii externe nu se schimba, dar se modifica si nuanteaza paradigma de expresie si actiune politico-diplomatica, in functie de noile circumstante, noile oportunitati si noile raspunderi. Astfel, Romania se va integra in sistemul comunitar, ceea ce inseamna o multiplicare a temelor si canalelor de desfasurare a politicii externe, in scopul promovarii intereselor nationale, dar si a intereselor si valorilor familiei din care facem parte.

Politica de cooperare pentru dezvoltare

Cooperarea regionala, o dimensiune semnificativa a diplomatiei romanesti - Atat in palierul conceptual si politic, cat si in cel pragmatic si al actiunilor concrete de politica externa a Guvernului Romaniei, s-a consolidat complementaritatea intre demersul in plan regional si obiectivul major al integrarii euro-atlantice si europene. Cooperarea si interdependenta in plan regional reprezinta un exercitiu util in vederea participarii la promovarea intereselor si aspiratiilor comune europene si euro-atlantice. In acelasi timp, experienta de pana acum demonstreaza ca o serie de probleme politice, economice, de securitate si culturale pot fi mult mai bine abordate si rezolvate intr-un cadru relativ omogen, unde exista o anumita coeziune si o experienta comuna de dezvoltare. In acest sens, regiunile pot oferi cadrul propice pentru stabilirea unor mecanisme de cooperare, care contribuie la climatul de securitate international. Eforturile dedicate si angajamentul politic asociat dezvoltarii acestor instrumente de cooperare regionala confera o mai mare credibilitate demersurilor comune si consolideaza increderea reciproca. Deschiderea manifestata de diplomatia romaneasca fata de cunoasterea si urmarirea, in general, a proceselor de cooperare regionala, din Europa Centrala si de Sud-Est: Procesul de Cooperare a Statelor Sud-Est Europene (SEECP); Initiativa Central Europeana (ICE) ; Acordul de Liber Schimb Central-European (CEFTA); Procesul de Cooperare Dunareana; Pactul de Stabilitate in Europa de Sud-Est (PSESE); Initiativa de Cooperare Sud-Est Europeana (SECI); Centrul Regional SECI pentru Combaterea Infractionalitatii Transfrontaliere; dar si de pe alte areale, in Europa Rasariteana, Caucaz si Asia Centrala; Organizatia Cooperarii Economice la Marea Neagra (OCEMN); Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica – GUAM; este dublata de participarea activa a tarii noastre la initiativele, procesele si structurile regionale de cooperare, cu o problematica complexa si extrem de diversa. Totodata, vocatia geo-strategica a Romaniei ne determina sa avem o voce in zona central-est europeana, precum si in spatiul contiguu Marea Neagra-Caucaz-Asia Centrala si dincolo de aceasta, in aria Orientului Mijlociu in sens larg. De asemenea, cooperarea in format trilateral si cooperarea transfrontaliera sub forma euroregiunilor ofera un cadru propice dezvoltarii de proiecte in cele mai diverse domenii.

Diplomatia economica - Este functia de politica externa care face legatura intre demersurile politicii externe si bunastarea economica a cetatenilor unei tari; are ca obiectiv utilizarea tuturor instrumentelor de politica externa pentru promovarea intereselor economice ale intreprinzatorilor romani si ale statului roman; presupune instituirea unui cadru eficient de cooperare institutionala, in vederea realizarii unor demersuri concertate de promovare a obiectivelor economice ale Romaniei in strainatate.

In cadrul Ministerului Afacerilor Externe functioneaza Directia Diplomatie Economica, avand rolul de interfata intre reprezentantele diplomatice ale Romaniei in strainatate, mediul de afaceri si celelalte institutii cu atributii pe linie economica.

Principalele linii de actiune ale Directiei Diplomatie Economica: Promovarea intereselor economice romanesti in strainatate; Cooperarea cu organizatii economice internationale; Cooperarea interinstitutionala pe linie economica; Oferirea de expertiza economica in cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Promovarea intereselor economice romanesti in strainatate prin: lobby pentru a facilita expansiunea firmelor romanesti in strainatate; medierea informatiei si a contactelor necesare pentru oameni de afaceri romani, in scopul facilitarii accesului acestora pe pietele externe; facilitarea dialogului intre oamenii de afaceri romani si misiunile diplomatice straine la Bucuresti; urmarirea rezolvarii problemelor cu care se confrunta oamenii de afaceri romani in derularea afacerilor in strainatate; organizarea de intalniri cu reprezentanti ai mediului de afaceri pentru identificarea tipurilor de sprijin necesar; organizarea de evenimente cu caracter economic (conferinte, seminarii, reuniuni, forumuri); asistenta in organizarea de misiuni economice in strainatate; accentuarea prezentei intereselor economice romanesti prin valorificarea potentialului reprezentat de consulii onorifici ai Romaniei; elaborarea unei strategii/a unui calendar de actiuni in scopul promovarii intereselor economice ale Romaniei; diseminarea de informatii cu caracter economic de interes pentru mediul de afaceri; includerea pe site-ul MAE a unor informatii de interes pentru oamenii de afaceri romani/straini.

Cooperarea cu organizatii economice internationale prin: coordonarea ansamblului activitatilor desfasurate de Romania pe langa Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) promovarea, impreuna cu alte institutii abilitate, a intereselor Romaniei in/ pe langa organizatii economice internationale (Fondul Monetar International, Grupul Bancii Mondiale, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Organizatia Mondiala a Comertului, CEFTA s.a.); valorificarea prezentei reprezentantilor Romaniei la/pe langa organizatiile internationale cu caracter economic;

monitorizarea rapoartelor elaborate de diferite organizatii economice internationale, precum si a calificativelor de tara acordate de diferite agentii de rating, inclusiv institutii financiare.

Cooperarea interinstitutionala pe linie economica prin:

- Perfectarea sistemului informational economic intre principalii actori (Directia Diplomatie Economica din cadrul MAE – misiuni diplomatice – mediul de afaceri – institutii cu atributii in domeniul economic);

- Fluidizarea dialogului si a schimbului de informatii cu institutiile din administratia publica centrala si locala, precum si cu mediul de afaceri si realizarea unei mai bune coordonari intre institutii in dezvoltarea unor actiuni concertate de promovare si lobby pentru interesele economice ale Romaniei;

- Consolidarea relatiei interministeriale in vederea sprijinirii si eficientizarii componentei de reprezentare economica externa;

- Participarea in cadrul comisiilor si grupurilor de lucru interministeriale pe probleme economice.

Oferirea de expertiza economica in cadrul MAE prin: fundamentarea obiectivelor, strategiilor si demersurilor de politica externa; promovarea si derularea proiectelor economice in cadrul carora Romania are interese strategice; editarea de buletine cu informatii economice pentru uzul MAE si al misiunilor diplomatice; realizarea de analize economice pe subiecte de interes pentru MAE si al misiunilor diplomatice



Programul de guvernare 2005








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




STRUCTURI ADMINISTRATIVE PUBLICE CENTRALE ALE UNOR STATE DIN UNIUNEA EUROPEANA
Organizarea si functionarea Primariei Municipiului Botosani
Raspunderea functionarilor publici
Regimul juridic general al autorizațiilor de urbanism
Purtatorul de cuvant in administratia publica
FUNDAMENTE CONSTITUTIONALE ACTUALE IN MATERIA CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV
Alcatuirea Colegiului si procedeul de investire
Caracteristicile marketingului in administratia publica





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu